Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL C______
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9590
Ședința publică de la 28 Noiembrie 2013
Completul compus din:
Președinte: - M______ L_______ N______ A__________
Judecător: - C_______ R_____
Judecător: - T______ R________
Grefier: - S____ C______
x.x.x.
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtul R_____ M_____ împotriva deciziei civile numărul 146 din data de 20 iunie 2013 și împotriva deciziei civile numărul 190 din data de 19 septembrie 2013, ambele pronunțate de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu reclamanta PEȚANCA I____, având ca obiect servitute.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul pârât R_____ M_____ și intimata reclamantă Pețanca I____.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat următoarele: recursurile apar declarate și motivate în termenul prevăzut de dispozițiile art. 301 Cod procedură civilă; motivele de recurs apar comunicate; depunerea la dosarul cauzei, de către recurentul pârât, a chitanței nr. xxxxxxxxxx din 19.11.2013 privind consemnarea sumei de 34,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei; dosarul se află la primul termen de judecată în această etapă procesuală; depunerea la dosarul cauzei de concluzii, formulate de recurentul pârât, înregistrate sub nr. xxxxx/22.11.2013, prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, luând act de cererea privind judecata în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă formulată de recurentul pârât R_____ M_____, și constatând cauza în stare de judecată, a reținut-o spre soluționare, trecând la deliberări.
C U R T E A:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă numărul 146 din data de 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX s-a admis acțiunea și cererea reconvențională pârât R_____ M_____, domiciliat în Slatina, ___________________. 15, ______________________________________ împotriva sentinței civile nr. 311 din 15.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata reclamantă Pețanca I____,domiciliată în București, ______________________. 42, ____________,______________.
S-a dispus stabilirea servituții de trecere la calea publică ___________________________. 37 în favoarea fondului reclamantei astfel:
- suprafața de 77 m p, între punctele 3-5-17-16-15-3.
- suprafața de 23 m p, între punctele G-P-F-E-D-C-B-A, conform schiței fila 85 dosar.
S-a stabilit servitutea de trecere la calea publică __________________________. 37 în favoarea pârâtului asupra fondului reclamantului în suprafață de 43 mp, între punctele 5-17-M-I.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată aferente fondului
S-a dispus obligarea intimatei să plătească apelantului suma de 34 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Prin sentința civilă nr. 311 din 15.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Pețanca I____ în contradictoriu cu pârâtul R_____ M_____.
S-a stabilit servitute de trecere la calea publică __________________________ ______________________________ pârâtului R_____ M_____ în suprafață de 561 mp situat în Slătioara, _________________________. 37, în favoarea fondului reclamantei Pețanca I____ în suprafață de 524 mp situat la aceeași adresă după cum urmează:
- suprafața de 32 mp acces pietonal cuprinsă în perimetrul configurat de punctele 14- G-P—E-D-C-B-A-13-14, din care:
- suprafața de 77 mp acces cu autovehicule cuprinsă în perimetrul configurat de punctele 3-5-17-16-15-3 din care:
S-a admis cererea reconvențională formulată de reclamantul R_____ M_____ în contradictoriu cu pârâta Pețanca I____.
Stabilește servitute de trecere la calea publică __________________________ ______________________________ reclamantei pârâte Pețanca I____ în suprafață de 524 mp situat în Slătioara, _________________________. 37, în favoarea fondului pârâtului reclamant R_____ M_____ teren în suprafață de 100 mp situat la aceeași adresă, T 2 P 283 după cum urmează:
- suprafața de 43 mp acces cu autovehicule cuprinsă în perimetrul 17-M-I-5 din care:
A fost obligat pârâtul R_____ M_____ la plata către reclamanta Petanca I____ a sumei de 1531 lei cheltuieli de judecată (1 000 lei onorariu avocat, 500 lei onorariu expert și 31 lei taxa judiciara de timbru).
