Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 9/R

Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ E____ C______

Judecător A_____ M______

Judecător V_______ N_______

Grefier D_____ A______ D_______

Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul reclamant P___ C______, împotriva sentinței civile nr. 3474/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______, în contradictoriu cu intimații pârâți _________________________, C________ L____ Șimian, G____ A__, G____ G_________, C______ C______ G_______, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin încheierea de ședință din data de 03.12.2013, judecarea cauzei a fost suspendată conform art.242 pct.2 Cod de procedură civilă și că potrivit referatului întocmit la data de 11.12.2014 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru constatarea perimării, după care;

Instanța invocă din oficiu excepția perimării recursului și reține cauza pentru soluționare.

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.02.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul P___ Caludiu în contradictoriu cu pârâtele _________________________ și C________ L____ Șimian, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 350 mp situat în intravilanul localității Șimian, având ca vecini actuali: E – drum comunal, V – G____ M______, S – G_____ A________, N – S____ C_____.

În motivarea cererii sale, a arătat că stăpânește terenul mai sus indicat de peste douăzeci de ani, l-a folosit ca bun propriu, în aceleași condiții ca și autorii săi, prin urmare înțelege a invoca joncțiunea posesiei cu cea a autorilor săi. În toată această perioadă a stăpânit terenul sub nume de proprietar, public, neîntrerupt și netulburat.

În drept a invocat disp.art. 1890 C.civ.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 27.02.2013(f.11-13), pârâta C________ L____ Șimian a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată față de C________ local ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosință și fără calitate pasivă, din următoarele considerente:

În fapt, reclamantul P___ C______ a chemat în judecată C________ local S_____ pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 350 mp., situat în intravilanul localității S_____, cu vecinătăți, E- drum comunal, V- G____ M______, S- G_____ A________, N- S____ C_____.

A înțeles să invoce pe această cale excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului L____ S_____, întrucât capacitatea procesuală de folosință reprezintă alături de capacitatea procesuală de exercițiu o condiție de exercițiu a acțiunii civile în lipsa căreia procesul civil poate fi început sau continuat. Excepția lipsei capacității de folosință este o publică referitoare la exercițiul dreptului la acțiune, ce poate fi pusă în discuție în orice stare a pricinii. Capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și rugații, fiind deci aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual. în condițiile art. 41 alin. (1) Cod procedură civilă „ orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată". Per a contrario, persoana fizică sa juridică ce nu are folosința drepturilor civile nu poate fi parte în judecată.

Or, în condițiile în care C________ L____ S_____ nu are personalitate juridică, acesta nu poate fi nici titular de drepturi și obligații pe plan procesual, prin urmare, nu poate sta în judecată ca pârât, mai ales având în vedere specificul raportului litigios dedus judecății, respectiv, uzucapiune.

C________ local este o autoritate deliberativă a administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii în sensul reglementat de art. l alin. 2, lit. d) raportat la art. 23 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Legea nr. 215/2001, care reprezintă legea cadru în materia administrației publice locale, nu cuprinde nicio dispoziție în sensul acordării personalității juridice Consiliului local, însă, potrivit art. 20-21 din același act normativ, persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu sunt autoritățile administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii și județe), iar în justiție, unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

Prin urmare, în sistemul de drept actual, C________ local este o structură fără personalitate juridică, într-o atare situație, raportat la dispozițiile art. 41 (1) Codul de procedură civilă, el nu poate fi parte în judecată.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 213/1998 domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ teritoriale au drept de proprietate privată.

Pe de altă parte, în prezentul raport dedus judecății, pârâta înțelege să invoce și excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului local Șimian, având în vedere prevederile art. 20-21 din Legea nr. 215/2001, întrucât terenurile aflate în domeniul public sau privat al comunei se află în proprietatea unității administrativ teritoriale respectiv, orașul, ____________________________, motiv pentru care doar aceasta ar putea avea calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu, nu C________ local care nu este titularul unui patrimoniu propriu pentru a beneficia de un drept de dispoziție. întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât. Instanța sesizată este datoare să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe disp.art. 41, art. 136-137, art.115-118 C__, art.1, art.20-21, art.23 din Legea nr.215/2001, art.4 din Legea nr.213/1998.

Prin încheierea de ședință din data de 28.02.2013, instanța, a dispus citarea reclamantului cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 251 lei și timbru judiciar de 3 lei și, în baza art. 129 alin.5 C__, în baza rolului activ, a dispus emiterea unei adrese către Comisia Locală de Fond Funciar Șimian pentru a comunica dacă s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 350 m.p., situat în intravilanul comunei Șimian, județul M________ cu vecinii: N- S____ C_____, E- drum comunal, S- G_____ A________ și V- G____ M______, dacă s-a reconstituit vreunei persoane dreptul de proprietate pentru terenul în suprafață de 350m ² intravilan și dacă această suprafață de teren figurează în registrul agricol al vreunei persoane.

De asemenea a mai dispus instanța emiterea unei adrese la Primăria Șimian pentru a comunica cine figurează la rolul fiscal cu terenul în suprafață de 350 m.p., situat în intravilanul comunei Șimian, județul M________ cu vecinii: N- S____ C_____, E- drum comunal, S- G_____ A________ și V- G____ M______, care este regimul juridic al terenului în cauză, dacă acest teren face parte din domeniul public sau privat și de a preciza dacă terenul este afectat de utilități publice sau este cuprins într-un plan de amenajare.

Cu adresa nr. 2459/20.03.2013 (f.24), Primăria comunei Șimian a comunicat instanței că reclamantul P___ C______ nu a depus nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul prevăzut de lege pentru suprafața de 350 mp, nu figurează înregistrat în evidențele agricole și fiscale cu poziție de rol, astfel că primăria nu a reușit să identifice terenul respectiv.

La data de 21.03.2013, prin serviciul registratură al instanței (f. 28-29), s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare formulată de UAT a comunei Șimian prin care s-a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, având în vedere în special neîndeplinirea cumulativă a condițiilor necesare pentru a opera prescripția achizitivă.

În fapt, reclamantul P___ C______ a chemat în judecată ________________________________ Primar și C________ local S_____, pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 350 mp. situați în intravilanul localității S_____, cu următoarele vecinătăți: E - drum comunal, V- G____ M______, S- G_____ A________, N- S____ C_____.

