Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1433/2013

Ședința publică de la 14 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - S_____ C______ - JUDECĂTOR

- L______ C______ - JUDECĂTOR

- D______ P____ - JUDECĂTOR

GREFIER - C_______ B______

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Astăzi la ordine s-a luat în examinare recursul civil promovat de recurentul-pârât T_____ A_____ G_______ împotriva deciziei civile nr. 75 din 26 martie 2013 pronunțată de Tribunalul N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul T_____ A_____ G_______ asistat de avocat P____ P____; intimata C______ M____ fiind asistată de avocat C_____ G_______.

S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:

- dosarul se află la al doilea termen de judecată,

- procedura de citare legal îndeplinită,

- prin serviciul arhivă al instanței intimata a depus copia certificată a adeverinței nr. 2902/2013, după care:

Avocat C_____ G_______ pentru intimată , depune la dosar două înscrisuri care se înmânează în copie și recurentului.

Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri și/sau excepții de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat P____ P____ având cuvântul pentru recurent, pune concluzii pentru admiterea recursului așa cum a fost formulat și depus în scris la dosar, casarea deciziei din apel în sensul respingerii ca nefondat a apelului și pe fond, menținerea în tot a sentinței. În anul 1971 soții N___ și-au întemeiat o gospodărie, iar în anul 1974 aceștia au vândut suprafața de 902 m.p. părinților recurentului. După apariția Lg.18/1991 s-a emis titlu de proprietate pentru suprafața de 902 m.p. . Pentru cei 308 m.p. teren care au aparținut autoarei intimatei, în schimbul acestui teren i s-a constituit dreptul de proprietate intimatei pentru 100o m.p. . Părțile se judecă de ani de zile, pe rolul instanțelor fiind înregistrate mai multe acțiuni. Intimata nu a avut niciodată trecere pe terenul recurentului. În cauză au fost audiați martori, s-a depus harta cadastrală și s-a efectuat și o expertiză din care rezultă că terenul nu este înfundat , intimata nefiind pusă în imposibilitatea de a accede la terenul său. Invocă din doctrină – prof. F________ – pag. 311 din Cursul dreptul real. Cu cheltuieli.

Avocat C_____ G_______ având cuvântul pentru intimată, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei din apel ca fiind legală și temeinică. În motivele de recurs nu sunt invocate motive de nelegalitate. Instanța de apel a aplicat corect legea. Invocă dispozițiile art. 663 Cod civil. S-a solicitat la Tribunalul N____ o cercetare locală care a fost admisă și s-a lămurit situația care era altfel decât cea comunicată de primărie și cea reținută de expert. S-a mai constatat că pentru a face practicabil drumul forestier trebuie investită o sumă de bani pe care intimata nu-i are. În anul 1999 s-a eliberat titlul de proprietate pe numele lui V______ C______ - autoarea intimatei, unde este trecut și terenul din litigiu. Intimata nu are trecere la drumul public. Recurentul și-a dărâmat gardul de scândură și a construit un gard betonat . Cu cheltuieli de judecată.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

C U R T E A

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 75/AC/2013, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului N____ a fost admis apelul reclamantei C______ M____ împotriva sentinței civile nr. 727/1.03.2012 a Judecătoriei R____.

S-a schimbat, în totalitate, sentința, în sensul următor:

S-a admis acțiunea în stabilire servitute formulată de reclamanta C______ M____ împotriva pârâtului T_____ Adriean G_______ și, în consecință, s-a instituit în favoarea fondului dominant, proprietatea reclamantei, reprezentant de suprafața de 4.777 mp teren arabil sola 2 _____________________ în intravilanul satului Făurei, o servitute de trecere în suprafață de 92 mp teren delimitată potrivit schiței anexă nr. 2 a raportului de expertiză întocmit de expert G_______ G___ (schiță ce face parte integrantă din prezenta) pe fondul aservit, proprietatea pârâtului, reprezentat de suprafața de 381 mp livezi sola 2 ______________________>

A fost obligat pârâtul să-i permită reclamantei accesul pe servitutea sus-menționată.

A fost obligat pârâtul la 496 lei cheltuieli de judecată la prima instanță către reclamantă.

S-a luat act de renunțarea reclamantei la cheltuieli de judecată în apel.

În motivarea deciziei, instanța de apel a arătat că:

Prin sentința civilă nr. 727/01.03.2012 a Judecătoriei R____ s-a respins acțiunea pentru înființare servitute de trecere formulată de reclamanta C______ M____ împotriva pârâtului T_____ Adriean G_______.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Reclamanta C______ M____ a chemat în judecată pe pârâtul T_____ Adriean G_______ pentru a fi obligat să-i permită trecerea pe terenul său situat în __________________________, județ N____ – topo 2/60a/1.

