Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ[*]

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 541/2015

Ședința publică de la 24 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ A____

Judecător A____ D___

Grefier E____ R________

S-a luat în examinare, spre soluționare, apelul formulat de pârâții A___ I____, A___ A_____ L______, B____ A___ A______ , A___ I. I____- decedat cu moștenitorii A___ R_____, A___ IORSIF-D____ și T___ V_______ , C_______ I. S___ , V____ V________, G________ VANGHELUȚA, împotriva sentinței civile nr.1055/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimați fiind reclamantul A___ I. G_______ și pârâții intimat B______ I. D____, A___ I. I__, V________ M____, U____ I_____, C_______ A__, A___ V______- decedată , A___ I__ M____, A___ P______, A___ F______ I__, B____ R_____, A___ G_______, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantele-pârâte A___ I____, G________ Vangheluța asistate de avocat E____ C______, același avocat pentru ceilalți apelanți-pârâți, lipsă fiind intimații.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin serviciul Registratură s-a depus la data de 20.02.2015 adresa nr.208/2015 emisă de Primăria Comunei Dâmbovicioara, reprezentând relațiile solicitate de instanță. Totodată, se învederează că la dosar s-a depus cererea formulată de intimatul A___ I.G_______, prin care învederează instanței decesul apelantului A___ I____, situație față de care apreciază că se impune a se face aplicarea dispoz.art.412 alin.1 pct.1 c.pr.civ.

Se identifică apelanta-pârâtă A___ I____ prin CNP xxxxxxxxxxxxx și G________ Vangheluța prin CNP xxxxxxxxxxxxx.

În legătură cu cererea depusă la dosar de către intimatul A___ I.G_______, instanța constată că în procedura prealabilă a fost depusă o adresă prin care au fost indicați moștenitorii lui A___ I____, precum și actele de stare civilă în ceea ce privește pe acesta, acte ce se regăsesc la fila 55 din dosar . De asemenea, constată că pe împuternicirea avocațială a d-nei avocat E____ C______ apar și numele acestor moștenitori, motiv pentru care instanța urmează să introducă în cauză și să concepteze pe moștenitorii lui A___ I____, indicați la fila 55, respectiv: A___ R_____, A___ IORSIF-D____ și T___ V_______. Constată că pentru acest termen de judecată sunt reprezentați de d-na apărător conform delegației, care se regăsește la dosarul cauzei, motiv pentru care apreciază că procedura este legal îndeplinită și cu aceștia.

Apărătorul apelanților, arată că, în ceea ce privește pe A___ I__ acesta a de- cedat, dar au fost introduși în judecată moștenitorii acestuia la instanța de fond. Precizează că unul din moștenitorii acestuia, respectiv A___ V______ a decedat sens în care depune la dosar copia certificatului de deces, urmând a rămâne ceilalți 4 moștenitori introduși in în cauză.

Instanța, în urma precizărilor făcute de apărătorul apelanților și a celor constate, urmează să se facă rectificarea conceptei în legătură cu părțile de care s-au făcut vorbire.

La întrebarea instanței, apărătorul apelanților-pârâți arată că nu mai are alte probe de solicitat în cauză.

Instanța, pune în discuție probatoriul solicitat de către intimatul-reclamant prin întâmpinarea de la fila 77, respectiv: înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză, acesta nu a depus la dosar interogatoriu, nu a indicat numele și adresele martorilor, teza probatorie și nici obiectivele pentru care solicită proba cu expertiza de specialitate.

Apărătorul apelanților-pârâți solicită respingerea probelor solicitate de către intimat prin întâmpinare, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile cu privire la depunerea interogatoriului, indicarea numelor martorilor și a obiectivelor raportului de expertiză. Dar, având în vedere și faptul că intimatul nu a avut nici un fel de critică în ceea ce privește expertiza de la fond și nici nu a înțeles să formuleze apel împotriva sentinței de fond.

