Dosar nr. XXXXXXXXXXXX servitute

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 16.09.2014

Î N C H E I E R E

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	- E_____ O___	- judecător
	- B_____ C_____	- judecător
	- C_____ M______	- judecător
	- L_______ R_____	- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții C_______ I____ și C_______ M____, ambii domiciliați în comuna Doljești, ___________________________, împotriva sentinței civile nr. 2808 din data de 19.12.2014, pronunțată de Judecătoria R____, în contradictoriu cu intimații-pârâți C_______ N______ și C_______ G___.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-reclamanți C_______ I____ și C_______ M____, lipsă fiind intimații-pârâți C_______ N______ și C_______ G___.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul cauzei este servitute;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- cauza se află la primul termen de judecată;

- recurentul-reclamant C_______ I____ a depus la dosar, prin compartimentul arhivă al instanței, la data de 25.08.2014, originalul chitanței nr. xxxxxxxxx din data de 20.08.2014, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 18 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei și duplicatul cererii de recurs, ce a fost comunicat.

Președintele de complet pune în discuție corecta calificare a căii de atac, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit o cerere de servitute și obligație de a face.

Recurentul-reclamant C_______ I____ precizează că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.

T R I B U N A L U L

Având în vedere că acțiunea dedusă judecății nu este evaluabilă în bani, în cauză sub aplicabile dispozițiile 282 alin 1 Cod procedură civilă, și nu cele de excepție ale art. 282 indice 1 alin. 1 Cod procedură civilă. Instanța constată că, din eroare, pe cale administrativă, dosarul a fost înregistrat în calea de atac a recursului, hotărârea pronunțată de instanța de fond fiind supusă căii de atac a apelului și nu recursului, așa cum reclamanții și-au intitulat cererea.

În aceste condiții, va admite excepția invocată din oficiu și va dispune recalificarea căii de atac din recurs în apel, urmând a reține cauza spre soluționare în complet format din primii doi judecători în ordinea listei de la termenul de astăzi, respectiv O___ E_____ și B_____ C_____.

Se va rectifica citativul, în sensul modificării calității procesuale a părților, respectiv apelanții-reclamanți.

Pentru aceste motive,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Admite excepția greșitei calificări a căii de atac și dispune recalificarea acesteia din recurs în apel.

Reține cauza spre soluționare în complet de apel format din primii doi judecători în ordinea listei de la termenul de astăzi, respectiv O___ E_____ și B_____ C_____.

Rectifică citativul, în sensul modificării calității procesuale a părților, respectiv apelanți-reclamanți.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

E_____ O___ B_____ C_____ și C_____ M______ L_______ R_____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX servitute

R O M Â N I A

TRIBUNALUL N____

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 16.09.2014

DECIZIA CIVILĂ NR. 278/AC

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	- E_____ O___	- judecător
	- B_____ C_____	- judecător
	- L_______ R_____	- grefier

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de reclamanții C_______ I____ și C_______ M____, ambii domiciliați în comuna Doljești, ___________________________, împotriva sentinței civile nr. 2808 din data de 19.12.2014 pronunțată de Judecătoria R____, în contradictoriu cu intimații-pârâți C_______ N______ și C_______ G___.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanții-reclamanți C_______ I____ și C_______ M____, lipsă fiind intimații-pârâți C_______ N______ și C_______ G___.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței următoarele:

- obiectul cauzei este servitute;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- cauza se află la primul termen de judecată.

- apelantul-reclamant C_______ I____ a depus la dosar, prin compartimentul arhivă al instanței, la data de 25.08.2014, originalul chitanței nr. xxxxxxxxx din data de 20.08.2014, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 18 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei și duplicatul.

Președintele completului de judecată constată că apelul ce face obiectul prezentei cauze, aflat la primul termen de judecată, a fost formulat și motivat cu respectarea termenului prevăzut de lege, fiind achitată taxa judiciară de timbru și că potrivit art. 159¹ alin. 4 Cod procedură civilă, modificat prin Legea nr. 202/2010, Tribunalul N____ este competent general, material și teritorial pentru a soluționa cauza în raport de art.2 pct.3 Cod procedură civilă.

