ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 3170

Ședința publică din data de 23.11.2015

PREȘEDINTE: Ș______ O_____-C_______

JUDECĂTOR: P____-A____ A____

GREFIER: S___ L______-F_________

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de apelantele-pârâte P_____ G______ E____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în comuna M______, ___________________, jud. Prahova, P______ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în __________________________________, jud. Prahova și de apelantul-intervenient P_____ S________, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în comuna M______, ___________________, jud. Prahova împotriva încheierii de ședință din data de 15.03.2011 și a sentinței civile nr.2055/07.12.2011 pronunțate de Judecătoria Vălenii de M____, în contradictoriu cu intimații-reclamanți D_____ M_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în comuna M______, ________________________ și E__ S_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în București, ___________________, _____________, jud. Ilfov și intimații-pârâți P______ V_______, domiciliată în comuna M______, _______________________ și J_____ E____, domiciliată în _________________________ Ungureni, _________________________, cauză trimisă spre rejudecare prin decizia nr. 874/02.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise la dosar și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea asupra apelului la data de 23.11.2015, când a pronunțat următoarea decizie:

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelurilor civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii de M____ sub nr. 2471/14.10.2004, reclamanții D_____ M_____ și E__ S_____, au chemat în judecată pe pârâții P______ V_______, J_____ E____, P______ F______, P_____ G______ - E____, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei M_____ M____, decedată la data de 13 iulie 1997, cu ultimul domiciliu în Vălenii de M____, ___________________, nr.33.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că de pe urma defunctei au rămas ca moștenitori: ei, în calitate de nepoți de fiu reprezentând pe D_____ I__-decedat la 2 aprilie 1978; pârâtele P______ V_______ și J_____ E____, în calitate de descendenți de gradul I, pârâtele P______ F______, P_____ G______-E____, în calitate de nepoate de fiică, reprezentând pe P_____ M____, decedată la data de 10 aprilie 1994.

Au mai susținut reclamanții că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din terenul de circa 5700 mp. (300 mp. c.c., 3300 mp.ar., 2100 mp.fn.),situat în ___________________________ expres menționați, precum și terenul de circa 6900 mp. fâneață situat în ________________________________ arătate.

Reclamanții au precizat că M_____ M____, născută C_____, a fost căsătorită cu D_____ I__, iar din căsătoria acestora au rezultat 4 copii: D_____ V_______, în prezent P______, D_____ E____, în prezent J_____, D_____ M____, căsătorită P_____ - decedată și D_____ I__-decedat, iar după decesul soțului său D_____ M____ s-a recăsătorit cu M_____ P____ la data de 8 iunie 1993, din căsătoria acestora nu au rezultat copii, M_____ P____ decedând la 17.09.1996.

Au mai arătat reclamanții că la data de 16 decembrie 2004 pârâtele P______ F______ și P_____ G______-E____ au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, precum și cerere de chemare în judecată a altor persoane și au subliniat că acțiunea este întemeiată numai în parte, în ceea ce privește al doilea teren de 6900 mp., care, în realitate, are suprafața de cca. 10.000 mp.

Au susținut că, în ceea ce privește terenul de circa 5700 mp. acesta nu face parte din masa succesorală, întrucât este proprietatea lor și a tatălui lor - P_____ S_________, fiind dobândit prin cumpărare de acesta împreună cu mama lor P_____ M____, de la defuncta M_____ M____ (fostă D_____) prin chitanță sub semnătură privată încheiată la 11 martie 1976, în care s-a menționat că terenul are o suprafață de 5408 mp., însă vecinătățile sunt aceleași, iar vânzătoarea a înțeles să le înstrăineze întreaga suprafață din punctul respectiv.

Prin cererea reconvențională pârâtele au solicitat ca în contradictoriu cu reclamanții și pârâtele J_____ E____ și P______ V_______ să se constate că împreună cu tatăl lor P_____ S________ sunt proprietarii unui teren de 5408 mp. situat în _______________________ vecini persoanele menționate.

În motivarea cererii pârâtele au precizat că, prin chitanța de vânzare-cumpărare din 11 martie 1976 tatăl lor P_____ S________ a cumpărat terenul de la M_____ M____, fostă D_____, cu suma de 24.000 lei, așa cum rezultă din actul pe care l-a depus la dosar și, fiind căsătorit cu P_____ M____, terenul respectiv a devenit bun comun, iar la decesul mamei lor au dobândit o cotă indiviză de 3/8 din acest teren, iar P_____ S________ cealaltă cotă de 5/8, solicitând, totodată, chemarea în judecată a tatălui lor P_____ S________.

La data de 17 ianuarie 2005 reclamanții au formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, deoarece susținerile pârâtelor nu constituie decât un subterfugiu de care uzează în încercarea de a exclude terenul din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei M_____ M____, precizând că aceleași pârâte împreună cu P_____ S________ au solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Local M______ că sunt proprietarii aceluiași teren de 5408 mp. pe care l-ar fi dobândit prin uzucapiune, făcând referire în acest sens la testamentul autentificat sub nr. 416/1947 și la certificatul de moștenitor nr. 438/1994 eliberat de pe urma defunctei P_____ M____.

Au solicitat reclamanții, datorită inadvertenței din susținerile pârâtelor referitoare la pretinsul mod de dobândire al unui și aceluiași teren, care, în realitate, face parte din masa succesorală, neindicând temeiul juridic al cererii reconvenționale, nedepunând la dosar și necomunicând pretinsul înscris sub semnătură privată la care fac referire, să se pună în vedere acestora să procedeze în acest sens, pentru a-și putea formula apărarea.

La termenul de judecată din data de 7 aprilie 2005 s-a admis cererea de chemare în judecată a intervenientului P_____ S________.

La data de 13 octombrie 2005 reclamanții au formulat cerere completatoare a acțiunii, prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată intitulat „chitanță - vânzare”, pretins a fi încheiat la data de 11 martie 1976 între D_____ M____ și P_____ S________.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că la termenul din 20 ianuarie 2005 pârâtele au depus la dosarul cauzei, în copie xerox înscrisul sub semnătură privată, în raport de care s-a susținut prin cererea reconvențională că defuncta M_____ M____ fostă D_____ i-ar fi vândut lui P_____ S________ casa și terenul în suprafață de 5408 mp. situate în comuna M______, _________________________ se constate că împreună cu P_____ S________ sunt proprietarii terenului de 5408 mp.

Reclamanții au susținut că nu se poate considera că prin acest înscris ar fi operat transferul dreptului de proprietate, întrucât terenurile situate în extravilan și intravilan, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii încheiate numai în formă autentică, condiții în care înscrisul sub semnătură privată este nul absolut, pentru nerespectarea formei autentice, condiție de validitate a actului.