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt: la data de 23.07.1996 a fost emis titlul de proprietate xxxxx/43 prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,41 ha teren lui R_____ Gh. T____ pe raza localității Slătioara.
În acest titlu, este inclusă suprafața de 1124 mp teren curți construcții situată în T 2 P 282, suprafața de 100 mp teren vie situată în T 2 P 283 și suprafața de 138 mp teren intravilan arabil situată
Prin sentința civilă 459/27.01.2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul xxxxx/311/2008, urmare a decesului lui R_____ T______ și R_____ M____, s-a luat act de învoiala părților și s-a dispus ieșirea din indiviziune pentru terenul reconstituit prin titlul de proprietate xxxxx/43 din 23.07.1996.
Potrivit acestui act, R_____ I____ a primit suprafața de 562 mp teren intravilan curți construcții situat în T 2 P 282 pe care se află 1/2 din imobilul construcție compus din 3 camere și dependințe precum și suprafața de 100 mp teren vie situat în T 2 P 283.
Pețanca I____ a primeșit suprafața de 562 mp teren intravilan curți construcții situat în T 2 P 282 pe care se află 1/2 din casa cu 3 camere și dependințe și suprafața de 138 mp teren arabil extravilan situat în T 2 P 283/1.
Situația litigioasă dintre părți s-a născut ca urmare a modului de efectuare a partajului întrucât terenul curți construcții primit de reclamantă în partea de est și terenul vii primită de pârât au căpătat caracter de loc înfundat, calea publică fiind ____________________________ mărginește terenul curți construcții primit de pârât.
Potrivit art. 59 din Legea 71/2011, dispozițiile referitoare la servitutea de trecere din noul cod civil nu se aplică situațiilor născute anterior intrării sale în vigoare.
Cum situația din cauză s-a născut în anul 2009, raporturile dintre părți sunt guvernate de regulile din vechiul cod civil.
Astfel, potrivit 616 proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Art. 617-618 cod civil stipulează că trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă la drum. Cu toate acestea trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.
Părțile au domiciliul la altă adresa decât imobilul în litigiu, reclamanta locuind în București iar pârâtul în Slatina. (fila 61)
Cu ocazia efectuării expertizei a rezultat că terenul curți construcții este mai mic în fapt decât cel înscris în titlul de proprietate iar variantele propuse de expert, în care reclamanta figura cu teren de 524 mp iar pârâtul de 561 mp nu au fost contestate de părți sub acest aspect.
Din susținerile părților a rezultat că nu există un gard care să despartă proprietățile lor (fila 45) iar în tranzacție terenul curți construcții a fost delimitat prin indicarea tarlalei, parcelei iar ca limita de hotar s-a indicat doar ca vecinătate lotul celeilalte părți.
Referitor la construcții, în tranzacție este menționat că pe terenul primit de fiecare parte se află jumătate de clădire însă din rapoartele de expertiză rezultă că cea mai mare parte este situată pe terenul trecut în lotul pârâtului, apărătorii părților susținând că imobilul-construcție a fost partajat doar în fapt de către proprietari dar nu se contestă acest aspect. (fila 33)
Față de situația de la fața locului reliefată în schițele de la rapoartele de expertiză instanța a constatat că reclamanta Pețanca I____ nu are posibilitatea de acces la construcții din ____________________________ pentru a ajunge la aceste imobile trebuie să traverseze terenul pârâtului.
Pentru normala folosire a bunului instanța a apreciat că în raport de criteriile prev. de art. 617-618 cod civil, este necesar ca reclamanta să ajungă din stradă în casă pe un drum de trecere cu piciorul pe terenul pârâtului determinat de punctele 14-G-P-F-E-D-C-B-A-13-14 în suprafață de 32 mp, astfel cum este identificată de expert prin ultima variantă propusă, filele 84, 85.
Această cale de acces spre construcții va porni din poarta mică existentă și în prezent, lățimea drumului astfel creat fiind de 1,2 m, acces doar cu piciorul, iar prin această modalitate terenul pârâtului a fost afectat într-o mică măsura.