Învederează instanței faptul că în urma verificărilor efectuate în evidențele agricole și fiscale ale instituției, a constatat că reclamantul nu a avut niciodată poziție de rol deschisă pentru acest teren, prin urmare, raportat la acest aspect, posesia exercitată de către reclamant neîndeplinind condiția de a fi neechivocă. În aceeași ordine de idei, pentru suprafața de teren revendicată reclamantul nu a plătit niciodată taxe și impozite la Primăria Șimian, necomportându-se ca un adevărat proprietar, nefiind așadar îndeplinită nici condiția referitoare la exercitarea posesiei publică și sub nume de proprietar. Mai mult decât atât, face precizarea că această suprafață de teren, cu vecinătățile menționate în cererea de chemare în judecată, nu a fost identificată pe planul de amplasament al comunei Șimian, ceea ce înseamnă că vecinătățile nu corespund cu realitatea. De altfel, mai face precizarea că reclamantul nu indică, în mod clar, modul cum a intrat în posesia acestei suprafețe de teren, mai ales în condițiile în care nu precizează care sunt autorii săi, dacă dorește să se invoce joncțiunea posesiilor autorilor săi.

Pe de altă parte, având în vedere faptul că reclamantul a înțeles să se judece în prezenta cauză în contradictoriu cu _________________________, învederează instanței că, în prezent, la Primăria Șimian există foarte multe cereri de reconstituire depuse în baza legilor fondului funciar și sentințe judecătorești rămase definitive și irevocabile care trebuie să fie puse în executare, precum și faptul că Primăria Șimian are un deficit de teren de peste 400 ha de teren, așa încât orice suprafață de teren liberă pe care un eventual reclamant ar dori să o uzucapeze este necesară instituției pentru a putea pune în posesie persoanele îndreptățite, în sensul că trebuie să facă obiectul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, urmare a cererilor de revendicare formulate de persoanele îndreptățite, ținând cont de faptul că procedura de aplicare a legilor fondului funciar nu s-a finalizat.

Raportat la cele menționate mai sus, consideră că posesia nu a fost o stare de fapt, reclamantul trebuind să facă dovada exercitării asupra imobilului a unei puteri și stăpâniri materiale, ce se manifestă prin înscrisuri doveditoare. Astfel, nefiind îndeplinite condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească posesia, nu se poate considera că a operat uzucapiunea în favoarea reclamantului asupra suprafeței de teren solicitate.

În ceea ce privește temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, face precizarea că în sistemul codului nostru civil, uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății unui bun imobil, ca efect al exercitării posesiunii utile asupra acelui bun un interval determinat de lege. Justificarea uzucapiunii derivă din nevoia de stabilitate a raporturilor juridice, care determină recunoașterea de efecte juridice unei aparențe îndelungate de proprietate, fiind totodată și o sancțiune împotriva vechiului proprietar care a dat dovadă de lipsă de diligentă. Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, astfel cum este reglementată de art. 1890 Cod civil, este necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată, astfel cum impune art. 1847 Cod civil și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună sau de rea-credință.

Prin urmare, conform dispozițiilor legale, posesia cerută pentru a prescrie - a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, trebuie să fie una neîntreruptă, publică, neechivocă, sub nume de proprietar, continuă și neviciată.

În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe disp.art. 115-118 C__, art.1837, art.1847 și art.1890 C.civ., Legea nr.18/1991.

La data de 21.03.2013, prin serviciul registratură al instanței, cu chitanța _________ nr.xxxxxx(73)/18.03.2013 (f.33), reclamantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 251 lei aferentă cererii de chemare în judecată, astfel cum i s-a pus în vedre prin citație potrivit obligațiilor stabilite de instanță în sarcina sa prin încheierea de ședință din data de 28.02.2013, precum și timbru judiciar de 3 lei. Reclamantul a mai depus și o cerere de probatoriu (f.32).

Prin încheierea de ședință din data de 04.04.2013, instanța, cu privire la excepția lipsei capacității de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate prin întâmpinare de pârâtul C________ L____ Șimian, constată incidența în cauză a dispozițiilor art. 137 alineat 2 Cod procedură civilă, care permit unirea excepțiilor procesuale cu fondul cauzei, dacă pentru soluționarea acestora este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii și ținând seama de aceste aspecte, a unit cu fondul cauzei excepția lipsei capacității de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C________ L____ Șimian.

La interpelarea instanței, avocat G______ C______ a învederat faptul că autorii față de care se invocă joncțiunea posesiilor sunt autori cu titlu universal și cu titlu particular. A arătat de asemenea faptul că, la momentul transmiterii prin contractul de vânzare cumpărare, suprafața nu cuprindea și excedentul de teren de astăzi, în fapt fiind 500 m.p.

În conformitate cu dispozițiile art. 161 alineat 1 Cod procedură civilă, a pus în vedere avocatului G______ C______ să depună la dosarul cauzei dovada calității de reprezentant al reclamantului.

Având în vedere cele menționate de avocat G______ C______, a pus în vedere reprezentantului reclamantului să precizeze în scris care sunt autorii față de care se invocă joncțiunea posesiei și să depună la dosarul cauzei înscrisurile la care a făcut referire.

Analizând probele solicitate, considerând pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 167 alineat 1 Cod procedură civilă,

A încuviințat pentru reclamant proba testimonială cu martorii R______ V_____ și E_____ M____ și proba cu înscrisuri și a pus în vedere reprezentantului reclamantului să depună la dosarul cauzei înscrisurile solicitate.

A încuviințat pentru pârâții _________________________ și C________ L____ Șimian proba cu înscrisuri.

A prorogat pronunțarea asupra probei cu expertiza specialitatea topografie, după administrarea probei testimoniale și depunerea înscrisurilor solicitate.

