Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIE NR. 131/A/2014

Ședința publică de la 27 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L____ A______ P______

Judecător C_____ C_______

Grefier M______ P_______

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de petentul G_____ V_____ împotriva sentinței civile nr. 3225/2013 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I____________ DE POLIȚIE A___, O______ R___, ______________________________ SA și ____________________________ R__________ SA, având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în fața instanței avocat Ș______ A___ în substituirea avocatului AGASTON V_____ cu delegație de substituire la dosar pentru petentul G_____ V_____, avocat B_____ B_____ G______ pentru intimatul O______ R___, consilier juridic C________ A______ G_______, lipsind restul părților .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

În conformitate cu art. 131 C__ instanța își verifică, din oficiu, competenta și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în baza dispozițiilor art. 34 alin. 2 din OG 2/2001 raportat la dispozițiile art. 95 alin. 1 pct. 2 din C__.

Mandatara intimatului O______ R___ – avocat B_____ B_____ G______ depune la dosarul cauzei chitanțele cu nr. xxxxxx din data de 24.03.2014 și xxxxxx din data de 03.02.2014 la care sunt atașate facturi, ambele chitanțe în cuantum de câte 620 lei fiecare, reprezentând onorariu avocațial .

Mandatarul petentului apelant apreciază că s-ar impune casarea cu trimitere la instanța de fond a prezentei cauze .

În caz contrar, solicită în probațiune încuviințarea efectuării unui raport de expertiză .

Instanța acordă cuvântul asupra cererii în probațiune formulată de avocatul petentului .

Mandatara intimatului O______ R___ – avocat B_____ B_____ G______ apreciază că în acest cadru procesual cererea privind efectuarea unui raport de expertiză tehnico – auto, este inadmisibilă. Această probă nu este pertinentă, utilă , concludentă și necesară soluționării cauzei.

Susține că, chiar dacă s-au invocat presupusele contradicții între declarațiile celor 2 martori, apreciază că o analiză a înscrisurilor pornind de la plângerea introductivă a petentului, raportul de constatare efectuat de către reprezentantul poliției de la fila 21 și chiar de la declarația martorului propus de apelantul petent V____ prin care se spune foarte clar că în momentul impactului mașina apelantului se afla în mișcare lentă. Este clar că este vorba de ieșirea dintr-un drum de acces în calea publică iar prioritatea de trecere o avea intimatul O______ și nu petentul din acest dosar.

Raportându-se la acest aspect raportul de expertiză nu poate să demonstreze altceva în plus, motiv pentru care solicită respingerea probei cu expertiza. Chiar dacă este vorba de un astfel de incident, în speță nu este necesar efectuarea unei expertize .De altfel, instanța de judecată a reținut în mod corect în considerentele hotărârii modul cum s-a desfășurat incidentul precum și faptul că nu este necesar administrarea probei cu expertiza .

Arată că pe de altă parte, solicită a se observa că petentul nu a solicitat prin plângere această probă, ci a solicitat-o intimatul O______ R___, însă la ultimul termen de judecată a renunțat la această probă, având în vedere că nu mai era necesară soluționării cauzei .

Pe de altă parte petentul apelant nu se poate prevala nici de dispozițiile art. 254 al. 6 pentru că nu poate invoca o eventuală omisiune a instanței de judecată.

Reprezentanta intimatului I.P.J. A___ – consilier juridic C________ A______ G_______ apreciază că nu se impune în speță, efectuarea unui raport de expertiză.

Mandatarul petentului apelant – avocat Ș______ A___ arată că este adevărat că nu a solicitat prin plângere această probă însă și-a însușit-o, a rezultat din dezbaterea cauzei acest aspect .

Mandatara intimatului O______ avocat G______ B_____ susține că raportul de constatare întocmit de agentul constatator nu a fost contestat de către petent , fiind foarte clar că agentul constatator a stabilit dinamica accidentului la fața locului .

În plângere, petentul nu face nicio referire cum că se află în mișcare la producerea accidentului , însă din schița existentă la dosar , instanța își poate face o imagine a dinamicii accidentului .

Faptul că între părți există poziție contradictorie, nu are relevanță, instanța este pe deplin lămurită cum s-a petrecut accidentul .

În replică - mandatarul petentului arată că nu este contradicție doar între părți ci trebuie avută în vedere și contradicția din depoziția martorului .