În motivare a arătat că este proprietara suprafeței de 4777 mp teren situat în localitatea Budești, că inițial, cu acest teren era învecinată și suprafața de 381 mp care îi asigura accesul, dar prin sentința civilă nr.36/2006 a Judecătoriei R____ i s-a recunoscut pârâtului dreptul de proprietate pentru suprafața de 381 mp, situație în care nu mai are acces la terenul său, ce este înfundat, că în partea de est există un drum de exploatare, dar care pe timp de iarnă sau ploaie nu poate fi traversat.

Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, motivând că terenul reclamantei nu are caracterul unui loc înfundat, având ieșire la calea publică, respectiv un drum de exploatare.

Instanța a reținut că din declarațiile martorilor audiați a rezultat că reclamanta are drum de acces la terenul său pe un drum de exploatare cu lățimea de 4 metri, că declarațiile martorilor se coroborează cu adresa nr.2947/2011 a Primăriei ______________________ cu raportul de expertiză tehnică topografică efectuată în cauză.

Constatându-se astfel că terenul reclamantei nu are caracterele unui loc înfundat, reclamanta având acces la un drum de exploatare în partea de vest, cu lățimea de 4 m și lungime de 531 m, drum de care se folosesc și ceilalți proprietari riverani, s-a respins acțiunea.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta, criticând-o ca netemeinică și nelegală, pentru următoarele motive:

A chemat în judecată pârâtul pentru a fi obligat să-i asigure o servitute de trecere pe terenul lui în suprafață de 381 mp, la terenul proprietatea sa în suprafață de 4.777 mp, care este înfundat, deoarece drumul de exploatare aflat în partea de est este impracticabil pe timp de iarnă și pentru a ajunge la el trebuie să treacă peste terenul proprietatea vecinilor săi.

Instanța de fond nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale și ca atare a pronunțat o hotărâre nelegală.

Astfel, art. 616 din Codul civil se referă nu numai la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, ci și la acele situații în care deși există o astfel de ieșire, ea reprezintă inconveniente grave sau poate fi periculoasă pentru proprietarul fondului dominant sau fondul dominant are o ieșire insuficientă. În acest sens este toată practica judiciară, inclusiv a fostului Tribunal Suprem.

În cazul de față, într-adevăr există un drum de exploatare, dar acesta se află la distanță mare, este impracticabil pe timp de iarnă și pentru a ajunge la el trebuie să treacă peste terenul altor vecini.

Pe terenul proprietatea pârâtului în suprafață de 381 mp (care inițial a aparținut autoarei apelantei, V______ C______) nu există nicio construcție și drumul de acces pe care îl solicită ar trebui să aibă o lungime de 20,58 m și o lățime care să permită trecerea unei căruțe sau a unui autovehicul.

Prin formularea acestei acțiuni dorește să aibă acces la terenul proprietatea sa, pe care urmează să-i construiască fiului său o casă, dar pentru că locul este înfundat, autoritățile nu-i eliberează autorizație de construire.

Pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului pentru următoarele considerente:

Din chiar cererea dedusă judecății însăși apelanta recunoaște că terenul ei nu este unul înfundat (lucru reținut și de către instanța de fond în sentința apelată), cât timp el se învecinează cu un drum de exploatare, așadar cu o cale publică de acces ce deservește toate proprietățile riverane și care este folosită în mod nediscriminatoriu de către toți ceilalți proprietari cu care se învecinează terenul ei. Pe acest drum, astfel după cum relevă înscrisurile de la dosar, circulă autoturisme, tractoare, căruțe și pietoni, el comunicând cu drumul județean R____ – Piatra N____, lângă Bozienii de Sus.

În susținerea cererii sale, de respingere a acțiunii introductive, a amintit că, prin noțiunea de cale publică, prevăzută de art. 616 Cod civil, se au în vedere drumurile deschise circulației, astfel după cum sunt acestea definite de art. 4 din O. G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, arătând că drumul cu care se învecinează proprietatea reclamantei are caracterul de cale publică, el fiind un drum vicinal care deservește proprietățile învecinate cu acesta, fiind situat la limita lor, conform art. 8 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 43/1997.

Or, așa cum se arată în doctrină, „drumul public este orice loc prin care trecerea este îngăduită, iar nu numai drumurile naționale, județene sau comunale.” De asemenea, „Dacă locul are ieșire la calea publică, pe un drum rural, nu se poate stabili o servitute de trecere. Aceeași soluție este aplicabilă și dacă se invocă de către reclamant faptul că drumul public la care are ieșire este degradat, dar poate fi amenajat cu anumite cheltuieli” (V_____ T_____ – Servituțiile în dreptul civil român, Editura C. H. B___, București, 2006, pagina 181).