Cu privire la cererea privind emiterea unei adrese la Primăria Șimian pentru a comunica dacă terenul a făcut obiectul legilor fondului funciar și dacă face parte din domeniul public sau privat, instanța a respins-o având în vedere că nu se mai impune, față de împrejurarea că la termenul de judecată din data de 28.02. 2013 instanța a emis adrese la Comisia Locală de Fond Funciar Șimian pentru a comunica dacă s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 350 m.p., situat în intravilanul comunei Șimian, județul M________ cu vecinii: N- S____ C_____, E- drum comunal, S- G_____ A________ și V- G____ M______, dacă s-a reconstituit vreunei persoane dreptul de proprietate pentru terenul în suprafață de 350m ² intravilan și dacă această suprafață de teren figurează în registrul agricol al vreunei persoane și la Primăria Șimian pentru a comunica cine figurează la rolul fiscal cu terenul în suprafață de 350 m.p., situat în intravilanul comunei Șimian, județul M________ cu vecinii: N- S____ C_____, E- drum comunal, S- G_____ A________ și V- G____ M______, care este regimul juridic al terenului în cauză, dacă acest teren face parte din domeniul public sau privat și de a preciza dacă terenul este afectat de utilități publice sau este cuprins într-un plan de amenajare, iar cu adresa nr. 2459/20.03.2013 Primăria Șimian a formulat răspuns la adresele emise de către instanță.

La termenul de judecată din data de 25.04.2013, reclamantul a depus la dosarul cauzei o precizare a cererii introductive (f.41) prin care a menționat că a stăpânit terenul în suprafață de 350 m.p. situat în intravilanul localității S_____, având următoarele vecinătăți: la est - drumul comunal, la vest - G____ M______, la sud - G_____ A________, la nord - S____ C_____, teren pe care l-am folosit ca bun propriu, în aceleași condiții ca autorii săi.

Autorii în privința cărora înțelege să invoce joncțiunea posesiei sunt următorii: P___ I__, tatăl său, decedat la data de 01.01.2013 așa cum rezultă din certificatul de deces ________ nr. xxxxxx, care a dobândit posesia terenului menționat anterior în urma Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364 din 11.02.1991 de Notariatul de Stat, prin care a cumpărat de la vânzătorii G____ I____ și G____ A__ un teren loc de casă în suprafață de 250 m.p. situat în _____________________________ de teren transmisă efectiv în posesie a fost mai nare cu350 m.p., suprafață care constituie obiectul prezentei acțiuni; vânzătorii G____ I____ și G____ A__ au dobândit proprietatea asupra terenului loc de casă în suprafață de 250 m.p. situat în ___________________________ Civilă nr. 4965 din 02.10.1990 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S______ în dosarul nr. 6704/1990. Din considerentele sentinței rezultă faptul că G____ I____ și G____ A__ au exercitat posesia asupra acestui teren încă înainte de anul 1983. Trebuie precizat că terenul menționat Sentința Civilă nr. 4965 din 02.10.1990 pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S______ în dosarul nr. 6704/1990 a avut în realitate o suprafață mai mare cu 350 m.p, această împrejurare fiind dovedită de faptul că vecinătățile și împrejmuirea terenului sunt neschimbate.

A mai precizat faptul că prin testamentul autentificat sub nr. 1718 din 22.20.2012 de BNP S_____ E______ tatăl său l-a desemnat legatar cu titlu particular, în privința terenului curți construcții în suprafață de 600 mp situat în _______________________________ vecinătăți: la Est - drumul comunal, la Vest - G____ M______, la sud - G_____ A________, la nord - S____ C_____, însă pentru suprafața de teren ce a făcut obiectul legatului defunctul său tată are act de proprietate doar pentru 250 m.p., iar diferența de 350 m.p. a fost posedată în fapt continuu, neîntrerupt, public și sub nume de proprietar.

În dovedirea celor susținute prin cerere a depus la dosarul cauzei în copie, următoarele înscrisuri (f.42-52): contract de vânzare-cumpărare aut. sub nr. 1364/11.02.1991 la notar O_______ M____, Sentința civilă nr. 4965/02.10.1990 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. 6704/1990, plan de amplasament și delimitare a imobilului, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr.8903/24.09.2012 eliberat de Primăria comunei Șimian numitului P___ I__, CI ________ nr.xxxxxx privind pe P___ I__, certificat de deces P___ I__, certificat naștere P___ C______, testament aut.sub nr. 1718/22.10.2012 emis la BNP S_____ E______, testament aut.sub nr. 1717/22.10.2012 emis la BNP S_____ E______.

La termenul de judecată din data de 25.04.2013, au fost audiați în cauză martorii E_____ M____ și R______ V_____ (f.53-54) propuși de reclamant.

Prin încheierea de ședință din data de 16.05.2013, la interpelarea instanței, avocat G______ C______, pentru reclamant, a învederat faptul că, în ceea ce privește cadrul procesual, sub aspectul calității procesuale pasive, înțelege să se judece în contradictoriu și cu moștenitorii autorilor G____ I____ și G____ A__ și a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a indica numele și domiciliul acestora.

Față de cele învederate de reprezentantul reclamantului la acest termen de judecată, în exercițiul rolului activ reglementat de dispozițiile art. 129 alineat 5 Cod procedură civilă, a pus vedere acestuia să precizeze în scris cadrul procesual, numele și domiciliul complet al moștenitorilor autorilor G____ I____ și G____ A__, cu care înțelege să se judece sub aspectul calității procesuale pasive.

În conformitate cu dispozițiile art. 161 alineat 1 Cod procedură civilă, a pus în vedere avocatului G______ C______ să depună la dosarul cauzei dovada calității de reprezentant al reclamantului.

A prorogat pronunțarea asupra probei cu expertiza specialitatea topografie, după stabilirea cadrului procesual, cu privire la pârâții cu care reclamantul înțelege să se judece în contradictoriu.

La data de 23.05.2013, prin serviciul registratură al instanței, apărătorul reclamantului, av. G______ C______, a depus la dosarul cauzei împuternicirea avocațială în original (f. 59).

La data de 21.05.2013, prin serviciul registratură al instanței, reclamantul, prin apărător a depus la dosarul cauzei o precizare arătând că vânzătorii G____ I____ și G_____ A__ au dobândit proprietatea asupra terenului loc de casă în suprafață de 250 mp situat în ____________________________ civilă nr. 4965/02.10.1990 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. 6704/1990, din considerentele căreia rezultă că aceștia au exercitat posesia asupra acestui teren încă înainte de 1983. Vânzătorii au transmis dreptul de proprietate părinților săi, prin contractul de vânzare-cumpărare aut.sub nr. 1364/11.02.1991. Terenul menționat atât în sentința judecătorească, cât și în contractul de vânzare-cumpărare a avut în realitate o suprafață mai mare cu 350 mp (în total 600 mp și nu 250 mp cum a fost menționat scriptic), împrejurarea fiind dovedită de faptul că vecinătățile terenului sunt neschimbate.