Instanța deliberând, asupra cererii de probațiune formulată de petentul apelant, având în vedere cererea de apel depusă la dosarul cauzei și probele administrate în primul ciclu procesual, apreciază că proba solicitată nu este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, motiv pentru care respinge această cerere, făcând aplicarea art. 254, 255 Cod pr. Civilă, prin raportare la art. 479 și 478 al. 2 Cod pr. Civilă .

Instanța în baza dispozițiilor art. 392 Cod pr. Civilă, procedează la deschiderea dezbaterii în fondul cauzei .

Mandatarul petentului apelant – avocat Ș______ A___ solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat .

Mandatara intimatului O______ R___ – avocat B_____ B_____ G______ solicită respingerea apelului formulat de petentul apelant și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond .

Susține că avariile constatate la mașina intimatului O______ aduc un plus că petentul a făcut manevra neregulamentară. .

Reprezentanta intimatului I.P.J. A___ – consilier juridic C________ A______ G_______, solicită respingerea apelului; raportul constatator confirmă faptul că incidentul s-a produs conform celor constatate prin procesul verbal întocmit de agentul constatator .

INSTANȚA

Asupra apelului de față:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 10.05.2013, sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul G_____ V_____ a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, prin hotărâre judecătorească, să se dispună desființarea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit de intimat la data de 05.05.2013, ca fiind nelegal si netemeinic, iar pe cale de consecință exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale, anularea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice și restituirea permisului de conducere.

În susținerea plângerii, petentul a arătat că in data de 05.05.2013, se afla la cabana situata în Cugir, pe ____________________________ proprietatea petentului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, se afla parcat în fata cabanei într-un loc special amenajat pentru parcare.

Întrucât, acest loc de parcare se afla în curba, îngreunând vizibilitatea, a rugat un prieten care se afla cu petentul să-l dirijeze .

Acesta i-a făcut semn ca poate să iasă din parcare și să intre în ______________________ în care din direcția Cabana Mistrețul, venea autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, iar conducătorul auto nu a observat semnalele făcute de prietenul petentului, astfel ca acesta a intrat în coliziune ușoara cu autoturismul condus de petent.

Urmare a acestei coliziuni, ambele autoturisme au suferit avarii ușoare. Petentul a arătat că a încercat o împăcare amiabila cu conducătorul autoturismului, ținând cont de faptul ca nu au existat persoane rănite, însă acesta i-a cerut o suma considerabila, cu care petentul nu a fost de acord, întrucât raportat la modul concret de producere a accidentului, culpa producerii accidentului nu-i aparține în totalitate, întrucât fiind dirijat, a avut încredere in semnalele făcute de persoana care l-a dirijat.

În plus, conducătorul auto implicat în tamponare, dacă ar fi condus cu atenție, putea observa semnalele făcute de persoana care dirija petentul, însă urmare a faptului că aceasta stradă, care nu cu mult timp în urma era încadrata la categoria „drum forestier", nefiind intens circulata si viteza de rulare a fost peste cea legal admisa pentru localități, petentul nu a putut evita tamponarea.

De altfel, motivația pentru care conducătorul acestui autoturism nu a dorit o rezolvare amiabila a acestei situații, a constat în refuzul petentului de a-i acorda suma de bani ceruta, refuz bazat pe faptul că pentru remedierea acelor mici avarii, acesta era despăgubit de societatea de asigurări, unde avea asigurat autoturismul.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001.

Prin întâmpinare (f.20), intimatul a solicitat respingerea plangerii formulată de către petent și menținerea procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit.

Intimatul a arătat că din procesul-verbal de constatare a contravenției și din raportul încheiat de către agentul constatator și din declarațiile celor doi conducători auto implicați în evenimentul rutier, rezultă că fapta s-a comis așa după cum a fost descrisă în procesul-verbal de contravenție.

În susținerea întâmpinării, intimatul a depus: raportul întocmit de agentul constatator, copia procesului-verbal de contravenție contestat și copiile declarațiilor celor doi conducători auto implicați în evenimentul rutier .

Prin rezoluția judecătorului din data de 17.06.2013, s-a dispus citarea celuilalt conducător auto implicat în evenimentul rutier, O______ R___ F_____, și a societăților de asigurare S.C E______ R______ A________ R__________ SA și S.C A________ R__________ Astra SA .

Prin întâmpinarea formulată (filele 40-42), intervenientul O______ R___ F_____ a solicitat respingerea plângerii ca nefondată.