Instanța, în ceea ce privește pe apelanți, constată că aceștia nu au solicitat probe prin cererea de apel.

În ceea ace privește pe intimat, instanța constată la fila 77 prin întâmpinare a solicitat ca în cadrul acestei căi de atac să fie administrate mai multe probe, însă nu a depus nici interogatoriul pentru a fi administrat, nu a indicat numele și adresele martorilor dar și teza probatorie pentru aceștia și nu a indicat obiectivele pentru expertiza tehnică ce se solicită a fi administrată. Pentru acestea, instanța constată incidente dispoz.art.470 alin.3 teza I, potrivit cu care dacă prin cererea de apel și în consecință prin întâmpinare nu se vor depune probele invocate în susținerea cererii cu respectarea dispoz.art.194 lit.e), va interveni sancțiunea decăderii din probă și dreptul de a mai propune probe.

Apărătorul apelanților-pârâți arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

In raport de această împrejurare, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.

Apărătorul apelanților-pârâți, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat pentru motivele invocate în scris și susținute în ședință publică, anularea sentinței de fond și respingerea cererii așa cum a fost completată și cum se pronunțase instanța de fond printr-o încheierea de ședință, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței ce o depune la dosar.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față, deliberând constată următoarele :

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 22 aprilie 2013 sub numărul XXXXXXXXXXXXX, reclamantul A___ I. G_______ a chemat în judecată pe pârâții A___ I____, A___ A_____ L______, A___ A______, B______ I.D____, A___ I. I____, A___ I.I__, C_______ I. S___, V____ V________, V________ M____, U____ I_____, C_______ A__, G________ Vangheluța pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului teren în suprafață de 7000 mp, pe care îl apreciază la valoarea de 3500 lei, situat în punctul „P_____ Sirnii”, ___________________________________, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a fost „cotizant” în casa părinților săi încă de la vârsta de 14 ani, dată de la care lucrând împreună cu tatăl său în exploatarea forestieră, apoi singur, a fost remunerat.

Reclamantul a arătat totodată, că practic a contribuit împreună cu tatăl său la întreținerea familiei care era foarte numeroasă (13 persoane), iar în jurul vârstei de 25 de ani, le-a spus părinților că nu mai poate cotiza întrucât dorește să-și cumpere un teren și să-și construiască o casă. Atunci, tatăl său i-a dat o „bucată”, de teren și astfel a rămas să „cotizeze” mai departe până la vârsta de 33 de ani, vârstă la care s-a căsătorit.

Întrucât prin anul 1960, tatăl său i-a transmis posesia unei suprafețe de teren, urmând ca „atunci când se va putea să-i facă și actele”, reclamantul a construit pe acel teren o casă, ulterior un grajd și anexe.

Reclamantul a susținut că în anul 1967 a înscris aceste imobile, teren plus construcții în registrul agricol al comunei Dîmbovicioara și a plătit taxele și impozitele ca orice proprietar, însă, în anul 1986, tatăl său a decedat, fără să-i „facă actele” și oricum în acea perioadă nu se puteau înstrăina terenurile prin acte între vii, fiind scoase din circuitul civil. Astfel, de la acea dată și până în prezent, reclamantul precizează că s-a comportat ca și proprietar, folosind terenul potrivit nevoilor sale și ale familiei acestuia și achitând în continuare taxele și impozitele.

Reclamantul a considerat că îndeplinește condițiile cerute de lege (art. 1846 – 1862 și art. 1890 cod civil), pentru a uzucapa, respectiv : a posedat bunul în tot timpul prevăzut de lege, mai mult de 30 de ani; posesia este utilă, nefiind afectată de vicii; posesia a fost continuă, posesorul exercitându-și dreptul de folosință pe întreaga durată a celor mai mul de 30 de ani, fără intermitențe; posesia nu a fost fondată sau conservată prin acte de violență; posesia a fost publică, posesia nu este precară, actele și faptele materiale de folosință fiind făcute pentru sine iar nu pentru altcineva.