D___ numita G____ A__ mai este în viață, locuind în Șimian, _________________________ nr.59, județul M________, vânzătorul G____ I____ decedând la începutul anului 2012, lăsând următoarele persoane cu vocație succesorală: G____ A__ soție supraviețuitoare, G____ G_________ fiu și G____ C______ fiică.

Prin încheierea de ședință din data de 23.05.2013, instanța, având în vedere poziția procesuală a reclamantului exprimată prin apărător la termenul de judecată din data de 16.05.2013 potrivit căreia, sub aspectul calității procesuale pasive, înțelege să se judece în contradictoriu și cu moștenitorii autorilor G____ I____ și G____ A__ și în conformitate cu principiul disponibilității, principiu care guvernează procesul civil și potrivit căruia reclamantul este acela care are rol hotărâtor în determinarea existentei unui anumit proces civil, atât în ceea ce privește declanșarea lui, cât și în ceea ce privește limitele în care va avea loc judecata, atât din punct de vedere al obiectului, cat si al personalelor între care se stabilesc raporturi juridice procesuale, a introdus și citat în cauză și pârâții G____ A__, G____ G_________ și G____ C______ cu câte un exemplar precizare de acțiune depusă de către reclamant.

La data de 06.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, sub nr. 6813/05.06.2013, (f. 70-71), C________ L____ Șimian a învederat următoarele aspecte: cu ocazia formulării întâmpinării a invocat excepția lipsei capacității de folosință a Consiliului local S_____, întrucât capacitatea procesuală de folosință reprezintă alături de capacitatea procesuală de exercițiu o condiție de exercițiu a acțiunii civile în lipsa căreia procesul, civil nu poate fi început sau continuat. Or, în condițiile în care C________ L____ S_____ nu are personalitate juridică, acesta nu poate fi nici titular de drepturi și obligații pe plan procesual, prin urmare, nu poate sta în judecată ca pârât, mai ales având în vedere specificul raportului litigios dedus judecății, respectiv, uzucapiune. Totodată, a invocat și excepția lipsei calității procesual pasive a Consiliului local S_____, având în vedere prevederile art. 20-21 din Legea nr. 215/2001, întrucât terenurile aflate în domeniul public sau privat al comunei se află în proprietatea unității administrativ-teritoriale respectiv, orașul, ____________________________, motiv pentru care doar aceasta ar putea avea calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu, nu C________ local, care nu este titularul unui patrimoniu propriu pentru a beneficia de un drept de dispoziție.

Pe cale de consecință, prezenta acțiune formulată de reclamantul P___ C______ în contradictoriu cu C________ L____ S_____, trebuie respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință și fără calitate procesuală pasivă.

În altă ordine de idei, pentru a i se recunoaște reclamantului dreptul de a invoca joncțiunea posesiei sale cu cea a tatălui său și cu cea a vânzătorilor GiuraTovan și G____ A__ «este necesar să se facă dovada transmiterii posesiei de la autorii săi către sine pentru bunul pentru care cere să fie constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune, joncțiunea posesiilor neputând avea loc decât în limita acestui transfer. Mai exact, pentru a se putea, invoca incidența art. 1860 Cod civil trebuie îndeplinite următoarele condiții: posesia să fie propriu-zisă (nu o detenție precara), atât în persoana actualului 1 posesor, cât și în privința posesorului anterior; posesorul actual (reclamantul) să fi dobândit bunul în temeiul unui raport juridic de la autorul eu a cărui posesie vrea sa-și unească propria posesie.

Or, prin. testamentul autentificat sub nr. 1718/22.10.2012, reclamantul a fost numit legatar cu titlu particular în privința terenului curți - construcții în suprafață de 600 m.p. situat în ______________________ testatorul (tatăl său) să fi avut la momentul încheierii acestui act drept de proprietate asupra întregii suprafețe de 600 m.p., așa cum însuși reclamantul recunoaște „însă pentru suprafața de teren ce a făcut obiectul legatului defunctul meu tată are doar pentru 250 m.p.", prin urmare nu există un raport juridic valabil în baza căruia să se fi transmis posesia.

În ceea ce privește joncțiunea cu posesia vânzătorilor G____ I____ și A__, face mențiunea că în cazul contractelor de vânzare-cumpărare, cum este situația în speță, dobânditorul bunului (cel care solicită constatarea dreptului de proprietate), nu se poate de posesia anterioară a înstrăinătorului decât în limita obiectului contractului de e-cumpărare (care a dat naștere raportului juridic), fiind absolut necesar ca transmiterea posesiei să facă obiectul convenției care stă la baza raportului juridic între părți, măsura în care în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nu se face nicio referire la terenul pentru care se solicită dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, posesiilor nu poate opera, deoarece nu s-au preluat de la vânzător decât e pe care acesta le avea asupra bunului care a făcut obiectul vânzării, în cazul n contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991, vânzătorii G____ I____ și G____ A__ au transmis cumpărătorului, P___ I__, proprietatea asupra unei case în suprafață de 250 m.p.

Mai mult decât atât, prin sentința civilă nr. 4965/02.10.1990, pronunțată de Judecătoria
Drobeta T____ S______ în dosarul nr. 6704/1990, le-au fost atribuite reclamanților, G____
I____ și G____ A__ o casă și un teren în suprafață de 250 m.p. situate în ____________________>urmare a ieșirii din indiviziune în contradictoriu cu pârâții G____ P____ și G____ G_________,
făceau parte din masa succesorală a defunctei, G____ V___. Prin urmare, până la
data pronunțării acestei sentințe, respectiv 2 octombrie 1990, reclamanții din acest dosar,
și G____ A__, au fost detentori precari, știind că nu sunt proprietarii acestor
ia lor fiind deci lovită de viciul precarității. Din acest motiv, nici nu se poate
invocarea joncțiunii posesiei numiților G____ I____ și G____ Ană, care a
a fost exercitată din anul 1983".

În aceiași ordine de idei, posesia exercitată de către reclamant nu. îndeplinește nici condiția stăpânirii bunului ca un adevărat proprietar, nefăcându-se dovada că reclamantul s-au comportat față de bun ca adevărați proprietari.

Ținând cont de cele expuse mai sus, consideră că nu sunt întrunite condițiile necesare joncțiunea posesiei reclamantului cu posesia exercitată de defunctul său tată și G____ A__, nefăcându-se dovada transmiterii posesiei de la autorii săi bunul pentru care cere să fie constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune,` nici termenul de 30 de ani și nefăcându-se nici dovada caracterului util al posesie exercitate. În aceste condiții, consideră că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile necesare pentru a opera prescripția achizitivă.