Totodată, pentru acces la suprafața de teren de 524 mp instanța a considerat că reclamanta trebuie să urmeze calea dinspre sud, cu vecin C_______ I G_______, unde se creează un drum de trecere cu lățimea de 3,2 m, astfel cum este evidențiat în raportul de expertiză fila 84, 85, suprafața acestuia fiind de 77 mp, suficientă pentru a permite accesul autovehiculelor la terenul primit în urma tranzacției.
Instanța a considerat că nu poate acorda reclamantei drept de trecere în varianta pretinsă de aceasta, (fila 75) respectiv 94 mp cu autovehicule si 26 mp acces la construcții, astfel cum este configurat la fila 66 dosar întrucât ar constitui o sarcină prea împovărătoare pentru terenul pârâtului care ar fi traversat prin mijlocul său de un drum cu lățimea de 4,05 m la stradă, suprafața rămasă la dispoziția pârâtului fiind greu de exploatat în condiții eficiente. Instanța apreciază că și varianta de la fila 72, cu drum de acces de la porțile existente, pe terenul pârâtului, paralel cu _____________________ spre est până la terenul curți construcții este prea împovărător pentru fondul pârâtului, care ar rămâne cu o porțiune de teren înconjurată de căi de acces folosite de reclamantă.
Totodată, nici susținerea pârâtului (fila 75) ca reclamanta să primească drum de trecere doar pe un teren situat pe marginea dinspre sud vecin C_______ G_______ nu a fost primită, instanța apreciind că reclamanta poate utiliza în mod normal imobilul construcții doar în situația în care ar avea acces direct de la stradă, fără a fi nevoită, pentru a ajunge în casă, să facă un ocol pe partea dinspre sud.
Drumul creat prin ultima variantă, cu o lățime de 1,2 m din poarta mică de la stradă asigură reclamantei accesul facil la imobilele construcții direct din _______________________ o situație împovărătoare pentru pârât, care oricum folosește aceeași poartă pentru a intra în aceeași construcție.
Susținerea reclamantului pentru obținerea unei căi de acces de la porțile mari existente în prezent cu motivarea că există deja o poartă de acces nu a fost acceptată, nefiind un element avut în vedere de lege, respectiv art. 617-618 cod civil, criteriul esențial ce rezultă din aceste texte fiind calea cea mai scurtă și în același timp care ar pricinui o mai puțină pagubă fondului aservit și nicidecum împrejurarea că reclamanta ar fi nevoită să creeze alte porți de acces.
În același timp, pentru accesul pârâtului la suprafața de 100 mp vie, propunerea expertului a fost ca aceasta să se realizeze pe terenul reclamantei, pe latura dinspre sud, vecin C_______ I G_______, în prelungirea drumului creat reclamantei pe terenul pârâtului, pe suprafața configurată de punctele 17-M-I-5 din raportul de expertiză.
Argumentul reclamantului, că nu e de acord cu această variantă întrucât există deja o poartă de acces nu a fost însușit de instanță întrucât este în prelungirea drumului creat în favoarea reclamantei, astfel că această variantă reprezintă soluția optimă pentru părți de folosire a celor 2 proprietăți, fiind calea cea mai scurtă și mai puțin împovărătoare pentru fondurile aservite.