Au precizat că, acest înscris nu este valabil nici măcar ca antecontract de vânzare-cumpărare care nu transmitea dreptul de proprietate, ci genera numai o obligație de a face întrucât la data la care se susține că ar fi fost încheiat - 11 martie 1976 terenurile erau scoase din circuitul civil, prin efectul Legilor nr.58 și 59/1974, putând fi înstrăinate doar prin moștenire legală, menționând că înscrisul sub semnătură privată nu le este opozabil, în condițiile în care pârâtele nu prezintă originalul acestuia pentru a fi vizat spre neschimbare, așa cum s-a dispus de către instanță și au contestat înscrisul, arătând prin nota de ședință depusă la termenul de 10 februarie 2005, că nu cunosc că scrisul sau semnătura să aparțină pretinsei vânzătoare D_____ M____-autoarea lor.

Pe baza probatoriului administrat în cauză, Judecătoria Vălenii de M____ prin încheierea interlocutorie de partaj pronunțată la 30 octombrie 2006 a admis în parte în principiu acțiunea completată formulată de reclamanți, a respins cererea reconvențională formulată de pârâte, a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată încheiat la 11 martie 1976 între D_____ (M_____) M____ și P_____ S________ a constatat deschisă succesiunea defunctei M_____ M____ de pe urma căreia au rămas ca moștenitori părțile din proces, având cotele legale de 2/8 și respectiv 1/8, a constatat componența masei succesorale, numind expert topograf pentru evaluarea bunurilor și propuneri de lotizare.

După examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Judecătoria Vălenii de M____ prin sentința civilă nr. 2083 din data de 28 noiembrie 2007 a admis în parte acțiunea completată, a constatat nulitatea absolută a înscrisului sub semnătură privată încheiat la 11 martie 1976, a respins cererea reconvențională formulată de pârâtele P______ F______ și P_____ G______-E____ și a dispus partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctei M_____ M____, potrivit variantei a II-a din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de experții O____ D______ și B____ L______.

Împotriva acestei sentințe pârâtele P______ F______ și P_____ G______-E____ și intervenientul P_____ S________ au declarat apel, care a fost respins de Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr. 298 din 14 mai 2008.

În motivarea deciziei tribunalul a reținut că instanța de fond a pronunțat o soluție legală bazată pe materialul probator administrat, făcând o corectă interpretare a dispozițiilor art. 948 pct. 2 Cod civil referitoare la înscrisul sub semnătură privată invocat de pârâte și de intervenient în susținerea dreptului lor de proprietate asupra terenului situat în pct. ,,Acasă”.

A mai reținut instanța de apel că nu poate fi vorba despre o încălcare de către instanța de fond a dispozițiilor art. 129 Cod pr.civilă deoarece dezinteresul pârâților și al intervenientului cu privire la judecarea cauzei nu poate fi imputabil instanței, părțile având îndatorirea de a urmări desfășurarea și finalizarea procesului.

Împotriva deciziei tribunalului pârâtele P______ F______ și P_____ G______-E____ și intervenientul P_____ S________ au declarat recurs, iar prin decizia civilă nr. 1067 din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel Ploiești, s-a admis recursul, s-a casat decizia nr. 298/2008 a Tribunalului Prahova, sentința civilă nr. 2083/2007 și încheierea interlocutorie ambele pronunțate de Judecătoria Vălenii de M____ și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Instanța de control judiciar a reținut că în speță, instanța de fond a fost investită de reclamanți cu soluționarea acțiunii privind partajarea averii succesorale rămase la decesul autoarei lor M_____ M____, în cuprinsul acțiunii fiind arătat activul succesiunii ce urmează a fi împărțit precum și moștenitorii acesteia.

Prin cererea reconvențională pârâtele P______ F______ și P_____ G______ au susținut că terenul în suprafață de 5700 m.p. solicitat a fi partajat nu face parte din masa succesorală fiind proprietatea acestora dobândit prin cumpărare de părinții lor de la defunctă prin chitanța sub semnătură privată încheiată la 11 martie 1976, și au solicitat să se constate că împreună cu tatăl lor, P_____ S________, sunt proprietari ai terenului în suprafață de 5408 m.p. situat în _________________________________>

Pârâtele au mai solicitat, odată cu formularea cererii reconvenționale, în baza art. 57 și 58 Cod pr.civilă, chemarea în judecată în calitate de intervenient a tatălui lor P_____ S________, depunând la dosar, în susținerea cererii, copie xerox chitanța datând 11 martie 1976 întocmită de numita D_____ M____ conform căreia aceasta vinde lui P_____ S________-ginerele său casa și terenul în suprafață de 5408 m.p. pentru suma de xxxxxx lei primită în întregime la data încheierii actului.

Din încheierea de ședință din 20 ianuarie 2005 rezultă că la dosar s-a depus în copie xerox înscrisul sub semnătură privată fiind prezentat instanței originalul acestui înscris, împrejurare ce rezultă de altfel din consemnarea judecătorului aflată pe copia înscrisului ,, s-a văzut originalul de către instanță”.

În legătură cu acest înscris reclamanții au susținut că nu cunosc că înscrisul și semnătura de pe aceasta să aparțină autoarei lor M_____ M____ și ca atare au solicitat efectuarea unei expertize grafice pentru a se stabili dacă scrisul și semnătura din chitanță aparțin defunctei.

A mai reținut instanța de recurs că instanța de fond a cărei soluție a fost confirmată în apel, a constatat nulitatea absolută a acestui înscris invocând neîndeplinirea dispoz. art. 948 pct. 2 Cod civil și art. 1176 Cod civil deoarece, în lipsa înscrisului original nu s-a putut da eficiență dispozițiilor art. 179 Cod pr.civilă pentru expertizarea criminalistică a acestuia. Instanța de control judiciar a apreciat că soluția astfel pronunțată este criticabilă sub aspectul interpretării disp. art. 179 Cod pr.civilă raportat la materialul probator al cauzei, potrivit căruia ,,dacă instanța, după verificarea înscrisului cu scrisul sau semnătura făcută în fața ei sau cu alte înscrisuri, nu este lămurită, va dispune ca verificarea să se facă prin expert, obligând părțile să depună de îndată înscrisuri pentru verificare”.

În speță, a reținut instanța de recurs că, așa cum s-a arătat mai sus, la dosarul cauzei s-a depus în copie chitanța sub semnătură privată pe care judecătorul fondului a făcut mențiunea ,, s-a văzut originalul” și , chiar dacă la termenele de judecată ulterioare pârâtele nu au depus originalul înscrisului, această împrejurare nu era de măsură a împiedica instanța să ordone efectuarea expertizei grafologice cu atât mai mult cu cât odată cu înscrisul care purta semnătura de vânzare-cumpărare încheiat în aceeași zi care de asemenea purta semnătura acesteia.

A apreciat instanța de control judiciar că, în speță, chiar dacă înscrisul sub semnătură privată - care nu se bucură ca înscrisul autentic de prezumția de validitate - nu constituie o probă în cazul în care nu este recunoscut de partea căreia i se opune, pe de altă parte însă, această tăgadă nu trebuie să ducă la înlăturarea actului, instanța având obligația să procedeze fie în mod direct la verificarea de scripte, pe baza pieselor de comparație fie pe calea expertizei grafice.