În drept, a invocat disp.art. 1846, art. 1847 și art. 1860 C.civ.

Unitatea Administrativ Teritorială a Comunei Șimian, la data de 05.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, cu adresa nr.6811/05.06.2013 (f. 72-73) a învederat instanței următoarele:

Cu ocazia promovării acțiunii și prin precizarea de acțiune formulată de reclamant,
se prevalează pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu de
posesiile exercitate de posesorii anteriori ai terenului, înțelegând să invoce joncțiunea
posesie sale exercitată din 01.01.2013 (data decesului tatălui său) până în data de 01.02.2013
cu posesia exercitată de P___ I__, tatăl său, decedat în data de 01.01.2013, care a stăpânit
un teren în suprafață de 250 m.p din anul 1991, teren pe care 1-a cumpărat de la vânzătorii
G____ I____ și G____ A__, precum și cu posesia vânzătorilor G____ I____ și G____ A__ care au dobândit proprietatea asupra aceluiași teren în suprafață de 250 m.p. prin sentința civilă nr.1965/02.10.1990, pronunțată de Judecătoria Drobeta-T____ S______ în dosarul nr.6704/1190.

Ținând cont de faptul că prescripția achizitivă este modul de dobândire a proprietății altor drepturi reale prin exercitarea posesiei asupra unui bun în condițiile prevăzute de lege pentru a i se recunoaște posesiei efectul său constitutiv de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani, legea cere îndeplinirea cumulativă a două condiții: 1- Termenul neîntrerupt de cel puțin 30 de ani care posesia să fie exercitată” și 2- Caracterul util al posesiei, în sensul că aceasta să nu fi fost afectată de vreunul din `e discontinuității, violenței, clandestinității sau echivocului. Aceste condiții se desprind din disp. art. 1846, art. 1847, art. 1890 din Codul civil, într-adevăr, legea recunoaște actualului posesor dreptul de a uni posesia cu cea a tatălui său, putând astfel să solicite recunoașterea dreptului său de proprietate prin efectul joncțiunii posesiilor, dacă perioadele cumulate ale posesiilor ating termenul de 30 de ani. In acest sens sunt și dispozițiile legale care prevăd la art. 1860 Cod civil „Orice posesor proprietar are facultatea, spre a putea obține prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.`¹ Pentru incidența art. 1860 Cod civil., este necesar însă că reclamantul (posesorul actual) să facă dovada transmiterii posesiei de la autorul său către sine pentru bunul pentru care cere să fie constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune, joncțiunea posesiilor neputând avea loc decât în limita acestui transfer. Mai exact, pentru a se putea invoca incidența art. 1860 Cod civil trebuie îndeplinite următoarele condiții: în discuție să fie o posesie propriu-zisă (nu o detenție precară), atât în persoana actualului posesor, cât și în privința posesorului anterior; posesorul actual (reclamantul) să fi dobândit bunul în temeiul unui raport juridic de autorul cu a cărui posesie vrea sa-și unească propria posesie.

Or, în prezenta cauză reclamantul prin testamentul autentificat sub nr. 1718/22.10.2012 numit legatar cu titlu particular în privința terenului curți - construcții în suprafață de 600 m.p. situat în ______________________ testatorul să fi avut la momentul încheierii cestui drept de proprietate asupra întregii suprafețe de 600 m.p., așa cum însuși reclamantul recunoaște „însă pentru suprafața de teren ce a făcut obiectul legatului defunctul meu tată are doar pentru 250 m.p.", prin urmare nu există un raport juridic valabil în baza căruia să se fi transmis posesia.

În ceea ce privește joncțiunea cu posesia vânzătorilor G____ I____ și A__, face mențiunea că în cazul contractelor de vânzare-cumpărare, cum este situația în speță, dobânditorul bunului (cel care solicită constatarea dreptului de proprietate), nu se poate ala de posesia anterioară a înstrăinătorului decât în limita obiectului contractului de vânzare-cumpărare (care a dat naștere raportului juridic), fiind absolut necesar ca transmiterea posesiei să facă obiectul convenției care stă la baza raportului juridic între părți.

În măsura în care în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nu se face nicio
referire la terenul pentru care se solicită dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune,
joncțiunea posesiilor nu poate opera, deoarece nu s-au preluat de la vânzător decât
drepturile pe care acesta le avea asupra bunului care a făcut obiectul vânzării, în cazul
său, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991, vânzătorii
I____ și G____ A__ au transmis cumpărătorului, P___ I__, proprietatea asupra .unei case
teren în suprafață de 250 m.p.

Mai mult decât atât, prin sentința civilă nr. 4965/02.10.1990, pronunțată de Judecătoria beta-T____ S______ în dosarul nr. 6704/1990, le-au fost atribuite reclamanților, G____ și G____ A__ o casă și un teren în suprafață de 250 m.p. situate în ____________________ ieșirii din indiviziune în contradictoriu cu pârâții G____ P____ și G____ Gheoghiță, bunuri care făceau parte din masa succesorală a defunctei, G____ V___. Prin urmare, până la pronunțării acestei sentințe, respectiv 2 octombrie 1990, reclamanții din acest dosar, I____ și G____ A__, au fost detentori precari, știind că nu sunt proprietarii acestor bunuri, posesia lor fiind deci lovită de viciul precarității. Din acest motiv, nici nu se poate vorbi despre invocarea joncțiunii posesiei numiților G____ I____ și G____ A__, care a fost exercitată din anul 1983.

În aceeași ordine de idei, în speță, posesia exercitată de către reclamant nu îndeplinește condiția stăpânirii bunului ca un adevărat proprietar, în condițiile în care nici reclamantul, nici autorul său, nici vânzătorii inițiali, G____ I__ și G____ A__, nu au procedat niciodată la declararea Ia rol a terenului posedat și nu au achitat niciodată taxele și impozitele aferente, neînțelegând așadar să se comporte ca adevărați proprietari.