Apelantul-reclamant C_______ I____ depune concluzii scrise.

La întrebarea instanței, apelantul-reclamant C_______ I____ contestă soluția doar cu privire la servitutea de trecere de 1 m în spatele construcției, întrucât nu poate trece și a fost săpat un șanț la temelia casei.

Președintele completului de judecată pune în discuția părților excepția tardivității cererii de apel declarată de apelanta-reclamantă C_______ M____, în raport de data la care a primit hotărârea instanței de fond, întrucât nu a respectat termenul de 15 zile pentru promovarea căii de atac, pe care o unește cu fondul cauzei și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Apelanta-reclamantă C_______ M____ menționează că a primit mai înainte hotărârea pronunțată de instanța de fond, față de apelantul-reclamant C_______ I____, și lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției. Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.

Apelantul-reclamant C_______ I____ solicită admiterea apelului și crearea unei servituți de trecere, cu cheltuieli de judecată.

Instanța, în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

I. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința civilă nr. 2808 din data de 19.12. 2013 a Judecătoriei R____, s-a respins acțiunea civilă pentru servitute de trecere și obligație de a face formulată de reclamanții C_______ I____ și C_______ M____ în contradictoriu cu pârâții C_______ N______ și C_______ G___.

S-a respins cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei R____ sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamanții C_______ I____ și C_______ M____ au chemat în judecată pe pârâții C_______ N______ și C_______ G___, solicitând :

1. instituirea unei servituți de trecere pe terenul pârâților, care să le permită accesul la imobilele lor construcții edificate cu pereții dinspre vest pe linia de hotar cu proprietatea vecinilor pârâți, ca servitutea să aibă o lungime de circa 22 m și lățime de 1 m și să fie amplasată în lungul liniei de hotar;

2. obligarea pârâților la respectarea servituții de distanță de circa 2 m - dintre bucătăria de vară, garajul, proprietatea reclamanților și edificate in anul 1967 respectiv 1984 și construcțiile proprietatea pârâților - bucătărie de vară, grajd, edificate în anul 1985, fără acordul lor;

3. demolarea construcțiilor - proprietatea pârâților, construite cu nerespectarea servituții de distanță;

4. obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Au motivat reclamanții că sunt proprietarii unei suprafețe de 2305 mp teren în intravilanul satului R______, conform TP nr. 25/1585/11 mai 1994. Încă din anul 1969 și-au construit casa si anexele gospodărești, completând aceste anexe până în anul 1984. Terenul provine de la bunicul matern al reclamantului, L____ A____, iar la momentul căsătoriei, când au fost construite o parte din imobile, terenul nu era în circuitul civil.

Începând cu anul 2009, pârâții, care sunt vecini și rude apropiate (frați, cumnați), s-au stabilit într-o casă pe terenul părinților, C_______ P____ și C_______ R___, imobil care a fost construit de părinți prin anii 1972. Terenul pe care se aflau construcțiile reclamanților și ale pârâților nu au fost împrejmuite și nici în prezent nu există între acestea un gard, cu excepția terenului de la drum unde pârâți au ridicat un gard după ce reclamanții au construit un garaj.

Pârâții au construit fără acordul reclamanților o bucătărie de vară în anul 1985 și au lipit construcția de bucătăria de vară a acestora. De asemenea, au ocupat 225 mp din suprafața de teren, proprietatea reclamanților.

Mai arată reclamanții că nu au permis niciodată pârâților să împrejmuiască la drum suprafața de teren, întrucât niciodată nu s-au făcut măsurători pentru terenurile lor, însă părinții lor au stabilit un hat de 2 m lățime măsurată din spatele garajului reclamanților, spre terenul pârâților.

În fapt, pârâții au ocupat o suprafață de 225 mp, terenul din spatele garajului reclamanților, pe o lungime de 72 m și o lățime de circa 2 m.

În anul 2009, au promovat pe rolul Judecătoriei R____ acțiune civilă de revendicare și grănițuire care a format obiectul dosarului XXXXXXXXXXXXX. Prin sentința civila 3519 din 26.11.2009 s-a respins acțiunea promovată cu privire la capătul de cerere privind revendicarea și s-a admis acțiunea în grănițuire, soluție care a fost menținută și prin respingerea ca nefondată a recursurilor. Prin admiterea capătului de cerere privind grănițuire, reclamanții susțin că nu mai au acces în spatele construcțiilor lor pentru întreținerea acestora.