Examinând apelul tribunalul a reținut, în fapt, următoarele:

Prin acțiune reclamanta a solicitat instituirea unei servituți de trecere pe fondul aservit aparținând pârâtului T_____ Adriean G_______. Deși, din probele administrate în cauză, respectiv, extras de plan cadastral, raportul de expertiză topografică și depozițiile martorilor, a reieșit că, terenul reclamantei nu este loc înfundat, în sensul dispozițiilor art. 616 Cod procedură civilă, întrucât se învecinează cu un drum de exploatare, nu s-a avut în vedere că în anumite perioade din an (pe timp de iarnă și de ploi) acest drum este impracticabil, accesul făcându-se cu mare dificultate doar cu piciorul și cu mijloace cu tracțiune animală.

Or, dispozițiile 616 Cod civil se referă nu doar la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, ci și la cazurile în care ieșirea la calea publică ar reprezenta inconveniente grave sau ar fi periculoase.

Astfel, inițial, în T.P. nr. XXXXXXXXXXXX, terenul reclamantei, în suprafață de 4777 mp, apărea înscris ca fiind învecinat în partea de est cu un drum de exploatare și în partea de vest cu un drum comunal însă ulterior, prin sentința civilă nr. 1427/2008 a Judecătoriei R____, s-a admis acțiunea formulată de T_____ Adriean G_______ (pârâtul din cauza de față) și s-a modificat vecinătatea vestică, în sensul înscrierii, în loc de drum comunal, a proprietății pârâtului.

În acest fel, reclamanta nu mai are acces direct de la teren la calea publică (drumul județean) decât parcurgând de la locuința sa (materializată pe schița de plan cadastral aflată la fila 62 dosar fond cu o culoare bleu) o distanță de aproximativ 1,5 km, întâi pe un drum comunal (DS.91 și 92 - delimitat cu negru) și apoi pe un drum de exploatare (delimitat cu albastru).

Cu ocazia cercetării la fața locului (a cărei constatări au fost consemnate în procesul verbal din 06.03.2013) au reieșit gravele inconveniente pe care le prezintă acea cale de acces, respectiv parcurgerea unei distanțe de 1,5 km și imposibilitatea de practicare pe timp de ploaie, zăpadă, ș.a. întrucât, cel puțin „drumul de exploatare”, nefiind amenajat în vreun fel, reprezintă practic un teren arabil necultivat (______________________ mai era și blocat de grămezi masive de gunoi de grajd depozitate de proprietarii din zonă.

Trebuie avută în vedere și împrejurarea că terenul reclamantei se pretează nu doar pentru înființarea de culturi agricole, (situație care, într-adevăr, nu reclamă o cale de acces directă și accesibilă în tot cursul anului), ci și pentru construcții și că aceasta intenționează să edifice pentru fiul său (care locuiește cu soția și copilul în casa reclamantei) o locuință.

Or, potrivit dispozițiilor art. 25 din HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, autorizarea executării construcției se face numai dacă există posibilități de acces la drumurile publice, care trebuie să permită și intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor, ceea ce acel drum de exploatare nu poate asigura pe timp nefavorabil.

Chiar dacă în completarea la raportul de expertiză depusă pentru termenul din 01.03.2012 expertul (G_______ G___) menționează că de-a lungul drumului de exploatare sunt edificate 3 gospodării (materializate pe schița anexă) este de precizat că, așa cum rezultă din extrasul de plan cadastral (aflat la fila 62 dosar), acele gospodării sunt amplasate de-a lungul drumului sătesc DS 92 (ce pleacă din drumul județean) și nu de-a lungul drumului de exploatare.

În plus, distanța de la terenul reclamantei (pe drumul de exploatare) până la drumul sătesc (și prima gospodărie amplasată lângă acel drum) este de aprox. 700-800 mp.

Nu sunt de neglijat nici dificultățile de amenajare a drumului de exploatare care ar presupune alocarea unor sume exorbitante din partea reclamantei, dacă ținem cont de lungimea acestuia și de posibilitățile normale ale unei familii din mediu rural.

Având în vedere cele de mai sus precum și faptul că terenul pe care se solicită instituirea servituții a aparținut anterior cooperativizării, familiei reclamantei și că suprafața necesară în acest scop este de doar 92 mp, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, a admis apelul, a schimbat în totalitate sentința și a admis acțiunea reclamantei.

Pe cale de consecință, a instituit servitutea pe suprafața delimitată de expertiza întocmită în cauză de expert G_______ G___, potrivit schiței anexă nr. 2

Față de cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă și de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul a fost obligat la plata sumei de 496 lei către reclamantă.

Cum apelanta a declarat că renunță la cheltuielile de judecată efectuate în apel, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 246 Cod procedură civilă, a luat act de această renunțare.