Având în vedere că pentru a exercita posesia trebuie îndeplinite cumulativ două
condiții: efectuarea de acte materiale de deținere și de folosire a bunului (corpus) și intenția
efectuării acestor acte pentru sine, în maniera în care le-ar fi exercitat proprietarul dreptului
asupra bunului (animus), considerăm că în speță acest al doilea element nu a fost dovedit,
simpla folosire a terenului, nefiind suficientă pentru caracterizarea posesiei ca utilă, în sensul
1847 Cod civil.

Consideră că nu sunt întrunite condițiile necesare pentru a invoca joncțiunea posesiei reclamantului cu posesia exercitată de defunctul său tată sau de G____ I____ și G____ A__, nefăcându-se dovada transmiterii posesiei de la autorii săi către sine pentru bunul pentru care cere să fie constatat dreptul proprietate prin uzucapiune, transmitere care să aibă loc în temeiul unui raport juridic concret, nefiind împlinit nici termenul de 30 de ani și nefăcându-se nici dovada caracterului util al posesiei exercitate.

În drept, a invocat disp.art. 1846, art. 1847 și art. 1860, art.1890 C.civ.

Prin încheierea de ședință din data de 06.06.2013, instanța, cu privire la proba cu expertiza specialitatea topografie solicitată de reprezentantul reclamantului, considerând-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 alineat 1 Cod procedură civilă, a încuviințat-o, a dispus efectuarea expertizei specialitatea topografie având ca obiective: să se identifice terenul ce face obiectul cauzei în suprafață de teren de 350 m.p., situat în intravilanul comunei Șimian, județul M________ cu vecinii: N- S____ C_____, E- drum comunal, S- G_____ A________ și V- G____ M______; să se stabilească vecinii terenului, categoria de folosință: să se precizeze dacă suprafața de teren este îngrădită și cine are posesia în fapt; să se delimiteze terenul ce face obiectul cauzei în suprafață de teren de 350 m.p., de terenul în suprafață de 250 m.p. ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991 de Notariatul de Stat M________,având în vedere contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991 de Notariatul de Stat M________ și sentința civilă nr. 4965/02.10.1990 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. 6704/1990( filele 42-45), urmând a se reda corespunzător acest aspect pe schița întocmită; să se stabilească valoarea de circulație a terenului; să se întocmească schița terenului în sistem de coordonate stereografic 1970.

La data de 14.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, (f.78), reclamantul a precizat faptul că fiica autorilor G____ I____ și G____ A__ se numește în prezent C______ C______ G_______.

La data de 20.06.2013, prin serviciul registratură al instanței, dl.exp. I__ C_______ V_____ a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 82-94).

Prin încheierea de ședință din data de 27.06.2013, față de faptul că cererea de chemare în judecată nu a fost legal timbrată, din concluziile raportului de expertiză rezultând faptul că valoarea de circulație a terenului ce face obiectul cauzei este de xxxxx,04 lei (350 mp x 7 euro/mp x 4,4992 lei/euro), iar taxa de timbru datorată de reclamantă fiind de 772,38 lei, ținând seama că aceasta a achitat suma de 251 lei cu chitanța _________ nr. xxxxxx(73) din 18 03.2013, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alineat 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.276/2009, a pus în vedere reprezentantului reclamantului să achite diferența de taxă judiciară de timbru în cuantum de 521,38 lei, sub sancțiunea anulării ca insuficient timbrată.

La data de 12.09.2013, reclamantul, prin apărător a depus la dosarul cauzei originalul chitanței _________ nr.xxxxxx(70)/12.09.2013 în cuantum de 522 lei reprezentând taxă judiciară de timbru – diferență.

Respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C________ L____ Șimian, invocată de acesta prin întâmpinare

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C________ L____ Șimian, invocată de acesta prin întâmpinare.

Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul P___ C______ în contradictoriu cu pârâtul C________ L____ Șimian cu sediul în Șimian, județul M________, ca fiind formulată împotriva unei instituții care nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Prin sentința civilă nr. 3474/19.09.2013 Judecătoria Drobeta T____ S______ a respins acțiunea precizată formulată de reclamantul P___ C______ în contradictoriu cu pârâții __________________________, G____ A__, G____ G_________ și C______ C______, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale cu privire la un bun, prin efectul posedării neîntrerupte a lucrului un timp determinat prevăzut de dispozițiile legale, starea de fapt transformându-se în stare de drept. Jurisprudența CEDO admite dobândirea dreptului de proprietate de către posesor prin uzucapiune, deoarece prescripția achizitivă “urmărește un scop legitim, de interes general”, de natură “a favoriza securitatea juridică”, iar stingerea dreptului de proprietate pentru fostul proprietar nu poate fi considerată ca “lipsită de bază rezonabilă” (cauza J.A. Pye Ltd ____________ Land Ltd. C. Royaume-Uni din 30 august 2007).

Potrivit art. 6 alin. 4 din Noul Cod civil, prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, iar potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011, dispozițiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei.

Potrivit art. 137 alin.1 C.pr.civ. instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, astfel încât va analiza cu prioritate excepția lipsei capacității de folosință și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C________ L____ Șimian, invocată de acesta prin întâmpinare.

Prin capacitate civila, în cazul persoanelor juridice, este desemnata aptitudinea de a avea drepturi subiective civile si obligatii civile (capacitate civila de folosinta), precum si aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civile, prin incheierea de acte juridice de catre organele de conducere (capacitate civila de exercițiu).

Excepția lipsei capacitații de folosința este o excepție de fond, prin intermediul sau invocându-se neregularități referitoare la condițiile exercitării dreptului la acțiune, absoluta, putând fi invocata de orice parte din proces, inclusiv de instanța din oficiu si peremptorie, întrucât duce la împiedicarea judecații pe fondul cauzei.

In ceea ce privește începutul deplinei capacitați de folosința, prevederile art. 28 din Decretul 31/1954 stipulează ca persoanele juridice supuse înregistrării dobândesc capacitate de folosința de la data înregistrării lor, in timp ce persoanele juridice nesupuse înregistrării dobândesc capacitatea de folosința in funcție de modul de înființare aplicabil, de la data actului de dispoziție care le înființează sau, după caz, de la data recunoașterii actului de înființare, de la data autorizării înființării, de la data îndeplinirii altei cerințe pe care legea o prevede.

Încetarea capacitații de folosința a persoanei juridice are loc la data încetării persoanei juridice printr-unul din modurile prevăzute de dispozițiile legale in vigoare.