În susținerea întâmpinării, s-a arătat că starea de fapt menționata de către petentul G_____ V_____ corespunde parțial situației existente în zona de impact la data producerii accidentului.

Este adevărat ca petentul a avut parcat autovehiculul proprietate personală XXXXXXXXX în afara părți carosabile la o anumita distanță față de drumul destinat circulației auto în zonă.

Intervenientul rula în condiții normale si cu respectarea regulilor de circulație specifice zonei, însă după efectuarea unui viraj, ieșind din curbă, a fost lovit de către mașina condusa de către petent în partea dreapta, avariile privind ușa dreapta față si spate, stâlp mijloc dreapta, balamale ușa dreapta spate, aripa dreapta spate, bara spate, janta dreapta spate, urmare a manevrei necorespunzătoare efectuată de către petent, care, neasigurându-se la ieșirea cu autovehiculul în drumul principal, nu a acordat prioritate de trecere mașinii conduse de către intervenient.

Locul in care s-au produs avariile la mașina intervenientului infirmă starea de fapt invocată de către petent, care la momentul efectuării manevrei de ieșire in sosea nu a fost asistat sau ajutat de către o alta persoana.

Avariile fiind constatate pe partea dreapta a mașinii conduse de către intervenient - începând din zona ușii fata si continuând pe partea dreapta spate releva ca impactul a avut loc la momentul in care intervenientul se afla deja in dreptul zonei în care ulterior a ieșit mașina petentului - acesta la momentul respectiv efectuând manevra de ieșire in sosea si nu înainte.

In acest context petentul a fost cel care a intrat in coliziune cu mașina condusa de către intervenient urmare a încălcării regulilor de circulație menționate corect de către agentul constatator. Conform disp. art. 135 din HG 1391/2006 lit. f, conducătorul auto este obligat sa acorde prioritate de trecere când se pune in mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturata acestuia fata de vehiculul care circula pe drumul public indiferent de directa de deplasare.

Nu corespunde adevărului ca intervenientul a refuzat încercarea de soluționare amiabila a incidentului. Atitudinea petentului a făcut imposibilă împăcarea acestora situație în care au fost anunțate organele de politie pentru constatarea accidentului.

Împreuna cu intervenientul în autovehicul s-au aflat încă doua persoane a căror audiere în calitate de martor intervenientul a solicitat-o.

În susținerea întâmpinării, intervenientul a depus înscrisuri, în copie, respectiv: cartea sa de identitate, poliță RCA și proces-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule (filele 43-47).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii V_____ E____ și T_____ C_______ C_____.

Prin sentinta civila nr.3225/2013 prima instanța a reținut ca prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.05.2013, petentul G_____ V_____ a fost sancționat contravențional de către intimatul I____________ Județean de Poliție A___ – Poliția Cugir, în cuprinsul procesului verbal (fia 6) reținându-se că a condus autoturismul marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, efectuând o manevră de mers înapoi, fără a se asigura, astfel că a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, condus de intervenientul O______ R___ D____.

Fapta, astfel cum a fost ea descrisă în procesul verbal contestat este prevăzută de art. 135 lit. f din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 aprobat prin HG nr. 1391/2006 și este sancționată de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002.

La fila 72 (verso) din dosar au fost depuse planșe foto în care se observă locul producerii accidentului (poza de sus este mai clară, unde se observă mașinile parcate). Astfel, mașina intervenientului de deplasa pe drumul principal, care se vede în poză, iar când a ajuns în dreptul parcării din planul îndepărtat al imaginii, a fost lovit de autoturismul petentului, care a ieșit cu spatele din parcare, fără a se asigura.

În motivarea plângerii, petentul nu a arătat că ar fi nevinovat de accidentul produs, ci că s-a bazat pe un prieten care l-a dirijat la mersul cu spatele. A mai arătat că a încercat o împăcare amiabilă cu șoferul celuilalt autoturism, însă i s-ar fi cerut o sumă considerabilă și nu a fost de acord, considerând că nu este în întregime vinovat de producerea accidentului (întrucât s-a bazat pe cel care l-a dirijat, iar cealaltă mașină ar fi avut viteză peste limita legală).

În partea finală a plângerii (fila 5), petentul a mai arătat că avariile la cealaltă mașină trebuie acoperite de societatea unde este asigurat.