Pârâții au formulat întâmpinare (f 38-39), solicitând respingerea acțiunii reclamanților și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare se arată că reclamanții au construit aceste anexe fără a deține niciun fel de autorizație de construcție. De altfel, nici nu aveau cum să obțină vreo autorizație, întrucât aceste construcții nu respectă limitele de distanță impuse în astfel de situație față de proprietatea lor.

Așa cum rezultă din adresa nr. 2129/83/18.08.2010, a Inspectoratului de Stat în construcții, Direcția Județeană de Control în Construcții, reclamantul C_______ I____, a realizat neautorizat o anexă amplasată între locuința (P+M) pe care o deține și împrejmuirea existentă la data controlului, între proprietățile C_______ N______ și C_______ I____, pe limita de proprietate, în continuarea unui garaj cu acces din stradă având panta învelitorii spre curtea subsemnaților. Ca urmare a acestor constatări, a fost încheiat Procesul-verbal de control a D.J.C.C. N____ sub nr. 1601/18.08.2010, prin care s-a dispus Primăriei Doljești - luarea măsurilor prevăzute de lege privind lucrările de construcții realizate neautorizat.

Din actele și lucrările dosarului,instanța a reținut următoarele:

Reclamanții au devenit proprietarii unei suprafețe totale de 2305 mp teren, situată în intravilanul satului R______, ___________________________, conform titlului de proprietate nr.25/1585/11.05.1994, emis în baza legii nr.18/1991.

La rândul lor, pârâții, care sunt rude de gradul II cu reclamanții (frate și cumnată), sunt proprietarii suprafeței totale de 5.251 m.p. teren, situată în intravilanul satului R______, ____________________________, în baza titlului de proprietate nr. 25/1595 din 20.04.1994 (pentru suprafața de 400 mp) și a contractului de întreținere autentificat sub nr. 35 din 08.01.1996 (pentru suprafața de 4851 mp), încheiat în baza titlului de proprietate nr. 25/759 din 19.06.1995 (titulari C_______ P_____ și C_______ R___).

În urma identificării acestor suprafețe, pe baza extrasului de plan parcelar ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate și a situației faptice stabilite în urma măsurătorilor efectuate cu mijloace tehnice de înaltă precizie, a rezultat că reclamanții ocupă în fapt 2080 mp, respectiv cu 225 mp mai puțin decât suprafața înscrisă în titlul de proprietate, iar pârâții ocupă suprafața de 5135 mp, deci cu 116 mp mai puțin decât cea înscrisă în actele lor de proprietate.

Prin sentința civilă nr. 3519 pronunțată la data de 26.11.2009 de Judecătoria R____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă în parte acțiunea civilă având ca obiect revendicare și grănițuire, formulată de reclamanții C_______ I____ și C_______ M____ în contradictoriu cu pârâții C_______ N______ și C_______ G___ și s-a dispus delimitarea proprietății părților, stabilindu-se linia de demarcație între punctele C F din schița raportului tehnic de expertiză topometrică evidențiată cu culoarea roșie, fiind respins capătul de cerere privind revendicarea.

Totodată, prin sentința civilă nr. 3431 din 02.12.2010 a Judecătoriei R____ din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 1005/RC din 24.10.2011 pronunțată de Tribunalul N____, s-a stabilit că titlul de proprietate nr. 25/1595 din 20.04.1994 (pentru suprafața de 400 mp), avându-i ca titulari pe pârâți este emis cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991, cuprinzând terenuri la care titularul era îndreptățit să obțină constituirea dreptului de proprietate.

Prin urmare, la data promovării prezentei cereri, situația juridică a terenurilor este stabilită, cu putere de lucru judecat, și nu mai poate comporta discuții cu privire la întinderea suprafețelor de teren deținute de părți sau cu privire la legalitatea titlului de proprietate emis pârâților.