În consecință, asigurând reclamantei cale de acces la construcții, cu piciorul pe o suprafață cu lățimea de 1,2 m, pornind de la poarta mică deja existentă, folosită de altfel și de pârât pentru a ajunge din stradă în casă precum și un drum de trecere pe latura dinspre sud a terenului pârâtului, pe o lățime de 3,2 m, iar pârâtului o cale de acces în prelungirea aceluiași drum, pe terenul reclamantei, până la vie, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de lege, mai sus enumerate și s-a asigurat și fondurilor dominante o folosință normală fără a fi prea împovărătoare pentru cele aservite.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamantul a solicitat cheltuieli de judecată cu ocazia concluziilor pe fond după repunerea cauzei pe rol iar pârâtul nu a formulat o astfel de pretenție.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă, apreciind că pârâtul a căzut în pretenții, va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 1531 lei către reclamantă din care 1 000 lei onorariu avocat, chitanța 607, fila 16, 31 lei taxa judiciară de timbru, fila 17, 23 și onorariu expert, fila 37 de 500 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul R_____ M_____, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, în sensul că instanța a reținut cauza pentru soluționare în data de 11.12.2012 amânând pronunțarea pentru data de 14.12.2012, însă la data de 14.12.2012 a repus cauza pe rol și a dispus emiterea unei adrese către expert pentru efectuarea unui nou supliment la raportul de expertiză, iar acest raport nu a fost pus în discuția părților așa cum prevăd dispoz. art. 167 Cod procedură civilă.
De asemenea, se critică și faptul că raportul de expertiză nu a fost depus cu respectarea dispoz. art. 209 Cod procedură civilă, precum și faptul că nu au fost solicitate de părți cheltuieli de judecată, iar în privința servituților nu sunt respectare dispoz. art. 617-618 Cod procedură civilă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut :
Astfel, din cuprinsul dosarului de fond fila 75 s-a observat că instanța în ședința publică din 11.12.2012 a amânat cauza la data de 14.12 2012 iar prin încheierea dată în data de 14.12.2012 repune cauza pe rol a dispus emiterea unei adrese către expert pentru a efectua un nou supliment la raportul de expertiză care să conțină o altă variantă de trecere pentru reclamanta Pețanca I____, pe teritoriul pârâtului R_____ M_____, respectiv cu piciorul și cu mașina.
Completarea la raportul de expertiză a fost depus la data de 04.01.2013, iar la data de 08.01.2013 prin încheiere s-a dispus amânarea pronunțării, pronunțare care s-a dat în data de 15.01.2013.
Față de această situație, tribunalul a apreciat că începând cu data amânări pronunțării 11.12.2012 și până la soluționarea cauzei, instanța a dispus măsuri încuviințând probe fără a le pune în discuția părților, încălcând astfel principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare întrucât părțile nu au avut posibilitatea să discute măsurile propuse și completarea la raportul de expertiză, fapt ce atrage asupra hotărârii pronunțate în aceste condiții sancțiunea nulității prev. de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă și art. 297 teza ultimă Cod procedură civilă.
Prin decizia nr. 91/25.04.2013, Tri8bunalul O__ a admis apelul formulat de apelantul pârât R_____ M_____, împotriva sentinței civile nr. 311 din 15.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata reclamantă Pețanca I____.
A anulat sentința și reținut cauza spre rejudecare.
S-a stabilit termen de judecată fond la data de 30.05. 2013, pentru când se vor cita părțile.
Prin decizia civilă numărul 146 din data de 20 iunie 2013 și împotriva deciziei civile numărul 190 din data de 19 septembrie 2013, ambele pronunțate de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX s-a admis acțiunea și cererea reconvențională pârât R_____ M_____, domiciliat în Slatina, ___________________. 15, ______________________________________ împotriva sentinței civile nr. 311 din 15.01.2013 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata reclamantă Pețanca I____,domiciliată în București, ______________________. 42, ____________,______________.
S-a dispus stabilirea servituții de trecere la calea publică ___________________________. 37 în favoarea fondului reclamantei astfel:
- suprafața de 77 m p, între punctele 3-5-17-16-15-3.
- suprafața de 23 m p, între punctele G-P-F-E-D-C-B-A, conform schiței fila 85 dosar.