Rezultă din cele de mai sus că petentul se considera vinovat de producerea accidentului, însă nu în întregime. Prin urmare, acesta este vinovat de contravenția reținută în sarcina sa. Eventuala culpă a celuilalt conducător auto (pe care instanța o va analiza în continuare) este nerelevantă din punct de vedere contravențional, petentul răspunzând pentru fapta proprie.

Instanța a audiat 2 martori, câte unul propus de fiecare parte, cu versiuni relativ diferite, favorabile părților care i-au propus.

Martorul propus de intervenientul O______ R___ a arătat (f.73) că se afla în mașina acestuia când a avut loc accidentul, pe bancheta din spate. A declarat că autoturismul avea viteză normală (sub 50 km/h), iar în zona parcării au fost loviți de autoturismul petentului, care a ieșit cu spatele (nu a văzut pe nimeni să-l dirijeze pe acesta).

Martorul propus de petent, care este și cuscrul acestuia, a arătat (f. 74) că l-a dirijat pe petent, pentru a ieși cu mașina din parcare, cu spatele. A declarat că petentul avea vizibilitate de aproximativ 40-50 metri și s-ar fi descurcat și singur să iasă din parcare, însă l-a ajutat întrucât se afla acolo. În opinia acestuia, autoturismul petentului avea aprox. 60-70 km/h și aceasta a lovit mașina petentului, nu invers. Martorul a mai arătat că mașina petentului se afla deja în drum când a fost lovită de mașina intimatului, fiind întoarsă de jumătate.

Ambii martori au declarat că autoturismul intimatului a suferit avarii la ușile laterale și aripa dreaptă spate, astfel că este evident că mașina acestuia a fost lovită de mașina petentului. În privința vitezei pe care ar fi avut-o mașina intimatului, declarațiile martorilor sunt contradictorii, însă chiar și în situația în care autoturismul acestuia ar fi avut 60-70 km/h, tot nu ar fi putut evita accidentul, în condițiile în care a fost lovit din lateral de petent, care circula cu spatele. Chiar dacă s-ar considera că petentul s-a bazat de indicațiile unei alte persoane, acest fapt nu este de natură a-i înlătura vinovăția, în condițiile în care avea o vizibilitate suficient de bună pentru a se asigura și singur și a evita producerea accidentului.

Prin urmare, s-a apreciat ca culpa în producerea accidentului aparține, în întregime, petentului.

În consecință, instanța a respins plângerea formulată de petent și a menținut procesul verbal de contravenție ca legal și temeinic. S-a retinut ca nu se poate pune problema înlocuirii amenzii cu avertisment, în condițiile în care fapta petentului a dus la producerea unui accident de circulație.

În temeiul art. 453 C.pr.civ., a obligat petentul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1240 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Petentul G_____ V_____ a declarat apel împotriva sentinței ivile nr. 3225/2013, solicitand desființarea procesului verbal contestat cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale și anularea măsurii complementare privitoare la suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile publice.

In primul rand, se arata ca cercetarea judecătorească efectuată la instanța de fond a fost incompletă.

In acest sens, apelantul arata ca in dovedirea netemeiniciei stării de fapt reținute în procesul verbal contestat a solicitat efectuarea unei expertize tehnice auto având ca obiective:

- stabilirea dinamicii producerii accidentului;

- determinarea persoanei culpabile de producerea accidentului;

- precizarea condițiilor în care accidentul putea fi evitat.

Instanța de fond la termenul de judecată din data de 11. 10. 2013 respinge cererea în probațiune cu motivarea că aceasta probă nu este utilă soluționării cauzei.

Soluția instanței de fond în ceea ce privește respingerea cererii în probațiune pe motiv că probele administrate până la acea dată sunt lămuritoare este neîntemeiată. Astfel, cei 2 conducători auto implicați în accident au prezentat variante complet diferite cu privire la modalitatea de producere a accidentului.

Nici martorii audiați în cauză, respectiv numiții C_______ C_____ și V_____ E____ nu au putut lămuri starea de fapt, întrucât nici unul dintre aceștia nu au putut preciza dacă autoturismul petentului se afla staționat sau era în mișcare la momentul producerii accidentului.

De asemenea, avariile suferite de autoturismul condus de intervenientul forțat O______ R___ F_____, ar susține ideea că impactul a avut loc între o mașină staționată, respectiv a subsemnatului și una aflată în mișcare, respectiv cea condusă de intervenient.