Reclamantul considerând că întrunește ambele elemente ale posesiei (animus și corpus), în opinia sa poate uzucapa, în cazul uzucapiunii lungi netrebuind dovedită existența unei cauze juridice valabile a intrării în posesie.

Pentru motivele mai sus arătate, reclamantul a solicitat să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului situat în ____________________________________ Sirnii.

Reclamantul în drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 1846 – 1862 cod civil și art. 194 cod procedură civilă.

Reclamantul a depus la dosar și chitanța ________ nr. xxxxxx din data de 29 aprilie 2013 prin care face dovada achitării taxei timbru judiciar în cuantum de 75 lei și în copie: adresa nr. 1367 din 19.04.2013 emisă de Primăria comunei Dîmbovicioara, județul Argeș, act de partaj (f. 16) și un set de acte de stare civilă (f. 17 – 30).

La data de 27 mai 2013, A___ I____, A___ A_____ L______, A___ B____ A______, G________ Vangheluța, A___ I____ au formulat întâmpinare.

Prin întâmpinare pârâții au arătat că în temeiul art. 205 alin. 2 noul cod procedură civilă solicită respingerea ca nefondată a cererii promovate, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, în baza disp. art. 451 și urm. noul cod procedură civilă.

Pârâții au arătat că la data de 20.06.1979 a decedat A___ I__ (autorul comun), lăsând ca moștenitori, conform certificatului de moștenitor nr. 62/1980, pe: A___ M____ – soție supraviețuitoare, B______ D____, A___ I. I____, A___ I.I__ – fiică și fii, rămânând mai multe bunuri imobile. Ulterior a decedat și A___ M____ (autoarea mamă), iar succesiunea acesteia a fost acceptată de toți moștenitorii săi, respectiv de toate părțile prezentului dosar, astfel: primele 3 părți prin reprezentarea fiului predecedat A___ N______ și toți ceilalți precum și reclamantul, în calitate de fii și fiice.

Pârâții au arătat că, terenul din pct. „Poiana Sirnii” a aparținut acestei autoare, dobândit de la părinții săi M____ și N______ T____ și a avut o suprafață totală de aprox. 2 ha. Pe această suprafață de teren, ambii defuncți, împreună cu 4 dintre copii - G________ Vangheluța, V____ V________, B______ D____ și A___ I____ (cei rămași în gospodărie), au edificat o casă cu 4 camere, din cărămidă, acoperită cu țiglă, precum și un grajd.

Pârâții au precizat că din această suprafață, aceștia și defuncții au înțeles să facă o împărțeală voluntară de ascendent, nescrisă, prin care: A___ G_______ și soția sa să locuiască în casa de mai sus, să stăpânească o suprafață de aprox.3000 mp (real, acum între măsurători 4671 mp) și să își construiască propriu un grajd de aprox. 20 mp pe terenul celorlalți ( dar care provine de la aceiași autori), fiica U____ E____ să stăpânească aproximativ 8000 mp în același punct, iar restul suprafeței de aprox. 9000 mp să rămână în folosința părinților până la deces și a copiilor G________ Vangheluța și A___ N______.

Pârâții au susținut că toată stăpânirea s-a făcut de comun acord, cu condiția ca într-o viitoare ieșire din indiviziune (voluntar sau pe cale judecătorească), U____ E____ și A___ G_______ să nu mai culeagă în natură sau echivalent din masa succesorală a părinților, sau dacă au pretenții, atunci categoric, urma ca aceste două suprafețe să fie introduse la masa de împărțit. Deci, terenul a fost lăsat în folosință reclamantului, dar cu construcția edificată de părinți și restul de comoștenitori.

Pârâții au arătat că nu se poate uni posesia exercitată de un moștenitor cu cea a autorului său, dacă se solicită în contradictoriu cu ceilalți moștenitori dobândirea dreptului de proprietate, cu atât mai mult cu cât aceștia au uzat de drepturile succesorale de pe urma autorului comun ( C.A. București, Secția a IV_a civilă, dec. civ. 617/2012).