Prin prezenta cerere, reclamanții solicită instituirea unei servituți urbane de trecere pe terenul pârâților, care să le permită accesul la imobilele lor construcții edificate cu pereții dinspre vest pe linia de hotar cu proprietatea vecinilor pârâți, ca servitutea să aibă o lungime de circa 22 m și lățime de 1 m și să fie amplasată în lungul liniei de hotar, obligarea pârâților la respectarea servituții de distanță de circa 2 m dintre bucătăria de vară, garajul, proprietatea reclamanților și edificate în anul 1967, respectiv 1984 și construcțiile proprietatea pârâților - bucătărie de vară, grajd, edificate în anul 1985, și demolarea construcțiilor - proprietatea pârâților, construite cu nerespectarea servituții de distanță.

Deși reclamanții au indicat dispozițiile art. 755 și urm din noul Cod civil, instanța a apreciat că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză.

Astfel, față de prevederile exprese ale art. 59 din Legea nr. 71/2011, prin care se stabilește că reglementarea limitelor juridice ale dreptului de proprietate din art. 602 – 626 noul Cod civil, nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, cum este cazul și în prezenta cauză, raportul de vecinătate fiind născut anterior, sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864, respectiv art. 588 și următoarele.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză topografică efectuată în cauză, pe suprafața de 2305 mp, proprietatea reclamanților, sunt edificate o casă de locuit, un garaj, un șopron și o bucătărie de vară, ultimele 3 construcții fiind situate chiar pe linia de hotar dintre proprietăți. La rândul lor, pârâții au edificat pe suprafața de 400 mp o casă și o bucătărie de vară.

Reclamanții susțin că au construit casa de locuit și anexele gospodărești în anul 1969, iar garajul în anul 2004. Susținerile reclamanților sunt contrazise însă de adeverința nr. 196/16.01.2013 emisă de Primăria comunei Doljești (f. 26), potrivit căreia casa de locuit construită în anul 1970 a fost demolată, actuala locuință fiind construită în anul 2008. Și celelalte anexe au fost construite în același an. Reclamanții nu dețin autorizație de construire pentru aceste construcții.

De asemenea, așa cum rezultă din adresa nr. 2129/83/18.08.2010 a Inspectoratului de Stat în Construcții, Direcția Județeană de Control în Construcții (f 40), reclamantul C_______ I____ a realizat neautorizat o anexă amplasată între locuința (P+M) pe care o deține și împrejmuirea existentă la data controlului, între proprietățile părților, pe limita de proprietate, în continuarea unui garaj cu acces din stradă, având panta învelitorii spre curtea pârâților. Ca urmare a acestor constatări a fost încheiat Procesul-verbal de control nr. 1601/18.08.2010, prin care s-a dispus Primăriei Doljești luarea măsurilor prevăzute de lege privind lucrările de construcții realizate neautorizat.

Prin urmare, construcțiile reclamanților pentru care aceștia solicită instituirea servituții și care au peretele pe lina de hotar au fost realizate fără autorizație de construire și cu nerespectarea dispozițiilor legale.

Mai mult, pentru efectuarea unor lucrări de întreținere asupra zidului vestic al construcțiilor, reclamanții pot solicita accesul temporar pe terenul pârâtului pentru efectuarea acestor lucrări și nicidecum instituirea unei servituți permanente. În speță însă, reclamanții nu au făcut dovada că respectivele construcții necesită în prezent lucrări de întreținere sau că au încercat să efectueze astfel de lucrări și pârâții i-au împiedicat să le realizeze.

În consecință, reținându-se culpa reclamanților în poziționarea imobilelor lor față de hotar, construcțiile fiind realizate în anul 2008, precum și faptul că reclamanții nu au făcut dovada necesității efectuării unor asemenea lucrări de întreținere, instanța a considerat că nu se impune limitarea dreptului de proprietate al pârâților.

De asemenea, văzând și dispozițiile art. 610-614 din vechiul Cod civil, a respins și capetele de cerere privind obligarea pârâților la respectarea servituții de distanță de 2 m dintre bucătăria de vară și garajul proprietatea reclamanților și construcțiile proprietatea pârâților și demolarea construcțiilor construite cu nerespectarea servituții de distanță.