Se poate observa că avariile suferite de autoturismul condus de intervenient s-au produs prin frecare, fiind avariată toată partea dreaptă a mașinii, de la ușa dreaptă față și până la bara spate și janta dreaptă spate.

In același timp mașina condusă de petent a prezentat ușoare urme de frecare pe partea stângă.

Nu în ultimul rând această lucrare de expertiză este necesar a fi efectuată și datorită faptului că la momentul constatării evenimentului rutier nu s-au efectuat măsurători la fața locului.

Pe fondul cauzei, hotărârea instanței de fond este nelegală raportat la probațiunea administrată în cauză.

Instanța de fond ajunge să respingă plângerea petentului plecând de la premisa greșită că acesta a fost cel care a intrat în mașina intervenientului forțat, în timp ce efectua manevra de mers înapoi.

În aceste condiții, nu înțelege concluzia instanței de fond care, analizând planșele foto opinează că „Astfel, mașina intervenientului se deplasa pe drumul principal, care se vede în poză, iar când a ajuns în dreptul parcării din planul îndepărtat al imaginii a fost lovit de autoturismul petentului care a ieșit din parcare fără să se asigure". În privința declarațiilor celor 2 martori declarațiile acestora sunt contradictorii, creându-se astfel un dubiu în cea ce privește vinovăția petentului, dubiu ce ar trebui să îi profite conform principiului in dubio pro reo.

Martorul O______ R___, aflat în mașina condusă de intervenient arată că impactul s-a produs din vina petentului, pe când martorul V_____ E____, descrie o cu totul altă stare de fapt, respectiv că mașina intervenientului a lovit autoturismul subsemnatului și că în momentul impactului mașina pe care o conduceam era deja pe partea carosabilă.

De asemenea martorul V_____ E____ arată că mașina cu care circula intervenientul se deplasa cu o viteză de aproximativ 60 - 70 Km/h.

Totodată, ambii martori arată că după impact mașina condusă de intervenient se oprește pe sensul contrar de mers, iar autoturismul subsemnatului a fost rotit în partea stângă.

În aceste condiții considera că instanța de fond în mod greșit a respins plângerea acestuia, întrucât din probele administrate rezultă o culpă a intervenientului care deplasându-se cu o viteză peste limita celei legale și datorită lipsei de experiență și probabil a neatenției, nu observă autoturismul petentului care se afla deja pe partea carosabilă și îl acroșează cu partea dreaptă, iar după impact se oprește pe sensul contrar de mers.

Apelul este legal timbrat (fila 13)

Intimatul O______ R___ D____ a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de către numitul G_____ V_____ împotriva sentinței civile nr.3225/2013.

Referitor la primul motiv de apel, apreciaza ca fiind neîntemeiata critica privind faptul ca cercetarea judecătoreasca efectuata la instanța de fond este incompleta.

In mod judicios Judecătoria A___ I____ a respins proba cu expertiza tehnica auto.

Pe de o parte, apelantul invoca necesitatea efectuării raportului de expertiza auto la ultimul termen de judecata, respectiv la data de 11.10.20 n Or.. îp lumina dispozițiilor art.254 alin (1) NCPC., probele se depun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare in judecata.

După cum se observa, probațiunea indicata in cuprinsul cererii de chemare in judecata privește exclusiv proba cu martori(fl.4).

Urmare a adresei emise petentului-apelant de către Judecătoria A___ I____ la data de 15 mai 2013, prin care instanța a învederat apelantului sa indice dovezile in probarea cererii de chemare in judecata, apelantul precizează ca "înțeleg sa-mi probez plângerea formulata cu înscrisurile deja existente la dosar", indicând doar numele si adresa martorului V____ E____(fl.9).

In atare situație, data fiind tardivitatea invocării probei cu expertiza tehnica auto si lipsa incidenței vreuneia dintre excepțiile expres si limitativ prevăzute de dispozițiile art.254 alin(2) NCPC, se impunea decăderea apelantului din a mai propune proba cu expertiza.

Este adevărat ca intimatul a solicitat prin Întâmpinare Încuviințarea probei cu expertiza tehnica auto, dar ulterior a renunțat la aceasta , nefiind astfel aplicabile dispozițiile art.254 alin (5) pct.5

Sub un alt aspect, încuviințarea efectuării vreunei expertize are un caracter subsidiar, dispunându-se doar atunci când pentru lămurirea stării de fapt sunt necesare cunoștințe de specialitate, cunoștințe pe care instanța nu le poseda. In acest sens sunt si prevederile art.330 NCPC care precizează ca "se va încuviința expertiza când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța considera necesar sa cunoască părerea unor specialiști".