Pârâții au mai arătat că pe rolul Judecătoriei Câmpulung există dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX ce are ca obiect ieșirea din indiviziune asupra averii defuncților A___ I__ și A___ M____, iar în masa succesorală ce urmează a fi împărțită, s-a introdus și terenul din pct. „P_____ Sirnii”, trup ce cuprinde și suprafața actuală aflată în litigiu.

Cu această ocazie s-a dispus o expertiză tehnică topo preliminară IAP, sens în care s-au efectuat lucrarea inițială și completarea, de unde a rezultat că terenul din actualul litigiu face trup comun și a aparținut aceleiași autoare A___ M____ (aspect pe care reclamantul îl recunoaște în motivarea cererii sale).

Suprafața lăsată a fi stăpânită de reclamant și împrejmuită de acesta pentru el, dar și pentru pârâți, este de aprox. 4671 mp cf. RET D_________ V_______, dispus în cauza nr. XXXXXXXXXXXXX.

Pârâții au precizat că este o oarecare diferență între suprafața lăsată de defuncți în posesia reclamantului în pct. „P_____ Sirnii” de la 3000 mp la 4671 mp (cât a găsit expertul) și respectiv 7000 mp pentru care acesta invocă uzucapiunea.

În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâții au înțeles să se folosească de proba cu interogatoriu, acte și martori, efectuare de expertiză care să identifice concret limitele suprafeței împrejmuite și stăpânită de reclamant pe care se află casa cu 4 camere, din cărămidă, acoperită cu țiglă și edificată de părinții părților în anii 1965-1967 și descrierea situației pe o schiță plan anexă.

La dosarul cauzei, pârâții au depus în copie, certificatul de atestare fiscală nr. 2409/09.08.2012, sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale – A___ M____, nr. 2414/8.08.2012 și acte de stare civilă (f. 48-53).

Pârâta V____ V________, prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 31 mai 2013, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se respingă acțiunea reclamantului, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a uzucapa, iar situația prezentată de reclamant nu corespunde cu realitatea.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că terenul din punctul „P_____ Sirnii” nu a fost proprietatea tatălui părților A___ Gh. I__ ci a fost proprietatea mamei părților A___ N. M____, fostă Țuluca N. M____, așa cum rezultă din partajul voluntar dintre frații T____ din 23.03.1937 și din certificatul de moștenitor nr. 62/1980, în care la punctul 3 se prevede că soții A___ I__ și A___ M____ au construit o casă și grajdul pe terenul proprietatea soției, moștenit de la părinții săi T____ N______ și T____ M____, învecinat la R – cu G_______ T____, la A – cu pădurea, la MZ – cu drumul spre C______ iar la MN – cu U____ V_____. În acest certificat de moștenitor reclamantul nu apare ca posesor al terenului pentru că nu este trecut ca vecin la nici un punct cardinal al acestui teren.

Pârâta a arătat că reclamantul nu a construit casa în care locuiește, ci a construit-o tatăl părților și cu ajutorul copiilor în anul 1965, iar reclamantul s-a înscris în registrul agricol în anul 1971 cu casa și 3000 mp și în anul 1979 a decedat tatăl părților, fără a-i face acte pentru că nu era terenul proprietatea acestuia.

În continuare pârâta a susținut că în rolul agricol, reclamantul nu a avut niciodată înscrisă suprafața de 7.000 mp deci, nu poate fi recunoscut ca proprietar al acestei suprafețe, șa cum acesta solicită. Reclamantul a stăpânit cca 3000 mp în acest punct pe care și-a construit un grajd, dar nu în mod pașnic, public și sub nume de proprietar, deoarece mama acestuia nu l-a recunoscut niciodată ca proprietar.

Pârâta a solicitat ca terenul reclamantului să intre la succesiunea mamei părților care se dezbate în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung.