Instanța a respins și cererea pârâților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu au făcut dovada efectuării acestor cheltuieli.

II. Calea de atac

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții C_______ I____ și C_______ M____, criticând-o pentru următoarele motive:

Prin acțiunea formulată, au solicitat instituirea unei servituți de trecere pe terenul ce a aparținut de fapt bunicilor lor, ocupat abuziv de către pârâți. Servitutea se poate stabili și pe terenul altui proprietar.

Deși instanța a reținut că pot solicita accesul temporar pentru întreținerea construcțiilor, apelanții invocă faptul că această activitate este permanentă, nu ocazională.

În concluzie, solicită admiterea apelului și rejudecarea cauzei sub toate aspectele.

La termenul din 16.09.2014, a fost invocată de instanță din oficiu excepția tardivității apelului declarat de reclamanta C_______ M____.

La același termen de judecată, apelantul C_______ I____ a arătat că susține numai motivele de apel care privesc cererea de instituire a unei servituți de trecere pe terenul proprietatea pârâților, nu și criticile privind celelalte cereri formulate prin acțiunea inițială.

III. Soluția instanței de apel

Examinând apelurile formulat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul reține următoarele:

1. Cu privire la apelul formulat de reclamanta C_______ M____:

Potrivit art. 284 alin. 1 C.pr.civ., „termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”. Iar potrivit art. 103 alin. 1, „neexercitarea oricărei căi de atac … în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei”.

Sentința apelată a fost comunicată reclamantei C_______ M____ la data de 23.05.2014, iar cererea de apel a fost depusă la dată de 10.06.2014, cu depășirea termenului imperativ prevăzut de lege.

În consecință, în temeiul art. 296 C.pr.civ., apelul formulat va fi respins ca tardiv.

2. Cu privire la apelul formulat de reclamantul C_______ I____:

Deși invocă caracterul abuziv al ocupării de către pârâți a terenului pe care se solicită în prezent instituirea servituții de trecere, acest fapt a fost tranșat cu putere de lucru judecat, așa cum a reținut și prima instanță, prin hotărârile judecătorești irevocabile pronunțate anterior în litigiile purtate între părți.

Astfel, stabilindu-se, în urma verificărilor jurisdicționale realizate, linia despărțitoare dintre proprietățile în litigiu și vecinătățile corecte ale acestora (pe lângă respingerea cererii de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate eliberat pârâtului), situația litigioasă dintre părți a fost soluționată irevocabil, iar reclamanții nu mai pot susține în prezenta cauză aceleași pretenții, decât cu încălcarea efectului autorității de lucru judecat.

Cât privește servitutea de trecere, aceasta se poate institui numai în favoarea proprietarului unui „loc înfundat”, care, în accepțiunea art. 616 Cod civil (de la 1864, aplicabil în speță), este locul care nu are o ieșire la calea publică. În aplicarea acestui text, se are în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, precum și cazurile în care ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă.

Or, reclamantul nu se găsește într-o astfel de situație, proprietatea sa învecinându-se pe o latură cu drumul sătesc. Faptul că și-a edificat construcțiile chiar pe linia de hotar nu-l îndreptățește să pretindă o limitare a exercițiului dreptului de proprietate al vecinilor săi, de felul celei pe care o presupune servitutea de trecere, prima instanță reținând corect că se poate obține accesul temporar pentru efectuarea reparațiilor necesare (chiar pe cale judecătorească, în caz de refuz).

În consecință, reținând caracterul nefondat al criticilor formulate, în temeiul art. 296 C.proc.civ., Tribunalul va respinge și apelul declarat de reclamantul C_______ I____.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca tardiv apelul declarat de reclamanta C_______ M____, domiciliată în comuna Doljești, ___________________________, împotriva sentinței civile nr. 2808 din 19.12.2013 a Judecătoriei R____.

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul C_______ I____, domiciliați în comuna Doljești, __________________________, împotriva aceleiași sentințe.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16.09.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

E_____ O___ B_____ C_____ L_______ R_____

Red. B_____ C./16.10.2014

Tehnored. L_______ R./14.11.2014

Ex.2

Fond A______ M.