Or, in prezenta cauza, raportat la starea de fapt relativ simpla si a existentei altor mijloace de proba, in mod judicios a apreciat instanța ca probele administrate in cauza sunt lămuritoare, ducând la dezlegarea stării de fapt.

Este neîntemeiata susținerea apelantului conform căreia nici unul dintre martorii audiați in cauza nu a putut preciza daca autoturismul petentului - apelant se afla staționat sau era in mișcare la momentul producerii accidentului.

Astfel, martorul T_____ C_______ C_____ menționează ca "_______________ vizibilitate redusa, autoturismul condus de petentul G_____ V_____(duba mercedes), ne-a ieșit in fata” si ,,ca sunt sigur ca nu era nicio persoana care sa-l dirijeze pe petent, care mergea cu spatele când ne-a ieșit in drum si ne-a lovit". De asemenea, precizează ca "mașina petentului a fost cea care a lovit mașina in care ne aflam". Martorul mai arata ca „eram pasagerul din dreapta si am fost lovit direct de autoturismul petentului``.

Or, susținerile martorului Turlea C_______ C_____ releva faptul ca mașina apelantului se afla in mișcare lovind mașina intimatului, mai mult decât atât, cele declarate coroborându-se cu constatările din procesul verbal de contravenție.

Conform stării de fapt reținute, apelantul, neasigurându-se la ieșirea in drumul principal nu a acordat prioritate de trecere mașinii conduse de către intimat, care circula pe drumul cu prioritate, lovindu-l. In acest sens au fost încălcare dispozițiile art. 135 lit.f) din HG 1391/2006 .

Apelantul, in cuprinsul procesului verbal de contravenție (fl.6), respectiv la secțiunea "alte mențiuni, nu invoca o stare de fapt contrara celei reținute de organul constatator ori ca nu este vinovat ci faptul ca "nu sunt de acord cu măsura luata de organul de politie", implicit achiesând la starea de fapt reținuta de agentul constatator.

La fel in motivarea plângerii(fl.4), petentul nu invoca nevinovăția sa, ci faptul ca s-a bazat pe un prieten care l-a dirijat la mersul inapoi”.

Oricum acest fapt nu are aptitudinea de a-i inlatura vinovăția. Obligația de a se asigura ii revenea exclusiv apelantului, dat fiind faptul ca acesta ieșea cu mașina in drumul principal.

Conform declarației martorului V____ E____, acesta consideră ca "mașina petentului ar fi avut vizibilitate pentru a iest întrucât se vedea la aproximativ 60-70 metri mașina petentului când a ieșit din parcare".Acesta, mai susține ca "petentul avea o vizibilitate de aproximativ 40-50 m, ca si mine, atunci când a ieșit din parcare" si ca "sunt sigur ca de la momentul ieșirii in curba si pana la momentul impactului, intervenientul ar fi avut posibilitatea sa va da mașina ieșind. Același lucru este valabil si pentru petent".

In acest context, este clar ca petentul-apelant a avut posibilitatea se asigure, avea vizibilitate dar nu s-a asigurat.

Nici cel de-al doilea motiv invocat in cuprinsul cererii de apel, respectiv nelegalitatea hotărârii instanței de fond raportat la probațiunea administrata in cauza, nu poate fi primit.

Contrar susținerilor apelantului, starea de fapt reținuta de judecătorul fondului concorda cu probele administrate in cauza.

In mod greșit susține apelantul ca planșele foto existente la dosar(fl.72) au fundamentat soluția instanței, făcând dovada modului in care s-a produs accidentul.

Dupa cum rezulta cu claritate din considerentele sentinței Judecătoriei, planșele foto au înlesnit reprezentarea modului, a împrejurării si a dinamicii accidentului, fiind coroborate cu celelalte mijloace de proba. Nu are nicio relevanta ca respectivele planșe foto au fost întocmite la o data ulterioara producerii accidentului, atât timp cat configurația drumului a rămas neschimbata.

Așa cum s-a precizat, declarațiile martorului intimatului se coroborează cu constatările din procesul verbal de contravenție, urmând a se da eficienta acestora.