În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâta înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul reclamantului și al celorlalți pârâți.

În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205 – 208 cod procedură civilă.

La dosarul cauzei pârâta a depus în copie: actul de partaj datat 23 martie 1937, cartea sa de identitate, adeverința nr. 2250/19.07.2007 emisă de Primăria comunei Dîmbovicioara, jud. Argeș, certificatul de deces - A___ I__ și certificatul de moștenitor nr. 62/1980 din 15.II.1980.

Reclamantul a depus la data de 10 iunie 2013, răspuns la întâmpinările pârâților.

Prin răspunsul la întâmpinarea pârâților A___ I____, A___ A_____ L______, A___ B____ A______, G________ Vangheluța, A___ I____ reclamantul a arătat că susținerile acestora sunt „invenții” pro cauza, astfel încât sunt absolut neîntemeiate.

Reclamantul au arătat că pârâții susțin că terenul din pct. „P_____ Sirnii” (nu Poiana) a aparținut defunctei A___ M____, așa cum de altfel a precizat și reclamantul prin cererea introductivă, sens în care a depus și actul de partaj voluntar, însă acesta arată că terenul ce face obiectul acțiunii sale, se găsește în posesia sa de peste 40-45 de ani, posesia fiind publică, pașnică și sub nume de proprietar. În acest sens, A___ M____ nu a întreprins nici un act material sau juridic de natură a-i tulbura pașnica posesie și folosință și nici altcineva nu l-a împiedicat să-l înscrie în registrul agricol și nu a contestat niciodată aparenta sa proprietate. Nici pârâții nu au contestat posesia reclamantului și nu au făcut vreun act de administrare, folosință sau dispoziție cu privire la acest teren.

Nici cu privire la restul de teren din punctul mai sus menționat asupra căruia au exercitat proprietatea defuncții soți, A___ I__ și A___ M____, în condițiile C.fam., (devălmășie), pârâții nu au exercitat vreun act material sau juridic.

Deși pârâții susțin că „au edificat pe teren o casă cu 4 camere”, aceștia nu știau că este din lemn și nu din cărămidă și un grajd este doar, așa cum a mai precizat, inventie pro cauza. De asemenea, pârâții nu dispuneau de mijloace proprii bănești care să le permită acest lucru fiind posibil să se fi întâmplat cu unul sau doi dintre pârâți care să fi participat episodic (o zi, două, ca și frați) prin ajutorul în muncă pe care l-au dat reclamantului, dar acest lucru nu reprezintă edificarea unei construcții.

În ceea ce privește construcția grajdului, la data la care acesta a fost construit pârâții erau toți căsătoriți, aveau propriile familii.

Cu privire la împărțeala voluntară de ascendent, pe care părțile și defuncții au înțeles să o facă, reclamantul invocă dispozițiile art. 794 – 799 cod civil și pe cele are art. 795 alin. 1 cod civil, redând textual parte din ultimul, potrivit căruia „împărțeala de ascendent se poate face, sub sancțiunea nulității absolute, numai cu respectarea regulilor de formă prevăzute de lege pentru donații și testamente”. Potrivit legii, numai părințeii sau ceilalți ascendenți pot să-și împartă bunurile pe această cale între descendenții lor. Sub sancțiunea nulității absolute, împărțeala de ascendent trebuie să cuprindă pe toți descendenții care vin efectiv la moștenire, în nume propriu sau prin reprezentare. Or, asemenea act care să exprime voința defuncților și să îmbrace forma cerută de lege ad validitatem nu există.

Prin urmare, nu poate fi vorba de nici o împărțeală de ascendent care, reală fiind, să poată fi considerată impediment în dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de către reclamant.