S-a stabilit servitutea de trecere la calea publică __________________________. 37 în favoarea pârâtului asupra fondului reclamantului în suprafață de 43 mp, între punctele 5-17-M-I.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată aferente fondului
S-a dispus obligarea intimatei să plătească apelantului suma de 34 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut :
Tribunalul a constatat că prin sentința civilă nr. 459/27.01.2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. xxxxxx/311/2008 urmare a decesului lui R_____ T______ și R_____ M____, s-a luat act de învoiala părților și s-a dispus ieșirea din indiviziune pentru terenul reconstituit prin titlul de proprietate nr. xxxxx/43/23.07.1996.
Potrivit înțelegerii părților R_____ I____ a primit suprafața de562 m.p. teren intravilan curți construcții situat în T 2 P 282, pe care se află ½ din imobilul construcție compus din 3 camere și dependințe, precum și suprafața de 100 m,.p,. teren vie situat în T 2 P 283.
Reclamanta Pețanca I____ a primit suprafața de 562 m.p. teren intravilan curți construcții situat în T 2 P 282 pe care se află ½ din casa cu 3 camere și dependințe, precum și suprafața de 138 m.p. teren arabil extravilan situat în T 2 P 283/1.
Această situație litigioasă dintre părți s-a ivit datorită modului de efectuare a partajului întrucât terenul curți construcții primit de reclamantă în partea de est și terenul vii primit de pârât au căpătat caracter de loc înfundat, cale publică fiind ____________________________ mărginește terenul curți construcții primit de pârât.
De asemenea, s-a constatat că în tranzacție părțile au menționat că pe fiecare suprafață de teren curți construcții se află jumătate din imobilul curți construcții , dar din schițele întocmite de experți în timpul judecății rezultă că cea mai mare parte a construcțiilor se află pe terenul primit de pârât (filele 14, 83, 84).
Situația din prezenta cauză s-a născut în anul 2009 , iar raporturile dintre părți sunt guvernate de vechiul cod civil.
Potrivit art. 616 Cod civil proprietarul a cărui loc este înfundat care nu are nicio ieșire la calea publică poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Trecerea trebuie făcută pe partea care ar scurta calea proprietarului fondului închis ca să iasă la drum potrivit art. 617, 618 Cod civil.
Față de aceste prevederi, tribunalul a constatat că între părți nu există o delimitare preciză nici cu privire la teren nici cu privire la imobilul construcții, neexistând limitele de hotar precis determinate între terenuri, iar din tranzacție rezultă că fiecare a primit ½ fără o individualizare precisă a acestor terenuri.
Din expertiza efectuată a rezultat că terenul curți construcții a fost mai mic decât cel înscris în titlul de proprietate, iar variantele propuse de expert în care reclamanta figurează cu 524 m.p., iar pârâtul cu 561 m.p. nu au fost contestate de către părți.
Având în vedere situația din teren evidențiate și în rapoartele de expertiză, instanța a constatat că reclamanta Pețanca I____ nu are posibilitate de acces la construcții din ___________________________ pentru a ajunge la imobile trebuie să traverseze imobilul pârâtului.
Pentru folosirea bunului și în conformitate cu dispoz. art. 61 Cod civil instanța a apreciat că se impune admiterea cererii principale și a cererii reconvenționale.
Pentru accesul reclamantei Pețanca I____ la suprafața de 524 m.p. se impune crearea unei căi de acces de 77 m.p. cuprinsă în perimetru 3- 5-17-16-15-3. pe terenul pârâtului R_____ M_____ în care aliniamentul 3-5=25,42 m, vecin în partea C_______ I. G_______, aliniamentul 5-17 = 3,03 m vecin în partea de este cu Pețanca I____, aliniamentul 17-16= 22,31 m, vecin în partea nord cu rest proprietate R_____ M_____, aliniamentul 3-15 = 3,20 m, aliniamentul 16-15=3,03 m.
De asemenea, pentru accesul reclamantei la imobilele construcții se impune stabilirea unei servituți de trecere în suprafața de 23 m p , între punctele G-P-F-E-D-C-B-A, conform schiței fila 85 dosar. Cu dimensiunile înscrise în schiță.