Împotriva hotărârii a promovat recurs pârâtul, care a criticat nelegalitatea acesteia, invocând, în esență, faptul că instanța de apel a contrazis probele administrate în cauză și a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale, înlăturând fără temei forța probatorie a acestora și argumentele, reținându-le numai pe cele ale intimatei-reclamante.

A mai învederat recurentul faptul că terenul, proprietatea intimatei, nu constituie loc înfundat, în sensul reglementărilor legale, aspect pe care aceasta însăși îl recunoaște, și, că, dispune de o variantă de acces la teren, pe o rută ocolitoare, care nu prezintă inconveniente grave sau pericole pentru acces.

A mai arătat recurentul faptul că, prin instituirea servituții de trecere nu s-a avut în vedere și interesul proprietarului fondului aservit, de a dispune nestânjenit de proprietatea sa, în speță, avându-se în vedere, precumpănitor, doar interesele intimatei-reclamante.

Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 274, 299 și urm., art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.

În susținere s-au depus înscrisuri.

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.

În susținere, intimata a depus, de asemenea, înscrisuri.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 616 Cod civil, reglementare anterioară, „ proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său, pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi, în proporție cu paguba care s-ar ocaziona”.

Dispozițiile art. 617 Cod civil prevăd că „ trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă din drum”, urmând a se avea în vedere și prevederile art. 618 Cod civilă, conform cărora, la stabilirea servituții de trecere „ trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă”.

Din interpretarea textului art. 616, art. 617 Cod civil rezultă că acestea se referă nu numai la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, ci și la situațiile în care, deși proprietarul fondului dominant ar avea ieșire la calea publică, aceasta ar prezenta inconveniente grave sau chiar periculoase pentru acesta, precum și la situațiile în care, fondul dominant are o ieșire insuficientă spre drumul public.

În speță, se reține faptul că, pentru a ajunge la terenul proprietatea sa, intimata-reclamantă trebuie să se deplaseze mai întâi pe drumul comunal, iar apoi pe un drum de exploatare, pe o distanță de aproximativ 1,5 km, drum care este impracticabil nu numai pe timp de iarnă, ci și în condiții de precipitații, nu este distinct față de restul terenului decât prin câteva urme de roți de cauciuc de căruță, fiind blocat în partea sudică de grămezi de gunoi de grajd depozitate de proprietarii terenurilor învecinate ( aspect constatat și cu ocazia cercetării locale la fața locului, probă administrată în apel – p.v. din 6.03.2013 – filele 33-36 dosar apel) și parțial, și prin concluziile expertizei topo-cadastrală efectuată la fond – f.76 dosar, conform căreia pe timp nefavorabil, ninsori sau ploi abundente circulația este mult îngreunată.

Se constată, astfel, că, în speță, calea de acces învederată de recurentul-pârât și propusă de expert, reprezintă dificultăți majore atât de folosință cât și de amenajare, aspect corect reținut de către instanța de apel.

Se reține, de asemenea, din expertiza și, respectiv, extrasul de plan cadastral, că cele trei gospodării, menționate de recurentul-reclamant ca argument pentru indicarea rutei ocolitoare ( drumul de exploatare) sunt în realitate amplasate nu de-a lungul acesteia și de-a lungul drumului sătesc A.S. 92, cu ieșire directă la drumul județean.

Totodată, se constată, potrivit probatoriului, că servitutea de trecere afectează doar o suprafață de 92 mp din terenul proprietatea recurentului-pârât ( teren ce anterior a fost inclus în T.P. emis pe numele autoarei intimatei-reclamante) astfel că, nu poate fi reținută argumentația acesteia conform căreia servitutea de trecere instituită este prea împovărătoare, pe de o parte, și, că , în cauză, instanța de apel a avut în vedere doar interesul precumpănitor al intimatei.

Având în vedere cele anterior arătate, în cauză se reține că instanța de apel a procedat la o corectă aplicare a dispozițiilor art. 616 și următ. Cod civil, reglementarea anterioară.

Pe cale de consecință, constatând cp nu poate fi reținută, în speță, incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, instanța, în temeiul art. 312¹ Cod pr. civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.

În temeiul art. 274 Cod pr. civilă, va obliga recurentul să plătească intimatei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul civil promovat de recurentul-pârât T_____ A_____ G_______ împotriva deciziei civile nr. 75 din 26 martie 2013 pronunțată de Tribunalul N____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Obligă intimatul să plătească recurentei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2013.

Președinte, S_____ C______	Judecător, L______ C______	Judecător, D______ P____
	Grefier, C_______ B______

Red.sent. – M____ C_____

Red.dec.apel – M.C_____/ O.E_____

Red.dec.rec. L.C______ /14.11

Tehnored. BC/ 2 ex/ 14.11