Referitor la răspunsul la întâmpinarea depusă de pârâta V____ V________, reclamantul a precizat că acel act de partaj voluntar atestă o situație juridică la nivelul anului 1937 și prin care este indicată suprafața de teren ce a revenit autoarei părților A___ M____. Ulterior această situație s-a modificat în fapt, reclamantul, așa cum a arătat în cererea introductivă, a exercitat asupra unei părți din această suprafață o posesie utilă de peste 30 de ani, aptă să conducă la dobândirea dreptului de proprietate, potrivit legii. Certificatul de moștenitor nr. 62/1980, atestă doar calitatea de moștenitori a succesorilor nu reprezintă un act de voință al unuia dintre succesori, respectiv autoarea părților, A___ M____, și nu are nicio relevanță cu privire la situația de fapt care, prin probațiune, se va constata că aceasta corespunde întru-totul realității.

Reclamantul a precizat că acesta este cel care a renunțat la moștenirea tatălui, A___ I__.

În încheiere reclamantul a solicitat înlăturarea celorlalte susțineri ale pârâtei, V____ V________, ca fiind absolut netemeinice.

La data de 02.10.2013 reclamantul a completat acțiunea în sensul că înțelege să promoveze acțiunea și în contradictoriu cu moștenitorii lui A___ I__, respectiv: A___ V______, A___ G_______, A___ M____, A___ F______, A___ P______ și B____ R_____ și solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate dobândirea dreptului de proprietate și asupra casei de locuit și anexe (grajd) ca efect al accesiunii imobiliare artificiale. Totodată, reclamantul solicită și cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt, reclamantul a arătat că a motivat acest capăt de cerere prin însăși cererea inițială, introductivă, inclusiv prin răspunsul la întâmpinările depuse de pârâți și că evaluează obiectul cererii completatoare la suma de 14.000 lei.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 492 – 494 cod civil (vechi).

Reclamantul solicită proba cu înscrisuri, proba testimonială, interogatoriu pârâților și expertiză.

În condițiile art. 204 noul cod procedură civilă, reclamantul înțelege să propună în completarea probelor, pe ambele capete de cerere, un nou martor, pe care îl indică ca fiind T____ G_______, din comuna Dîmbovicioara, _______________________. Argeș.

Reclamantul a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art. 204, teza a II_a noul cod de procedură civilă.

Prin sentința civilă nr. 1055/15.05.2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung s-a admis în parte acțiunea așa cum a fost completată de reclamantul A___ I. G_______ ;s-a constatat dreptul de proprietate al reclamantului asupra suprafeței de 5577 mp compus din suprafața de 4844 mp și 733 mp și a construcțiilor situate pe acest teren așa cum au fost identificate în raportul de expertiză tehnică și schițele anexate întocmite de ing. expert C_____ P____ situate la pag. 171-175 dosar.

Au fost obligați în solidar pârâții să plătească reclamantului suma de 1900 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel instanța în contextul probator administrat în cauză a reținut că reclamantul de circa 50 de nai ocupă două suprafețe de teren situate în ___________________________. „P_____ Sirnii” .

A mai reținut instanța că această posesie a fost continuă , neîntreruptă , netulburată , publică și sub nume de proprietar , motiv pentru care s-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 1847 C.civ.

Împotriva acestei sentințe în termen legal au declarat apel pârâții criticând-o sub următoarele aspecte :

-. În mod greșit s-a admis acțiunea așa cum a fost completată ,câtă vreme completarea cererii inițiale prin care reclamantul a solicitat să se constate și dobândirea dreptului său de proprietate și asupra casei de locuit și anexe ca efect al accesiunii imobiliare a fost anulată ca netimbrată la data de 07.11.2013.

-. Hotărârea este dată cu încălcarea dispozițiilor referitoare la instituția uzucapiunii ,așa cum a înțeles reclamantul să își întemeieze cererea.

Astfel, apelanta susține că terenul din pct „P_____ Sirnii”, zis și „Poiana Sirnei a avut o suprafață mai mare ce a aparținut autoarei , iar terenul a fost stăpânit până la decesul autorilor părților A___ I__ și M____ în comun de aceștia și descendenții lor.