Prin urmare, a apreciat instanța de recurs, se impune ca instanța de trimitere să procedeze la administrarea acestei probe în raport cu care se poate pronunța o soluție legală privitor la valabilitatea înscrisului sub semnătură privată.

Sub un alt aspect, la 4 octombrie 2006 apărătorul pârâților-reclamanți a solicitat să se ia act de retragerea delegației privind reprezentarea acestora în proces și, cu toate acestea, pentru termenul de judecată ulterior pârâții nu au fost citați, apreciindu-se în mod greșit că procedura de citare este legal îndeplinită și nici după ce s-a pronunțat încheierea interlocutorie de partaj - 30 octombrie 2006, pârâtele și intervenientul nu au fost citați, un atare mod de soluționare a cauzei fiind de natură să încalce dreptul la apărare.

Primindu-se dosarul la instanța de rejudecare a fost înregistrat sub nr. R.2943/331 din 9 decembrie 2008, iar la data de 10 februarie 2009 pârâtele P______ F______, P_____ G______-E____ și intervenientul P_____ S________ au formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

In cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, au fost audiați martorii G____ E________ și T___ A__, au fost luate interogatorii părților și s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie, care a fost întocmită de expert B_____ N______.

Pe baza probelor administrate în cauză, Judecătoria Vălenii de M____ prin sentința civilă nr.2055/07.12.2011 Judecătoria Vălenii de M____ a admis în parte acțiunea completată formulată de reclamanții D_____ M_____, E__ S_____, împotriva pârâților P______ F______, P_____ G______ E____, P______ V_______, J_____ E____, în contradictoriu cu intervenientul P_____ S________, a respins cererea reconvențională formulată de pârâtele reclamante P_____ F______ și P_____ G______ în contradictoriu cu reclamanții D_____ M_____, E__ S_____ și intervenientul în interes propriu P_____ S________ ca neîntemeiată.

Prin aceeași sentință s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților potrivit variantei I din raportul de expertiză topo lotizare B_____ N______ și schițele anexă și compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți cu ocazia soluționării fondului cauzei, fiind respinsă cererea formulată de pârâții-reclamanți privind obligarea reclamanților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin încheierea de partaj din data de 15.03.2011 ce face parte integrantă din sentință a fost admisă în parte și în principiu acțiunea completată și respinsă cererea reconvenționala formulată de pârâtele reclamante P_____ F______ și P_____ G______ ca neîntemeiată potrivit considerentelor expuse în acea încheiere.

Prin încheierea menționata s-a constatat deschisă succesiunea defunctei M_____ M____ decedată la data de 13 iulie 1997 precum și aceea că de pe urma defunctei au rămas în calitate de moștenitori legali P______ V_______, J_____ E____, ambele în calitate de fiice cu o cotă de 2/8 fiecare, P______ F______ și P_____ E____ G______ ambele în calitate de nepoate de fiică predecedată, reprezentând pe defuncta P_____ M____, fiecare cu câte o cotă de 1/8, D_____ M_____ și E__ S_____, ambii în calitate de nepoți de fiu predecedat reprezentând pe defunctul D_____ I__, fiecare cu câte o cotă de 1/8.

S-a constatat totodată că din masa bunurilor succesorale fac parte următoarele bunuri imobile: un teren în suprafață de 1253 mp, arabil, situat în intravilanul comunei M______ , __________________, un teren în suprafața de 5108 mp, fâneață cu pomi și lăstăriș, un teren în suprafață de 10.004 mp, fâneață cu pomi, situat în extravilanul comunei M______, _______________________________” așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză topo B_____ N______ și schița anexă și s-a desemnat expertul topo B_____ N______ în vederea formulării propunerilor de lotizare.

La masa de partaj nu a fost reținut și terenul de 330 mp solicitat prin acțiunea introductivă de instanță motivat de faptul că, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 306/11 martie 1976 acesta aparține intervenientului P_____ S________ și șotiei sale M____ și nu face parte din masa succesorală a defunctei.

Mai arată instanța de fond că raportul de expertiză lotizare și refacere lotizare a fost întocmit și depus la dosarul cauzei, părțile neformulând obiecțiuni la acest din urmă raport, solicitându-se de către reclamanți omologarea variantei I și de către pârâtele reclamante omologarea variantei 4.

S-a reținut, față de această împrejurare că finalitatea procesului de partaj o constituie atribuirea concretă a bunurilor, în materialitatea lor, către copărtași, iar la formarea loturilor instanța de fond a avut în vedere prev. art. 741 Cod civil, art. 6735 și art. 6739 Cod pr.civilă

Art. 6735 alin. 2 teza I Cod pr.civilă dispune că instanța va face împărțeala în natură, aceasta constituind chiar un principiu al partajului, iar prevederile art. 741 Cod civil, instanța trebuie să dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de bunuri mobile, imobile, de drepturi sau creanțe de aceeași natură, evitând, pe cât posibil, împărțeala excesivă a imobilelor.

Criteriile legale prevăzute de art. 673 Cod pr.civilă sunt justificate rational și obiectiv, pentru a îndruma instanța și a evita arbitrariul în formarea loturilor, ele nefiind stabilite într-o ordine de preferința, astfel că toate aceste dispoziții trebuie aplicate coroborat, pentru a se respecta drepturile tuturor copărtașilor și a se face o împărțeala echitabilă.

Instanța de fond a reținut că în varianta 1 solicitată de către reclamanți părțile primesc parte din toate terenurile reținute la masa de partaj, iar în varianta 4 solicitată de pârâtele reclamante, acestea primesc terenul în suprafață de 5108 mp intravilan, față de ceilalți moștenitori care primesc terenuri ce se situează în extravilan. Potrivit variantei 1 terenul de 5108 mp situat în intravilan se împarte în acest fel între toți moștenitorii, această variantă prevăzând și sulte mult mai mici față de varianta 4.

Chiar dacă terenul de 5108 mp s-a aflat în posesia reclamantelor această împrejurare nu reprezintă un criteriu suficient ca întreg terenul să le fie atribuit, fiind de esența partajului, așa cum s-a menționat anterior, ca toți moștenitorii să primească pe cât posibil bunuri de aceeași natură.

Constatând astfel că varianta nr.1 din raportul de expertiză topo lotizare refacere B_____ N______ este cea mai echitabilă față de toate părțile instanța de fond a admis în parte acțiunea completată, a respins cererea reconvenționala formulată de pârâtele reclamante P_____ F______ și P_____ G______ în contradictoriu cu reclamanții D_____ M_____, E__ S_____ și intervenientul în interes propriu P_____ S________ ca neîntemeiată, a dispus iesirea din indiviziune a părților potrivit variantei I din raportul de expertiză topo lotizare B_____ N______ și schițele anexă,a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți cu ocazia soluționării fondului cauzei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții P______ F______ și P_____ G______ precum intervenientul P_____ S________, completat la 15.05.2012, solicitând pe fond admiterea apelului, desființarea încheierii interlocutorii și a sentinței civile nr.2055/2011 și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se introduce în calitate de moștenitor și intervenientul P_____ S________, cu efectuarea expertizei topo și a lotizării cu citarea intervenientului și a expertului consilier topo P______ D______, respectarea deciziei civile nr. 1067 din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel Ploiesti în sensul de a se efectua verificarea de scripte și dacă nu este lămurită instanța de fond, efectuarea unei expertize grafologice cu trimiterea în original a contractului de vânzare-cumpărare nr.306/1976 și a altor acte de comparație, iar în subsidiar completarea probatoriului în baza art. 295 Cod pr.civilă - verificare de scripte, expertiză grafologică, expertiză topo pentru o altă variantă de lotizare care să nu încalce titlul lor de proprietate precum și proba testimonială pe posesie.