De cealaltă parte, in aprecierea declarației data de către martorul V____ E____ trebuie sa se tina seama de împrejurarea ca acesta este cuscru cu petentul. Mai mult decat atât, declarația lui nu se coroborează cu datele existente in procesul verbal de sancționare a contravenției.

In considerarea celor expuse, având in vedere ca probatoriul administrat in cauza este edificator in ceea ce privește condițiile si împrejurările in care s-a produs accidentul si concludent in ceea ce privește culpa exclusiva a apelantului, se impune respingerea apelului declarat si pe cale de consecința menținerea ca legala si temeinica a sentinței nr.3225/2013 pronunțata de către Judecătoria A___ lulia in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Procedând la analizarea apelului formulat , Tribunalul reține următoarele:

Susținerile apelantului referitoare la faptul că nu a încălcat regulile de circulație privind prioritatea de trecere deoarece, la momentul impactului, autoturismul său se afla deja pe partea carosabilă, sunt infirmate de întreg probatoriul administrat în fața instanței de fond.

Astfel, se observă foarte clar faptul că, în schița accidentului cuprinsă în declarația dată de către petent organelor de poliție la data de 05.05.2013, data procedurii incidentului rutier, acesta poziționează autoturismul său cu spatele la drumul principal, așa încât, nu poate fi reținută ca reală relatarea martorului V____ E____ că „dubița petentului a apucat să întoarcă pe jumătate în drum” și intimatul O______ R___ ar fi lovit autoturismul petentului.

De asemenea, și prin plângerea formulată la instanță, petentul a menționat că culpa în producerea accidentului nu-i aparține în totalitate, pentru că a avut încredere în semnele făcute de persoana care l-a dirijat, deci niciun moment nu contestă faptul că ar fi vinovat de neacordarea priorității de trecere, în timp ce efectua manevra de mers înapoi.

Mai mult, având în vedere faptul că ambii martori audiați în cauză au confirmat că avariile cauzate autoturismului intimatului O______ R___ erau localizate la ușile laterale dreapta și aripa dreapta spate, rezultă fără îndoială faptul că autoturismul acestuia a fost cel lovit de către petent și nu invers.

Or, conform disp. art.135 lit.f din HG nr.1391/2006, conducătorul auto este obligat să acorde prioritate de trecere când se pune in mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia față de vehiculul care circula pe drumul public, indiferent de direcția de deplasare. Probele administrate în cauză relevă în mod indubitabil temeinicia sancționării contravenționale a petentului, în condițiile în care acesta nu s-a asigurat în timpul efectuării manevrei de ieșire cu spatele din parcare și pătrundere pe drumul public, intrând astfel în coliziune cu autoturismul condus de intimat.

Celelalte aspecte învederate de către petent- referitoare la viteza necorespunzătoare a celuilalt conducător auto- nu au nicio influență asupra legalității sancționării contravenționale a petentului, prezentând relevanță, eventual, doar într-un proces având ca obiect răspunderea civilă delictuală generată de accidentul produs. La stabilirea gradului culpei fiecărui conducător auto implicat în accident pot fi avute în vedere elemente de natura celor menționate de către petent.

Însă, sub aspectul stabilirii răspunderii contravenționale a petentului nu are relevanță respectarea sau nerespectarea și de către celălalt conducător auto a regulilor de circulație pe drumurile publice , ci doar faptul dacă petentul a încălcat sau nu obligația impusă de legislația rutieră, reținută ca atare de către agentul de poliție.

Față de considerentele expuse mai sus, Tribunalul reține că instanța de fond a interpretat în mod corect probatoriul administrat în cauză, pronunțând o hotărâre legală și temeinică, drept pentru care, în temeiul art.480 alin.1 NCPC., va respinge ca nefondat apelul declarat de către petent.

În baza disp. art. 453 NCPC, reținând culpă procesuală a apelantului, Tribunalul îl va obliga să plătească intimatului O______ R___ suma de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat în apel).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de petentul G_____ V_____ împotriva sentinței civile nr. 3225/2013 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații I____________ DE POLIȚIE A___, O______ R___, ______________________________ SA și ____________________________ R__________ SA .

Obligă apelantul să plătească intimatului O______ R___ suma de 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2014

Președinte, L____ A______ P______		Judecător, C_____ C_______
	Grefier, M______ P_______

Red. /Tehnored. CC/7 ex./25.04..2014

Jud. prima instanță M______ M_____ I.