Pentru accesul pârâtului s-a stabilit servitutea de trecere la calea publică __________________________. 37 asupra fondului reclamantului în suprafață de 43 mp, între punctele 5-17-M-I, cu dimensiunile înscrise în fila 85 dosar fond.
Procedând în acest fel, tribunalul a apreciat că fiecare parte are acces la _________________________ la imobilele proprii pe calea ce mai scurtă fără a ocupa mult teren din proprietatea celorlalte părți.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată aferente fondului.
De asemenea, a fost obligată intimată să plătească apelantului suma de 34 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Prin decizia civilă numărul 190 din data de 19 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX s-a respins cererea de completare a hotărârii nr. 146 din 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul O__ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX formulată de apelantul pârât R_____ M_____, domiciliat în Slatina, __________________.15, _____________, ___________, Județul O__ în contradictoriu cu intimata reclamantă Pețanca I____, domiciliată în București, ______________________. 42, ____________, _______________.
Împotriva deciziei civile numărul 146 din data de 20 iunie 2013 și împotriva deciziei civile numărul 190 din data de 19 septembrie 2013, ambele pronunțate de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX a declarat recurs pârâtul R_____ M_____.
În motivele de recurs împotriva deciziei civile numărul 146 din data de 20 iunie 2013 recurentul critică soluția instanței de apel, întrucât la pct. 3 din motive a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată pe considerentul că instituirea sevituții pe terenurile proprietatea sa și a reclamantei profită ambelor părți. Se mai arată că, chiar și în situația în care reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată, în cazul în care ambele cereri, atât cea principală cât și cea reconvențională sunt admise în totalitate sau în parte, instanța compensează după caz total sau parțial cheltuielile de judecată.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul de a fi compensate cheltuielile de judecată în fața instanței de fond și de apel.
În motivele de recurs împotriva deciziei numărul 190 din data de 19 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX este criticată soluția de respingere a cererii de completare a hotărârii judecătorești, întrucât în opinia sa se impunea compensarea cheltuielilor de judecată.
Recursul împotriva deciziei civile nr. 146/20.06.2013 este fondat și urmează a fi admis, iar recursul împotriva deciziei nr. 190 din data de 19 septembrie 2013 este nefondat și urmează a fi respins în baza următoarelor considerente :
În ceea ce privește recursul deciziei civile nr.146/20.06.2013, Curtea reține că prin acțiunea introductivă reclamanta intimată a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu recurentul pârât să se dispună obligarea acestuia să-i permită trecerea pe terenul său la calea publică.
La data de 28.02.2012 pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat admiterea în parte a cererii principale, în sensul de fi instituită servitutea pe terenul său pentru ca reclamanta să aibă acces la calea publică, prin marginea sudică a terenului său, acolo unde vecin este C_______ I. Gheoghe și să fie obligată reclamanta să-i permită trecerea pe terenul său la terenul pârâtului reprezentat de supr. de 200 m.p, în T 1, P.283.
În motivarea cererii reconvenționale recurentul pârât a arătat că își însușește punctul de vedere exprimat de reclamanta intimată în cuprinsul acțiunii principale, fiind de acord cu instituirea servituții de trecere pe terenul său, însă dorește ca această trecere să fie făcută prin marginea suprafeței proprietatea sa, varianta cea mai puțin păgubitoare pentru exploatarea eficientă a fondului aservit fiind cea solicitată la pct. 1 din acțiune. La rândul său recurentul pârât a solicitat obligarea reclamantei să-i permită accesul pe terenul său pentru a nu fi puși în situația nedorită de a face transformări majore în ceea ce privește configurația actuală a terenurilor fiind benefică instituirea ambelor servituți, una în continuarea celeilalte.
Instanța de fond prin s.civilă 311/15.01.2013 a admis în parte cererea de chemare în judecată și a stabilit servituțile de trecere la calea publică.