Într-un alt subsidiar s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile nr.2055/07.12.2011 a Judecătoriei Vălenii de M____ și omologarea variantei IV din raportul de expertiză tehnică topo-refacere B_____ N______.

S-a menționat că în mod greșit Judecătoria Vălenii de M____ prin încheierea interlocutorie din 15.03.2011 nu a reținut că P_____ S________ are calitatea de moștenitor deși conform certificatului de moștenitor nr.738/20.07.1996, moștenitori sunt P_____ S________, P_____ M____, P_____ F______ actualmente P______, P_____ E____ G______, certificatul de moștenitor neanulat și intrat în circuitul civil fiind după P_____ M____.

Deoarece conform dispozițiilor art.2 din Legea nr. 603/1943 acțiunea de partaj trebuie să cuprindă toți moștenitorii, s-a considerat că încheierea și hotărârea instanței de fond sunt lovite de nulitate absolută, precizându-se că în mod greșit Judecătoria Vălenii de M____ în încheierea interlocutorie din 15.03.2011 a reținut că din masa de partaj face parte și terenul în suprafață de 5408 mp. situat în punctul ,,Acasă” din _______________________ făcea parte din patrimoniul defunctei M_____ M____ la data decesului fiind înstrăinat fiicei sale P_____ M____ și lui P_____ S________ așa cum rezultă din antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 11.03.1976, la aceeași dată cu contractul de vânzare-cumpărare nr.306/11.03.1976, dat fiind legislația în vigoare în acel moment, forma actului a fost de antecontract dar voința părților a fost de transfer al proprietății și nu numai a posesiei.

Nu s-a respectat decizia civilă nr. 1067 din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel Ploiești în sensul de a se efectua expertiza grafologică, nefiind înaintat originalul contractului de vânzare-cumpărare nr.306/11.03.1976 și piesele de comparație în original. Chiar dacă pârâtele nu au depus originalul înscrisului-chitanța această împrejurare nu era în măsură a împiedica instanța sa ordone efectuarea expertizei grafologice sau sa procedeze la verificarea de scripte.

O altă critică este aceea că instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize topo- B_____ N______, iar la efectuarea și refacerea acesteia nu a fost citat intervenientul P_____ S________ și, mai mult, expertul consilier nu a putut să formuleze obiecțiuni la expertiza tehnică topo lotizare nefiind informat, ceea ce încalcă dreptul la apărare.

S-a precizat că în mod greșit a fost omologată varianta I din raportul de expertiză tehnică topo-refacere B_____ N______, această variantă încălcând dispoz. art.6739 Cod pr.civilă și art. 728 Cod civil, deoarece suprafața de teren marcată pe plan ca fiind drum de acces este creată din proprietatea terenului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.306/11.03.1976 și a chitanței din 11.03.1976.

S-a apreciat că acest drum trebuie atribuit în cote sau exclusiv celui pe care îl folosește mai ales că această variantă nu respectă posesia actuală a pârâților de peste 35 ani a terenului în suprafață de 5108 mp. reprezentând teren aferent casei și gospodăriei țărănești, în această variantă pârâtele rămân în indiviziune cu pârâta P______ V_______, iar reclamanților li se atribuie cel mai bun teren. Terenul atribuit loturilor 1 și 5 este de proastă calitate mai ales că apelanții sunt crescători de animale iar reclamanții și pârâta J_____ E____ primesc în mod gratuit o suprafață de 400 mp., drum de acces.

Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat menționând că înscrisul sub semnătura privată intitulat ,,chitanță - vânzare” pretins a fi încheiat la data de 11.03.1976 între D_____ M____ și P_____ S________ nu are valoarea unei convenții de vânzare-cumpărare, nefiind întocmit în forma autentică cerută de lege pentru valabilitatea convențiilor de vânzare a terenurilor, fiind o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, iar apelanții-pârați erau obligați să depună la dosarul cauzei originalul acestuia.

S-a arătat că aceasta a fost dispoziția instanței de control din primul ciclu procesual, instanța de fond fiind obligată să procedeze la administrarea probei privind verificarea de scripte pe calea pieselor de comparație sau a unei expertize grafice, urmând ca în raport de proba administrată să pronunțe o soluție cu privire la valabilitatea acestui înscris. Nefiind lămurita după verificarea scriptelor, instanța a dispus și efectuarea unei expertize de specialitate ce necesită depunerea înscrisului în original.

Nu în ultimul rând, s-a arătat că apărările apelanților cu privire la faptul că acest înscris a fost sustras ca urmare a unei tâlharii, nu pot fi avute în vedere față de adresa postului de poliție M______, astfel că în mod corect instanța de fond a aplicat art. 139 Cod pr.civilă .

În ceea ce privește varianta omologată, s-a arătat că aceasta respectă art.6739 Cod pr.civilă și art. 741 Cod civil, fiecare dintre părți având repartizat în mod echitabil atât teren din punctul Acasă cât și teren din punctul Sălciuș, iar sultele sunt mai mici, fiind un echilibru între terenul repartizat și sumele de achitat.

La termenul de judecată din data de 12.09.2012, tribunalul a unit cererea de suplimentare a probatoriului cu fondul cauzei.

Pe baza probelor administrate în cauză, Tribunalul Prahova prin decizia civilă nr. 512 din data de 1 octombrie 2012 a respins cererea de suplimentare a probatoriului formulată de apelanți ca fiind neîntemeiată și a respins apelul formulat de apelanții-pârâți și apelantul-intervenient, ca nefondat,obligând apelanții la plata către intimații-reclamanți a sumei de 1.500lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, următoarele:

Art. 295 alin.2 Cod pr.civilă prevede că instanța de apel va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea altor probe, dacă le consideră necesare pentru soluționarea cauzei,iar probatoriul administrat în al doilea ciclu procesual a respectat considerentele deciziei civile nr. 1067 din 14 noiembrie 2008 a Curții de Apel Ploiești.

A menționat tribunalul că, în opinia sa, instanța de fond avea obligația să procedeze, fie în mod direct la verificarea de scripte, pe baza pieselor de comparație, fie pe calea expertizei grafice, în raport cu care se poate pronunța o soluție legală privitor la valabilitatea înscrisului sub semnătură privată chitanța-vânzare pretins a fi încheiat la data de 11.03.1976 între Dănila M____ și P_____ S________, însă, în încheierea interlocutorie din 15.03.2011, instanța de fond s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte, stabilind, în baza rolului activ și a poziției părților probatoriul ce a putut fi administrat în cauza.