Totodată, instanța a avut in vedere si prevederile art. 21 din Legea 215/2001 a administrației publice locale potrivit cărora unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, in justiție unitățile administrativ-teritoriale fiind reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean prin raportare la art. 20 din același act normativ conform cărora comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizează si funcționează autorități ale administrației publice locale.

Potrivit art. 21 alin. 2 si 3 din Legea nr. 215/2001 in justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.

Prin urmare, in judecata trebuie sa figureze unitatea administrativ teritoriala care la rândul sau este reprezentata de primar sau de președintele consiliului județean.

Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identități intre persoana chemata in judecata (paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul dedus judecații.

C________ L____ este o autoritate a administratiei publice, ca autoritate deliberativa, prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii in sensul reglementat de art. 1 alin. 2 litera d raportat la art. 23 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale. Ca atare aceasta autoritate deliberativa nu este o persoana juridica de drept public, nu este titularul unui patrimoniu propriu pentru a beneficia de de drept de dispozitie.

Persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu sunt însa unitățile administrativ teritoriale (comune, orașe, municipii si județe) potrivit art. 20-21 din același act normativ, iar in justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

Pe cale de consecința, reclamantul ar fi trebuit sa cheme in judecata potrivit dispozițiilor legale anterior menționate unitatea administrativ teritoriala, prin primar, nicidecum C________ L____ care nu este decât o autoritatea deliberativa ce exercita strict atribuțiile reglementate in sarcina sa de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 215/2001.

Potrivit art. 4 din Legea 213/1998 domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ teritoriale au drept de proprietate privata.

In plus, normele dreptului procesual civil nu reglementează instituția juridica a „chemării in judecata pentru opozabilitate”, astfel cum reclamantul justifică calitatea procesuala pasiva a paratului C________ L____ Șimian.

Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciara, lui ii revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuala, cat si calitatea procesuala a paratului.

Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, instanța a respins excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C________ L____ Șimian, invocată de acesta prin întâmpinare și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C________ L____ Șimian, invocată de acesta prin întâmpinare.

În ceea ce privește fondul cauzei, condiția esențială pentru a opera uzucapiunea constă în exercitarea unei posesii utile, care trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1847 Cod civil.

Totodată, instanța a reținut că trebuie îndeplinită și o a doua condiție pentru a putea opera uzucapiunea, respectiv împlinirea unui termen de 30 de ani în care reclamantul a exercitat posesia asupra terenului în litigiu.

Pentru a opera prescriptia achizitiva, este necesară existenta unei posesii utile, caracterizata potrivit art. 1847 C.civ. si a unui lucru susceptibil de a fi uzucapat. Or, pentru a putea fi obiect al uzucapiunii, bunul trebuie sa fie susceptibil de posesie utila, fiind necesar in acelasi timp sa nu fie scos din comert, in acest sens prin dispozitiile art.1844 C.civ., conform carora „nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase din comert”, limitandu-se domeniul bunurilor supuse prescriptiei achizitive.

Plecand de la aceste dispozitii, rezulta ca numai bunurile imobile proprietate privata, indiferent insa de titular, pot fi dobandite prin uzucapiune, prevederile legale amintite coroborandu-se actualmente cu prevederile art.136 alin. 1 din Constitutie, și art. 5 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, conform căruia terenurile care fac parte din domeniul public sunt insesizabile și imprescriptibile.

Mai mult, apariția Legilor nr.58/1974 și nr.59/1974 nu a dus la pierderea simultană a celor două elemente ale posesiei (și nici măcar a unuia dintre ele) fiindcă posesorii terenurilor nu au pierdut folosința acestor bunuri, iar pe tot intervalul de timp cât cele două legi au fost în vigoare, terenurile și-au păstrat calitatea de obiecte ale dreptului de proprietate privată, conform art.36 alin.9 și art.11 din Constituția din anul 1965, rămânând în fapt la aceeași posesori care le-au stăpânit pentru sine, nu pentru alții.

Între anii 1974-1989, statul nu a dispus luarea unor măsuri concrete, pentru a împiedica posesorii să exercite actele de folosință asupra terenurilor în nume propriu, deoarece nu exista un interes, în acest sens, avându-se în vedere că aceste stări de fapt nu puteau fi transformate în stări de drept, dreptul de proprietate asupra terenurilor putând fi dobândit, în acea perioadă, numai prin moștenire legală. Pe de altă parte, posesorii de terenuri au beneficiat și de prevederile art.1854 Cod civil, care instituiau o prezumție de neprecaritate, cât și de prevederile art.1858, relative la prezumția de neintervertire de titlu, astfel încât, pe tot timpul cât Legile nr.58/1974 și nr.59/1974 au fost în vigoare, posesorii și-au conservat această calitate, în sensul că nu au devenit niște simpli detentori precari.

După abrogarea Legilor nr.58/1974 și nr.59/1974, dispărând interdicția legală a dobândirii terenurilor prin uzucapiune, posesorii acestor bunuri, aflate, în continuare, în stăpânirea lor, la data împlinirii duratei legale, pentru prescripția achizitivă, pot să ceară recunoașterea dreptului de proprietate respectiv. Aceste concluzii se desprind și din principiul aplicării imediate a legii civile noi, aceasta aplicându-se și situațiilor juridice în curs de constituire (facta pendentia).

Or, posesiunea bunului imobil în toată această perioadă a avut un caracter durabil în timp, atât înainte, cât și pe durata cât Legile nr.58/1974 și nr.59/1974 au fost în vigoare, precum și după abrogarea acestora, iar dobândirea terenurilor prin uzucapiune este un fapt juridic complex, compus din mai multe fapte juridice, concomitente sau succesive, respectiv, începerea stăpânirii terenului de către uzucapant, exercitarea materială a actelor de folosință pe întreaga durată a uzucapiunii (care se întinde și după abrogarea Legilor nr.58/1974 și 59/1974), pasivitatea și neglijența gravă a proprietarului pe întreaga perioadă de timp, ce a permis unui străin să ocupe imobilul și să-l stăpânească.

Potrivit art. 1844 din același cod , nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care din natura lor proprie sau printr-o declarație a legii , nu pot fi obiecte de proprietate privată și sunt scoase afară din comerț. Textul de mai sus , cuprindea întreaga proprietate socialistă de stat determinată prin art. 7 din Constituția de la acea dată , inclusiv terenurile obiect al acestei proprietăți care erau scoase din circuitul civil , neputând fi transmise decât în condiții speciale în această materie .