Singura suprafață pe care reclamantul ar fi avut-o în posesie de mai bine de 40 de ani ar fi de 3000 mp și nu de 7000 mp cât s-a solicitat de către acesta.

Mai arată apelanții că singura convenție pe care au recunoscut-o a fost aceea prin care reclamantul a posedat suprafața de 3000 mp , U____ 8000 mp , iar restul suprafeței de aproximativ 9000 mp să fie stăpânită în cote egale de G________ A________ și A___ N______ , în prezent decedat cu moștenitori , primele trei apelante.

Apelanții susțin că nu se poate uni posesia exercitată de moștenitori cu cea a autorului său, dacă se solicită în contradictoriu cu ceilalți moștenitori dobândirea dreptului de proprietate cu atât mai mult cu cât aceștia au uzat de drepturile succesorale de pe urma autorului .

Apelanții mai susțin că hotărârea nu este motivată în fapt și în drept în sensul de a arăta în mod explicit ce probă din dosar a format convingerea admiterii cererii .

Într-o ultimă critică se arată că din probele administrate nu rezultă împrejurările care au dus la formarea convingerii că reclamantul este îndreptățit să devină proprietar în baza prescripției achizitive, instanța înlăturând în mod nejustificat declarația martorului R___ E_______ și chiar a martorului Ochi I__ .

Pentru aceste motive se solicită admiterea apelului .

Prin întâmpinare , intimatul reclamant invocă excepția lipsei calității de reprezentant al apărătorului avocat E____ C______ în ceea ce privește pe apelantul D___ I____.

În cea ce privește critica formulată de către apelanții – pârâți cu privire la cererea completatoare intimatul o apreciază ca întemeiată.

În ceea ce privește legalitatea hotărârii intimatul reclamant arată că acesta a exercitat asupra terenului în litigiu o posesie utilă , publică, continuă , pașnică și sub nume de proprietar mai mult de 30 de ani.

Întrucât pe parcursul soluționării apelului ,apelantul - pârât A___ I____ a decedat s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia, respectiv A___ R_____ în calitate de soție supraviețuitoare și A___ I____ D____ și T___ V_______ în calitate de descendenți de gradul I.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și în raport de probatoriul administrat în cauză tribunalul va constata că apelul este fondat doar în limita următoarelor considerente :

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 7000 mp situat în pct. „P_____ Sîrnii”.

Ulterior, prin cererea aflată la filele 106 -108 dosar fond reclamantul și-a completat cererea de chemare în judecată solicitând să se constate și dobândirea dreptului său de proprietate asupra casei de locuit și a unui ( grajd) ca efect al accesiunii imobiliare artificiale .

Întrucât reclamantul nu a timbrat această cerere completatoare prin încheierea din 07.11.2013 instanța de fond în temeiul art. 200 rap la art.197 C.pr.civ. a anulat-o ca netimbrată.

Așadar, fiind anulată ca netimbrată, deci pe excepție cererea completatoare, instanța de fond nu putea să se mai pronunțe pe fondul acestei cereri și să constate dreptul de proprietate al reclamantului asupra construcțiilor situate pe terenul în litigiu .

Pentru aceste considerente care cu privire la aceste aspect se impune schimbarea în parte a sentinței în sensul înlăturării mențiunilor cu privire la construcții din dispozitivul sentinței .

Criticile ce vizează fondul cauzei cu privire la teren respectiv neîndeplinirea cumulativă a cerințelor prev.de disp.art. 1847 C.civ. tribunalul va aprecia că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, cu răspunsurile părților la interogatoriu la întrebarea nr. 9 și nr.10 cu depozițiile martorilor audiați în cauză, respectiv Ochi N.I__ fila 166 și concluziile raportului de expertiză ( fila 172-175 dosar fond) rezultă fără echivoc așa cum în mod corect a reținut și prima instanță că reclamantul stăpânește public, neîntrerupt și sub nume de proprietar două suprafețe de teren ,respectiv 4844 mp și 733 mp de circa 50 de ani.