Tribunalul, având în vedere că opțiunile apelanților în privința lotizării au fost exprimate la fondul cauzei, a apreciat că nu rezultă utilitatea unei alte expertize topo, iar proba testimonială pe posesie nu este concludentă, având în vedere obiectul cauzei.

Raportat la cele reținute, tribunalul a respins cererea de suplimentare a probatoriului ca fiind neîntemeiată, reținând că, potrivit art. 294 alin.1 Cod pr.civilă , în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecata și nici nu se pot face cereri noi. Jurisprudența a stabilit că cererea se poate considera nouă când s-ar deosebi prin obiect și cauză de cererea de chemare în judecată sau când partea ce exercită calea de atac ar invoca altă calitate ori dacă s-ar atribui adversarului o altă calitate decât aceea avută la prima instanță.

A reținut instanța de apel că încă din primul ciclu procesual, prin încheierea din 07.04.2005, instanța de fond l-a introdus în cauză - în baza art.57 Cod pr.civilă, pe P_____ S________ în calitate de intervenient în interes propriu, la cererea pârâților, având ca obiect ,, să se constate că terenul de 5.700 mp … nu face parte din masa succesorală întrucât este proprietatea noastră P______ F______ și P_____ G______ - și a tatălui nostru S________, fiind dobândit prin cumpărare de părinții noștri P_____ M____ și P_____ S________ de la M_____ M____, fostă D_____, prin chitanță sub semnătură privată încheiată la 11.03.1976”.

Reținând că aceasta a fost poziția părților, inclusiv în al doilea ciclu procesual, iar apelanții-pârâți și apelantul-intervenient nu au avut alte susțineri sub acest aspect înainte de pronunțarea încheierii interlocutorii din 15.03.2010, tribunalul a apreciat că sub acest aspect, apelul este vădit nefondat.

Cu privire la terenul în suprafață de 5408 mp. situat în punctul ,,Acasă” din ____________________________ reținut că, apelanții-pârâți-reclamanți, cu ocazia rejudecării cauzei apelanții-pârâți-reclamanți au susținut că terenul în discuție a fost înstrăinat în totalitate potrivit chitanței prezentate cu atât mai mult cu cât acesta se învecinează cu un alt teren ce a fost cumpărat de către intervenientul P_____ S________ cu soția sa M____ potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.306/11 martie 1976 acesta din urmă în suprafață de 330 mp, ambele acte fiind încheiate la aceeași dată, 11 martie 1976.

A mai reținut tribunalul că prin întâmpinarea și precizarea cererii reconvenționale depuse la dosar, pârâții-reclamanți au susținut că, în fapt, cu ocazia încheierii celor două acte la aceeași dată, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr.306/11 martie 1976 și actul sub semnătura privată s-a înstrăinat întreaga suprafață de teren de cca 5408 mp și nu doar cea de 330 mp, aceasta fiind intenția reală a părților.

Pe de o parte tribunalul a reținut că instanța de control judiciar, cu ocazia trimiterii cauzei spre rejudecare, a dispus ca instanța de trimitere să procedeze la administrarea probei privind verificarea de scripte fie pe calea pieselor de comparație fie pe calea expertizei grafice pentru ca în raport de această probă să pronunțe o soluție cu privire la valabilitatea acestui înscris.

În administrarea acestei probe la data de 5 mai 2009 instanța de fond a verificat înscrisul sub semnătura privată și înscrisul prezentat ca piesă de comparație, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr.306/11 martie 1976, ambele prezentate în copie xerox însă nu a fost lămurita dacă semnătura aplicată pe cele două acte aparține sau nu defunctei, astfel că a fost dispusă o expertiză de specialitate.

Potrivit adresei comunicate de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, expertiza semnăturilor nu poate fi efectuată pe xerocopii, întrucât acestea nu rețin detaliile grafismelor autentice, astfel că în mod obiectiv această probă, în lipsa înscrisului sub semnătura privată, original nu a putut fi administrată.

Pe parcursul soluționării cauzei în primul ciclu procesual intimații-reclamanți au contestat semnătura aplicată pe înscrisul sub semnătura privată și au solicitat înfățișarea originalului înscrisului în vederea efectuării unei expertize grafoscopice.

Apelanții-pârâți nu au depus la dosar acest înscris în original, apelanta-pârâtă-reclamantă P______ F______ susținând că la data de 21.02.2005 ar fi fost victima unei tâlharii prezentând în acest sens un certificat medico-legal din care rezultă existența unor leziuni ce s-ar fi putut produce prin lovire și care necesitau 1-2 zile de îngrijiri medicale.

Tribunalul a mai constatat că instanța de fond a reținut faptul că acest pretins incident a avut loc la un interval de câteva zile după momentul la care s-a pus în discuție cererea privind verificarea de scripte, iar din adresa transmisă de către Postul de Poliție M______ rezultă că geanta a fost găsită în curtea unui cetățean și predată chiar de către pârâta-reclamantă poliției. Toate relatările pârâtei- reclamante au fost puse sub semnul îndoielii de către organele de poliție, motivat de faptul că locul pretinsei agresiuni era la o distanță de cca 10 m. de un magazin unde se aflau mai multe persoane, iar victima nu a strigat după ajutor, a menționat că loviturile se datorau faptului că a căzut pe gheață și nu că a fost lovită de către agresor dar și împrejurarea că aceasta a afirmat că era pe punctul de a câștiga procesul, însă se temea că dacă va depune actul la dosarul cauzei, acesta putea să dispară, astfel că această împrejurare nu a fost dovedită ca fiind reală de către pârâta - reclamantă pe parcursul soluționării cauzei.

Pe lângă acest aspect tribunalul a avut în vedere și prevederile art.139 alin.1 Cod pr.civilă, care instituie în sarcina celui care a depus în înscris în copie certificata să aibă asupra sa originalul înscrisului sau să-l depună mai înainte în păstrarea grefei, sub pedeapsă de a nu se ține seama de înscris - mai ales că la primul ciclu procesual s-a consemnat prin încheierea din 20.01.2005 prezentarea originalului acestui înscris instanței. Dată fiind sancțiunea stabilită de textul de lege anterior menționat în mod corect instanța de fond nu l-a avut în vedere la soluționarea cauzei.

Pe de altă parte, pentru a se stabili intenția reală a părților, în sensul interpretării contractului autentificat sub numărul 306/11 martie 1976 tribunalul a observat că acest contract s-a încheiat în perioada de prohibiție instituită prin prevederile Legii nr. 58/1974, terenul de 330 mp fiind preluat de stat conform art.30 din legea anterior amintită. Instanța de fond a reținut în mod corect că niciuna dintre părți nu putea anticipa la acea dată schimbarea legislației în materia vânzărilor imobiliare.