Este adevărat că, alături de aceste terenuri inalienabile , existau și terenuri proprietate personală și individuală care potrivit Legii nr.58 și 59/1974 puteau fi dobândite numai prin moștenire legală , fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea lor prin acte juridice ( art. 30 din legea nr.58/1974 și art. 44 din legea nr.59/1974).

Cu privire la această ultimă categorie a terenurilor proprietate personală sau individuală Înalta Curte de Casatie și Justiție prin Decizia nr. IV din 16.01.2006 a stabilit că, în cazul posesiilor începute înainte de adoptarea legilor nr.58 și 59 /1974 prescripția achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă prin _____________________ acestor legi, astfel că după abrogarea lor prin D.L.nr.1/1989 și D.L.9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instanțelor de judecată să constate că au dobândit dreptul de proprietate privind terenurile respective .

Chiar în argumentarea deciziei de mai sus se arată că în raport cu disp.art. 1844 C.civ terenurile la care se referă reglementările din legii nr.58 și 59/1974 și-au păstrat apartenența la domeniul proprietății private atât timp cât nu au fost trecute în altă formă de proprietate, că, prin legile de mai sus , terenurile respective nu au fost scoase din circuitul civil și doar s-au restrâns căile de transmitere a lor , fără a se înlătura caracterul privat al formei de proprietate .

Cât privește majoritatea terenurilor ce nu au făcut obiectul dreptului de proprietate personală sau individuală , acestea făcând obiectul proprietății socialiste la acea dată ( într-una din formele ei de stat sau cooperatistă ) nu puteau fi dobândite prin uzucapiune de către o persoană fizică sau juridică până la abrogarea reglementărilor acestei forme de proprietate .

Abia ulterior , sub incidența noilor reglementări ale proprietății publice și private se pot invoca dispozițiile art. 1836 și următoarele privind terenuri ce fac obiectul proprietății private .

În speță, din probele administrate în cauză rezultă că P___ I__, autorul reclamantului, și P___ A__ au cumpărat de la G____ I____ și G____ A__, un teren în suprafață de 250 mp și casa construită pe acest teren prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991

Potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert I__ C_______ V_____, rezultă că terenul are o suprafață totală de 600 mp, astfel încât diferența de teren ce face obiectul cauzei este de 350 mp.

Din depozițiile martorilor audiați în cauză, E_____ M____ și R______ V_____, instanța reține că la imobilul ce face obiectul cauzei din localitatea Șimian locuiește în prezent mama reclamantului, P___ A__, iar reclamantul locuiește în Dr. Tr. S______, acesta venind în vizită la gospodăria din localitatea Șimian (f.53-54).

Astfel, instanța nu a putut reține că reclamantul stăpânește singur terenul în suprafață de 350 mp , ce face corp comun cu terenul cumpărat prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991, ci împreună cu mama acestuia, astfel încât posesia sa, având acest caracter echivoc, nu poate fundamenta dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Este adevărat că viciul echivocității posesiei poate fi înlăturat prin acte din care să rezulte intenția fermă de a se comporta ca proprietar exclusiv, fiind în acest caz intervertită posesia comună (animus condomini) în posesie exclusivă (animus domini), însă din probatoriul administrat în cauză nu rezultă acte materiale care să probeze contrariul.

Reclamantul nu se poate prevala nici de testamentele autentificate sub nr. 1718/22.10.2012 și nr. 1717/22.10.2012, întrucât în ceea ce privește testamentul întocmit de mama reclamantului, legatarul devine proprietar numai în momentul deschiderii succesiunii acesteia, fapt care încă nu s-a produs. Pe de altă parte testatorii nu au un titlu de proprietate asupra întregii suprafețe de teren de 600 mp, ori nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are (nemo plus juris ad alium transferre potest, quam ipse habet).

În ceea ce privește joncțiunea posesiilor invocată de reclamant cu vânzătorii G____ I____ și G____ A__, instanța reține că jonctiunea posesiilor este adaugarea la posesia ce o exercita posesorul actual, a intervalului de timp cat posesia a fost exercitata de catre autorul sau, astfel încât cele doua posesii reunite succesiv sa implineasca termenul necesar pentru dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Pentru a fi incidenta jonctiunea posesiilor, posesiile succesive trebuie sa aiba aceeasi calitate si sa fie doar vorba de posesii, este esential de retinut ca atat autorul, cat si succesorul sau sa nu fi fost titularii dreptului real. Prin urmare, nu este posibila unirea duratei posesiunii titularului dreptului real cu aceea exercitata de netitular. Cum G____ I____ și G____ A__ erau proprietarii imobilului înstrăinat prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991, reclamantul nu poate invoca joncțiunea posesiei sale cu posesia exercitată de aceștia asupra imobilului.

Deși martorii audiați în cauză, E_____ M____ și R______ V_____,au arătat că terenul în suprafață de 600 mp este stăpânit de părinții reclamantul din 1982, instanța reține că P___ I__ și P___ A__ au cumpărat de la G____ I____ și G____ A__, terenul în suprafață de 250 mp și casa construită pe acest teren prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1364/11.02.1991, astfel încât posesia asupra imobilului în cauză a început după adoptarea legilor nr.58 și 59 /1974 perioadă în care nu putea opera prescripția achizitivă asupra terenurilor.

Cum, de la abrogarea reglementărilor privind vechea formă de proprietate și până în prezent nu au trecut 30 de ani pentru a se invoca uzucapiunea în condițiile art. 1890 C.civ., pentru diferența de teren în suprafață de 350 m.p. reclamantul nu a exercitat o posesie utilă și neviciată, astfel încât instanța a respins acțiunea precizată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul de judecată din 03.12.2013 s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul disp.art.242 pct.2 C.p.civ..

La data de 11.12.2014, prin referatul întocmit de grefa instanței, s-a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea verificării subzistenței motivului suspendării cauzei având în vedere că de la data suspendării, 03.12.213 și până în prezent a trecut mai mult de un an, timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților.

Potrivit art. 248 din Codul de procedură civilă la momentul suspendării, orice cerere de chemare in judecată, contestație, apel, recurs, revizuire si orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas in nelucrare din vina părții timp de un an.

Cum textul de lege sancționează lipsa de atitudine a recurentului care, nu a făcut nici un demers în vederea continuării judecății, instanța observând că în dosarul de față termenul de 1 an