Prin decizia nr. 146/20.06.2013 Tribunalul a admis acțiunea și cererea reconvențională și a stabilit servitute de trecere în favoarea fondului reclamantei dar și în favoarea pârâtului asupra fondului reclamantei, obligând pe pârât să plătească reclamantei suma de 1500 lei cheltuieli de judecată aferente fondului.
Potrivit art.276C.pr.civilă, când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
În procesele în care părțile au o dublă calitate, de reclamant și pârât, iar soluția pronunțată cu privire la acțiune și cerere reconvențională este deopotrivă în interesul ambelor părți, dacă ambele părți efectuează cheltuieli în legătură cu judecarea litigiului se impune compensarea lor în raport de valoarea pretențiilor admise.
În cauza de față, deși instanța de fond și de apel au admis în parte acțiunea și cererea reconvențională, l-au obligat la cheltuieli de judecată la fond doar pe recurentul pârât, fără să aibă în vedere dispozițiile instituite de art. 276 C.pr.civilă, care prevede posibilitatea compensării cheltuielilor de judecată.
Față de această situație, soluția care se impune în raport de dispoz. art. 312 C.pr.civilă rap. la art. 2 96 C.pr.cvilă este de admitere a recursului împotriva deciziei 146/20.06.2013, se va modifica în parte decizia civilă astfel: se vor compensa în totalitate cheltuielile de judecată privind onorariul de avocat și taxele de timbru în primă instanță și în apel, se va obliga pârâtul către reclamantă la plata sumei de 250 lei reprezentând 1/2 din onorariul de expertiză achitat de reclamantă. Se vor menține restul dispozițiilor deciziei civile.
În ceea ce privește recursul împotriva deciziei nr.190 din data de 19 septembrie 2013
criticile sunt neîntemeiate.
Prin cererea de completare dispozitiv formulată de recurent, acesta a solicitat completarea dispozitivului hotărârii 146/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul O__ în același dosar în sensul compensării cheltuielilor de judecată, deoarece de instituirea servituții beneficiază ambele părți din dosar.
În mod corect instanța a respins această cerere de completare dispozitiv rap. la art. 2812C.pr.civilă, întrucât nu a existat o omisiune a instanței de a se pronunța pe cererea ce vizează cheltuielile de judecată pentru a deveni aplicabile dispoz. art. 2812 C.pr.civilă. Această cerere ce viza compensarea cheltuielilor de judecată a fost soluționată de instanță, astfel că nu se mai impunea completarea, dar soluția în ceea ce privește cheltuielile de judecată s-a pronunțat însă greșit, conform celor expuse în precedent.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civilă va fi respins ca nefondat recursul împotriva deciziei nr.190 din data de 19 septembrie 2013.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs, aceasta urmează a fi respinsă întrucât la dosarul cauzei nu există dovezi privind efectuarea unor cheltuieli de judecată în recurs..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de R_____ M_____ împotriva deciziei civile nr. 146/20.06.2013 pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu reclamanta PEȚANCA I____.
Modifică în parte decizia civilă astfel: compensează în totalitate cheltuielile de judecată privind onorariul de avocat și taxele de timbru în primă instanță și în apel.
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 250 lei reprezentând 1/2 din onorariul de expertiză achitat de reclamantă.
Menține restul dispozițiilor deciziei civile.
Respinge recursul declarat de R_____ M_____ împotriva deciziei civile nr. 190/19.09.2013 pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul numărul XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu reclamanta PEȚANCA I____.
Respinge cererea de cheltuieli de judecată în recurs ca neîntemeiată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 noiembrie 2013.
|
Președinte, M______ L_______ N______ A__________ |
Judecător, C_______ R_____ |
Judecător, T______ R________ |
|
|
Grefier, S____ C______ |
|
Red.Jud.C.R_____
Tehn.I.C./ex.3/18.12.2013
Jud.Fond/S.O_____ și
I. B_____
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025