Potrivit art.977 Cod Civil: "Interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante, dar nu după sensul literal al termenilor". Sarcina de a dovedi că voința reală este alta și nu corespunde cu voința declarată revine părții interesate. Art.977 este completat cu art.982: "Toate clauzele convenției se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia interesul ce rezultă din actul întreg".

A apreciat tribunalul că, sub raport probatoriu, înscrisul prezentat, respectiv cel sub semnătura privată încheiat la data de 11 martie 1967, are doar caracterul unei promisiuni de vânzare cumpărare ce creează în patrimoniul apelanților doar un drept de creanță și nu un drept de proprietate.

Tribunalul a considerat că în urma unei evaluări complexe a probatoriului administrat instanța de fond a reținut în mod corect că intenția comună a părților a fost aceea de a încheia un act translativ de proprietate în schimbul prețului de 24.000 lei și a avut ca obiect numai terenul de 330 mp. și casa aflată pe acesta.

În ceea ce privește modul de efectuare a raportului de expertiză topo refacere-lotizare B_____ N______, tribunalul a constatat că la termenul de judecată din data de 29.11.2011, apelanții prin apărător ales, nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză refacere-lotizare, orice necitare sau citare neregulată trebuind a fi invocată, în condițiile art. 108 alin.3 Cod pr.civilă , neputând fi invocată direct în apel.

Raportat la varianta de lotizare omologată, tribunalul a respins susținerile apelanților constatând că aceasta respectă art.6739 Cod pr.civilă și art. 741 Cod civil, fiecare dintre părți având repartizat în mod echitabil atât teren din punctul Acasă cât și teren din punctul Sălciuș (intravilan+extravilan). De asemenea, sultele sunt mai mici fiind un echilibru intre terenul repartizat și sumele de achitat, în condițiile în care se invocă o stare materială precară.

Cu privire la starea de indiviziune menținută asupra terenului în suprafață de 1.760 mp., tribunalul a constatat că apelantele-pârâte în toate opțiunile de lotizare propuse doreau să persiste starea de indiviziune în ceea ce le privește, iar intimata-pârâtă P______ V_______ nu s-a opus în acest sens.

Concluzionând, tribunalul a apreciat că și în ceea ce privește celelalte motive apelul este vădit nefondat, iar în baza art. 274 alin.1 Cod pr.civilă a obligat apelanții la plata către intimații-reclamanți a sumei de 1.500lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Împotriva deciziei tribunalului au declarat recurs pârâtele P_____ G______ E____, P______ F______ și intervenientul P_____ S________,susținând că în speță sunt incidente nulitățile prevăzute de disp.art. 304 pct.9 Cod pr.civilă, întrucât hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, precum și art.304 pct. 7 Cod pr.civilă, potrivit cărora hotărârile cuprind motive contradictorii și străine de natura pricinii.

Susțin recurenții că în mod nelegal, fără o motivare, instanța de apel a respins completarea probatoriului solicitată de apelanții-pârâți și apelantul-intervenient, deși cererea era legală și se impunea în vederea-aflării adevărului pentru un proces echitabil, mai mult instanța de apel nu a avut în vedere probele depuse la dosar, în susținerea apelului și anume expertiza criminalistică din care rezultă că înscrisul intitulat „chitanță” din data de 11.03.1976 a fost semnat de D_____ M____, potrivit declarației martorei C______ V_______, declarației lui G____ E________ - fila 73 apel, chitanțele de achitare a impozitului pe terenul aferent casei de locuit.

Mai arată recurenții că, în fapt, instanța de apel nu a motivat nici în drept și nici în fapt respingerea apelului, deși criticile formulate împotriva încheierii interlocutorii și a sentinței civile nr. 2053/2011 erau legale și temeinice pentru următoarele considerente:

În mod nelegal Judecătoria Vălenii de M____ nu a reținut în încheierea interlocutorie din 15.03.2011 că recurentul-apelant-intervenient P_____ S________ are calitate de moștenitor conform certificatului de moștenitor nr. 738/20.07.1996, din care rezultă că "moștenitorii sunt P_____ S________, P_____ M____, P_____ F______ , actualmente P______ F______, P_____ E____ G______, certificat neanulat , intrat în circuitul civil, precizând că, deși au făcut această dovadă, instanța de fond nu a reținut calitatea de moștenitor a lui P_____ S________, iar instanța de apel a motivat că nu s-a solicitat aceasta " deși instanța a avut la dosar certificatul de moștenitor nr. 738/1996 depus chiar de reclamanți, care făceau dovada calității de moștenitor.

Se solicită admiterea acestui motiv, casarea ambelor hotărâri și a încheierii interlocutorii din 13.03.2011 și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru se reține calitatea de moștenitor a lui P_____ S________, a se constata cota succesorală a acestuia și a se reface expertiza topo și lotizarea.

În continuare arată recurenții că în mod nelegal instanța de fond a reținut în încheierea interlocutoriule din 15.03.2011, că terenul în suprafață de 3408 m.p. situat în punctul „Acasă” din ___________________________ din masa succesorală a defunctei M_____ M____, la data decesului, terenul în suprafață de 3408 m.p. fusese înstrăinat fiicei sale P_____ M____ și lui P_____ S________, așa cum rezultă și din antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat la 11.03.1976.

În opinia recurenților se poate constata că antecontractul de vânzare-cumpărare din data de 11.03.1976 este încheiat în aceeași zi cu contractul de vânzare-cumpărare nr. 306/11.03.1976, mai mult, vecinii terenului de 330 m.p. sunt corespunzători întregii suprafețe de teren de 5408 m.p. , vândut prin chitanță.

Precizează recurenții că legislația în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.305/11.03.1976 nu permitea încheierea contractelor de vânzare-cumpărare decât pentru suprafața de 330 m.p. și pentru diferență s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare intitulat chitanță din 11.03.1976 și dacă vânzătoarea M_____ M____ ar fi intenționat să vândă mai puțin teren , atunci unul dintre vecinii terenului înstrăinat ar fi fost, dacă nu pe două laturi, cel puțin pe una, defuncta cu rest de proprietate, actul are vecinii întregului teren. Din adeverința de rol depusă la dosar rezultă că terenul a fost înstrăinat în rolul lui P_____ S________ din 1960.

Pentru aceste motive, recurenții solicită admiterea recursului, modificarea încheierii interlocutorii și a hotărârilor în sensul excluderii suprafeței de teren din masa succesorală a lui M_____ Marla și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru refacerea expertizei topo.

Consideră recurenții că în mod nelegal instanța de fond a admis capătul de cerere din acțiunea completare, prin care s-a solicitat nulitatea absolută a înscrisului inti¬tulat „chitanță” încheiată între D_____ M____ și P_____ S________, în condițiile în care au făcut dovada convenției de vânzare-cumpărare, au achitat prețul convenit, terenul în suprafață de 5408 m.p. a intrat în posesia și pro¬prietatea lui P_____ S________ căsătorit cu P_____ M____.