Astfel, din cuprinsul adresei nr. 1367/19.04.2013 emisă de Primăria comunei Dâmbovicioara ,tribunalul va reține că în perioada 1971-1992 reclamantul a figurat înscris în rolul agricol permanență cu o suprafață de teren de circa 0,62 ha din care 0,50 ha teren fânețe și 0,02 teren arabil pe care se află o locuință în suprafață de 60 mp și un grajd în suprafață de 18 mp.

De asemenea, pârâtele V____ V________ și A___ V______ la interogatoriul ce le-a fost administrat de către reclamant au arătat că reclamantul nu a fost niciodată tulburat în folosirea casei și a terenului de circa 3000 mp începând cu anul 1971 de când acesta le-a primit de la tatăl lor , iar terenul se compune din două parcele .

Aceeași situație de fapt rezultă și din depoziția martorului Ochi I__ și chiar și al martorei R___ E_______.

Prin raportul de expertiză efectuat în cauză la care apelanții – pârâți nu au avut obiecțiuni s-a identificat terenul în litigiu compus din cele două trupuri de teren în suprafață de 4844 mp și suprafața de 733 mp .

În consecință, tribunalul va aprecia că instanța de fond a analizat în mod judicios întreg materialul probator, iar soluția adoptată cu privire la terenul în litigiu este legală și temeinică.

Pentru aceste considerente ,tribunalul în temeiul art. 480 C.pr.civ. va admite apelul, va schimba în parte sentința, în sensul că va înlătura mențiunea cu privire la constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor .

Va menține în rest sentința .

În raport de disp.art. 453 C.pr.civ. va obliga intimatul să plătească apelanților suma de 1538 lei, cheltuieli de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de pârâții A___ I____ domiciliată în Ghimbav, ____________________ nr. 237, județul B_____; A___ A_____ L______ domiciliată în Ghimbav, ____________________ nr. 237, județul B_____, B____ A___ A______ domiciliată în Ghimbav, ____________________ nr. 237, județul Brașo , A___ I. I____- decedat cu moștenitorii A___ R_____ domiciliată în _________________________________ , A___ IORSIF-D____ domiciliat în ______________________________ ,______________________, jud, B_____ și T___ V_______ domiciliată în ______________________________ ,_________________, jud.B_____ , C_______ I. S___ domiciliată în Zărnești, ______________________, jud,. B_____ V____ V________ domiciliată în comuna Dâmbovicioara, ________________________ , G________ VANGHELUȚA domiciliată în B_____, ______________________, împotriva sentinței civile nr.1055/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimați fiind reclamantul A___ I. G_______ domiciliat în comuna Dâmbovicioara ,______________________., 12,3 jud. Argeș și pârâții intimați B______ I. D____ domiciliată în ___________________________________________________ Argeș; A___ I. I__ domiciliat în comuna Rucăr, ______________________. 19, județul Argeș, V________ M____, domiciliată în _____________________________ U____ I_____ domiciliată în ___________________________________, C_______ A__ domiciliată în ___________________________; , A___ V______- decedată , A___ I__ M____ domiciliat în comuna Rucăr, ______________________. 19, județul Argeș; , A___ P______ domiciliată în T___, I.C. V_______, nr. 65, _____________, _______________________, A___ F______ I__ domiciliat în comuna Rucăr, ________________________, județul Argeș; , B____ R_____ domiciliată în localitatea B____ nr. 49, județul T____, A___ G_______ domiciliat în Gătaia, nr. 14B, ___________________

Schimbă în parte sentința, în sensul că înlătură mențiunea cu privire la constatarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor .

Menține în rest sentința .

Obligă intimatul să plătească apelanților suma de 1538 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2015

Președinte, E____ A____		Judecător, A____ D___
	Grefier, E____ R________

Red. A.D.

Tehn D.T./ 22 ex

19.03.2015

Jud fond T A____