Susțin recurenții că instanța de fond și cea de apel, prin respingerea cererii de suplimentare a probatoriului formulată de apelanții-pârâți a încălcat decizia nr. 1067/ 14.11.2008 a Curții de Apel Ploiești, decizie obligatorie pentru instanță, nu a analizat, așa cum era obligată, ori¬ginalul contractului de vânzare-cumpărare nr.306/11.03.1976, piesele de comparație în original și din această cauză nu s-a putut efectua expertiza grafologică dispusă de instanța de recurs.

De asemenea, instanțele nu au avut în vedere că, prin decizia nr. 1067/14.11.2008 a-a admis recursul formulat de pârâții P______ F______, P_____ G______ E____ și a lui P_____ S________, nu a avut în vedere îndrumările instanței de recurs, care arată " soluția este criticabilă sub aspectul inter¬pretării dispozițiile art.179 Cod pr.civilă raportat la materialul probatoriu al cauzei ". A reținut Curtea de Apel Ploiești în decizia nr. 1067/14.11.2008 că la dosarul cauzei s-a depus în copie chitanța sub semnătura privată pe care judecătorul fondului a făcut mențiunea s-a văzut originalul " și " chiar dacă la termenele de judecată ulterioare pârâtele nu au depus originalul înscrisului, această împrejurare nu era în măsură a împiedica instanța să dispună efectuarea expertizei grafologice, cu atât mai mult cu cât, odată cu înscrisul intitulat " chitanță " s-a încheiat și contractul de vânzare-cumpărare nr.306/11.03.1976, care purta semnătura vânzătoarei.

Instanța de fond și cea de apel, arată recurenții, nu au respectat decizia nr. 1067/ 14.11.2008 și nici instanța de apel care a respins cererea de completare probe în care s-a solicitat efectuarea unei expertize grafologice , care se impune cu atât mai mult cu cât din expertiza grafologică extrajudiciară depusă la dosar rezultă că semnătura este a lui D_____ M____.

Pentru acest motiv de recurs recurenții solicită admiterea recursului,

casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea expertizei grafologice dispusă în cauză de Curtea de Apel Ploiești.

Recurenții susțin că în mod nelegal, fără a avea în vedere probele administrate în cauză, instanța de fond și instanța de apel au respins cererea reconvențională prin care au solicitat să se constate valabilitatea antecontractului intitulat chitanță din data de 11.03.1976,precum și faptul că sunt proprietarii terenului în suprafață de 5408 m.p. din punctul " Acasă " din _____________________ făcut dovada încheierii convenției , a achitării prețului convenit și au intrat în posesia și proprietatea terenului de la data încheierii convenției, făcând dovada că au folosit permanent terenul în suprafață de 5408 m.p. , au achitat impozitul și au efectuat lucrări , au împrejmuit terenul, au executat plantații și construcții.

Se solicită pentru acest motiv de recurs admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii cererii reconvenționale și să se constate valabilitatea convenției și a faptului că recurenții sunt proprietarii terenului în suprafață de 5408 m.p. situat în _______________________________> Consideră recurenții că în mod nelegal instanța a omologat expertiza Baiuță N______, care nu a fost semnată de consilierul expert P______ D______ și s-a efectuat fără citarea intervenientului P_____ S________, ceea ce atrage nulitatea absolută a acesteia, care i-a prejudiciat și le-a încălcat dreptul la apărare.

Pentru acest aspect se solicită admiterea recursului, desființarea hotărârilor, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se reface expertiza topo cu citarea lui P_____ S________ și a consilierului expert P______ D______.

Recurenții consideră că în mod nelegal instanța de fond prin soluția menținută și de instanța de apel, a omologat varianta I din Raportul de expertiză lotizare B_____ N______, expertiză efectuată fără citarea și semnătura consilierului parte P______ D______, această variantă I încalcă prevederile art. 673 Cod pr.civilă, art.728 Cod civil, pentru urmă¬toarele considerente : suprafața de teren marcată pe plan ca fiind drum de acces este creată din proprietatea terenului ce a făcut obiectul testamentului nr. 416/3.04.1947 pct.7 a contractului de vânzare - cumpărare nr. 306/11.03. 1976, a chitanței sub semnătură privată din 11.03.1976, a sentinței civile nr. 1015/17.08.2006. În evidențele Primăriei M______ această cale de acces nu figurează ca drum de exploatare sau drum comunal, astfel că în mod normal acest drum trebuie să fie atribuit în cote sau exclusiv celui care-1 folosește.

Varianta I nu respectă posesia actuală; de peste 33 de ani terenul în suprafață de 5408 m.p. se află în posesia pârâților, reprezentând teren aferent casei și gospodăriei țărănești,iar în această variantă pârâții-recurenți P______ F______, P_____ G______ E____, rămân în indiviziune cu P______ V_______, însă nu au solicitat niciodată să rămână în indiviziune cu P______ V_______, așa cum nelegal susține instanța de apel, se atribuie în această variantă I din terenul aferent casei de locuit și gospodăriei recu¬renților pârâți altor moștenitori care nu au avut niciodată posesia acestui teren, mai mult reclamanților li se atribuie cel mai bun teren, teren care este aferent casei de locuit a pârâților recurenți.

Recurenții menționează că terenul atribuit în indiviziune loturilor 1 și 5 este teren degradat cu rupturi, care nu poate fi folosit de aceștia, deoarece P______ F______ este cadru didactic, are soț și 3 copii și trebuie să asigure "întreținerea familiei, crescând și animale, deoarece salariul de profesor este modest. Conform aceleiași variante I reclamanții și pârâta J_____ E____ primesc în mod gratuit o suprafață de 400 m.p. care constituie drum de acces, fără a fi obligați la plata unei despăgubiri către ceilalți moștenitori, variantă în care nu se are în vedere domiciliul, ocupația pârâților-recurenți, care au domiciliul în punctul „Acasă” în __________________________ în _______________________________> Totodată, în această variantă I, terenul din punctul „Acasă” se fărâmițează, se încalcă posesia, domiciliul, ocupația, iar recurenții-pârâți rămân în indiviziune cu lotul 5, P______ V_______, deși nu au solicitat să rămână în indiviziune.

În subsidiar, se solicită admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri și pe fond omologarea variantei IV din raportul de expertiză topografică - refacere lotizare B_____ N______, deoarece în această variantă se respectă posesia, recurenții-pârâți nu mai rămân în indiviziune, se are în vedere domiciliul pârâților- recurenți, nu se fărâmițează terenul, se are în vedere ocupația acestora, faptul că pot să crească animale, se are în vedere opțiunea acestora, faptul că au avut posesia de peste 35 de ani, că au efectuat lucrări de fertilizare cu îngrășământ natural a terenului, plantare de salcâmi pentru stabilirea terenului, construit gard pe toate laturile terenului la fațadă, gard din zid de beton cu piatră, stâlpi din fier cu plasă de sârmă și lemn, porți din fier cu plasă, pe celelalte laturi au efectuat gard din lemn, stâlpi din lemn și fier. Pe acest teren din punctul „Acasă” sunt construcții și anexe gospodărești, precum și 40 de pomi fructiferi de diverse specii plantați pe acesta.

Intimații D_____ M_____ și E__ S_____ au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Decizia civilă nr.874/02.04.2013, Curtea de Apel Ploiești a admis recursul declarat de pârâtele P_____ G______ E____, P______ F______, împotriva deciziei civile nr. 512 din data de 1 octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți D_____ M_____, E__ S_____, intimații - pârâți P______ V_______ și J_____ E____, și în consecință a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. Totodată, instanța de control judiciar a respins ca nefondat recursul declarat de intervenientul P_____ S________ împotriva deciziei civile nr. 512 din data de 1 octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți D_____ M_____, E__ S_____, intimații - pârâți P______ V_______ și J_____ E____.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei a constatat că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează :

Prin încheierea interlocutorie pronunțată de instanța de fond s-a constatat deschisă succesiunea defunctei M_____ M____ decedată la data de 13 iulie 1997 precum și aceea că de pe urma defunctei au rămas în calitate de moștenitori legali P______ V_______, J_____ E____, ambele în calitate de fiice cu o cotă de 2/8 fiecare, P______ F______ și P_____ E____ G______ ambele în calitate de nepoate de fiică predecedată, reprezentând pe defuncta P_____ M____, fiecare cu câte o cotă de 1/8, D_____ M_____ și E__ S_____, ambii în calitate de nepoți de fiu predecedat reprezentând pe defunctul D_____ I__, fiecare cu câte o cotă de 1/8.

S-a constatat totodată că din masa bunurilor succesorale fac parte următoarele bunuri imobile: un teren în suprafață de 1253 mp, arabil, situat în intravilanul comunei M______, __________________, un teren în suprafața de 5108 mp, fâneață cu pomi și lăstăriș, un teren în suprafață de 10.004 mp, fâneață cu pomi, situat în extravilanul comunei M______, _______________________________” așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză topo B_____ N______ și schița anexă și s-a desemnat expertul topo B_____ N______ în vederea formulării propunerilor de lotizare.

La masa de partaj nu a fost reținut și terenul de 330 mp solicitat prin acțiunea introductivă de instanță motivat de faptul că, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 306/11 martie 1976 acesta aparține intervenientului P_____ S________ și șotiei sale M____ și nu face parte din masa succesorală a defunctei.

Prin decizia civilă nr.512 din data de 1.10.2012 Tribunalul Prahova a respins cererea de suplimentare a probatoriului formulată de apelanți ca fiind neîntemeiată și a respins apelul formulat de apelanții-pârâți și apelantul-intervenient, ca nefundat.

În ceea ce privește critica prin care se susține că în mod greșit Judecătoria Vălenii de M____ nu a reținut că recurentul-apelant- intervenient P_____ S________ are calitatea de moștenitor al defunctei M_____ M____ Curtea îl găsește nefondat întrucât P_____ S________ nu a avut o relație de rudenie cu defuncta.

Pentru a avea calitatea de moștenitor o persoană trebuie să aibă vocație succesorală cu privire la masa succesorală ce se dezbate în sensul de a fi chemat la moștenire sau îndreptățit în temeiul gradului de rudenie sau al testamentului, ceea ce nu este cazul de față, P_____ S________ fiind soțul numitei P_____ M____ (fiica defunctei, decedată anterior acesteia, respectiv la data de 10 aprilie 1994) situație în care nu poate veni la succesiune decât prin retransmitere, ceea ce nu este cazul de față întrucât soția sa fiind decedată anterior defunctei mame, potrivit regulilor devoluțiunii legale succesorale, în cauză operează reprezentarea succesorală doar în favoarea nepoatelor de fiică.

De altfel, P_____ S________ figurează doar în certificatul de moștenitor eliberat de pe urma soției sale decedate – P_____ M____- în cauză dezbătându-se succesiunea soacrei sale M_____ M____, astfel că încheierea interlocutorie conține mențiuni corecte cu privire la părțile care au calitatea de moștenitori ai acesteia din urmă.

Nu pot fi primite nici susținerile recurenților privind reținerea greșită la masa succesorală a întregului teren de 5408 m.p. din punctul Acasă. În primul rând în masa succesorală nu a fost reținut decât terenul în suprafață de 5108 m.p., fiind exclusă suprafața de teren de 330 m.p. care a făcut obiectul contractul de vânzare-cumpărare nr. 306/11 martie 1976 cu motivarea că acesta aparține intervenientului P_____ S________ și soției sale M____ (actualmente decedată) în baza actului de vânzare încheiat în formă autentică. În al doilea rând nu s-a făcut dovada înstrăinării întregului teren în condițiile prevăzute de lege ( act autentic de vaânzare-cumpărare fiind vorba de un imobil ). În ceea ce privește cererea de constatare a valabilității promisiunii de vânzare –cumpărare încheiată de defunctă în timpul vieții în favoarea soților P_____ privind terenul respectiv, conform chitanței sub semnătură privată încheiată la data de 11 martie 1976, și a pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare –cumpărare, în mod legal și întemeiat s-a apreciat ca neîntemeiată această cerere în condițiile în care față de nerecunoașterea scrisului și a semnăturii de către ceilalți moștenitori, nu a putut fi prezentată chitanța în original pentru efectuarea unei expertize grafologice, care să ateste că acestea aparțineau defunctei – promitente.

Curtea de mai reținut că instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize de specialitate însă organul împuternicit prin lege și specializat pentru a efectua expertiza grafică a specificat că expertiza semnăturilor nu poate fi efectuată pe xerocopii întrucât acestea nu rețin detaliile grafismelor autentice.

Față de lipsa chitanței în original și de imposibilitatea expertizării copiei xerox a acesteia în mod judicios instanța de fond a constatat și nulitatea absolută a promisiunii de vânzare-cumpărare.

Situația prezentată de recurenți în sensul că au folosit permanent terenul în suprafață de 5408 m.p. pentru care au achitat impozitul, că au efectuat lucrări pe acesta, l-au împrejmuit și au executat plantații, nu este de natură să schimbe situația juridică a acestui teren întrucât posesia exercitată de un moștenitor nu duce automat la dobândirea dreptului de proprietate, succesorii fiind presupuși a stăpâni bunul în stare de indiviziune, unul pentru altul, astfel că posesia lor are un caracter echivoc.

Pe de altă parte, posesiei exercitate de recurentele – pârâte asupra terenului situat în intravilan urma a i se da eficiență juridică în cadrul acțiunii de partaj succesoral la stabilirea loturilor ce se cuveneau părților, aspect neluat în considerare nici de instanța de fond și nici de instanța de apel care a dispus atât respingerea cererii de suplimentare a probatoriilor, potrivit art. 295 alin. 2 C.pr.civ. cât și cererea de apel.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 673 9 din Codul de Procedură Civilă promulgat prin Decretul din 9 septembrie 1865, în vigoare până la 15 februarie 2013, “la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se c