R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 107

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2015

Președinte - V______ D______

Judecători - M_____ G______

- C_______ P____

Grefier - A____ M______ B_____

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții B___ E________ domiciliată în orașul P_______, _____________________________.22, județ Dâmbovița și P___ E____ I__ domiciliat în orașul P_______, _____________________________.24, județ Dâmbovița, împotriva deciziei civile nr. 334 din 23 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B______ E____ domiciliată în orașul P_______, ____________________________________, ______________________ și intimații-pârâți C________ E____ și C________ A_____, ambii domiciliați în orașul P_______, _____________________, județ Dâmbovița.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de judecată din data de 22 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.

Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor de la dosar și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 29 ianuarie 2015, când a dat următoarea decizie.

C U R T E A:

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele :

Prin cererea de chemare în judecată a pârâților B___ E________ și P___ E____ I__ înregistrată pe rolul Judecătoriei P_______ sub nr. XXXXXXXX/25.05.2012, reclamanta B______ E____ a solicitat stabilirea drumului de servitute și obligarea pârâților la respectarea folosinței acestei căi de acces la drumul public (calea de acces cu lățimea de 3 m l ) de către reclamantă precum și obligarea pârâților la ridicarea, mutarea (modificarea) sau desființarea construcțiilor, anexelor gospodărești sau lucrărilor fixe ce fac improprie folosirea căii de acces spre _____________________________ în caz contrar autorizarea acesteia la efectuarea acestor lucrări (desființare, mutare, modificare) pe cheltuiala pârâților.

De asemenea, reclamanta a solicitat chemarea în judecata a pârâților C________ E____ și C________ A_____ pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună încetarea servituții de trecere a acestora pe terenul reclamantei motivat de faptul că aceștia au ieșire direct în ________________________________> Motivând cererea, reclamanta a arătat că la data de 02.11.1967 autorul reclamantei, B___ I. I__, a decedat, rămânând moștenitori : B___ E________ (soția supraviețuitoare), B___ V_______ (fiică), B___ C________ (fiica) și B______ E____ (fiică), ceilalți descendenți, respectiv moștenitorii defunctei C________ C_______ : B___ M____ (fiu) și B___ I____ (fiu) fiind renunțători conform cererilor 421, 422 și 598 din 1968 din Registrul de renunțători, iar B___ E______ (fiică) neacceptând succesiunea în termen legal. Ca atare, a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 560/23.09.1968 și ulterior, la data de 15.08.1983 a fost încheiat un act de partaj voluntar, formându-se trei loturi ( B___ E________ - soția supraviețuitoare și B___ V_______ – fiică primind în indiviziune suprafața de 82,05 mp; A___ ( fostă B___ ) Constanta - fiică primind suprafața de 36,33 mp; B______ E____ - fiică primind suprafața de 148 mp ) și stabilindu-se ca suprafața de 276,62 mp teren să fie stăpânită în indiviziune de către proprietarii loturilor.

S-a învederat că prin însumarea loturilor de 82,05mp, 36,33mp, 148mp și 276,62mp rezultă suprafața de 543 mp iar diferența până la 745 mp(suprafața totală) adică 202 mp pe lungimea loturilor este reprezentată de drumul de acces cu lățimea de 3 ml spre calea publică, T____ V___________), aspecte regăsite în schița de plan anexă la actul de partaj voluntar, documentația fiind întocmită de Coop. „Constructorul” Târgoviște, secția proiectare(dosar nr.8271/1982).

În aceste circumstanțe s-a solicitat obligarea primilor doi pârâți la respectarea servituții de trecere stabilită pe drumul cu lățimea de 3 ml către ________________________________>

Referitor la ultimii doi pârâți, s-a solicitat încetarea folosinței drumului de acces pe motiv că la acest moment ei au acces direct în stradă.

Reclamanta a solicitat ca pârâții B___ E________ și P___ E____ I__ să fie obligați la respectarea servituții de trecere stabilita pe drumul cu lățimea de 3 m liniari către calea publica (_________________________________ a fi obligați să îndepărteze toate construcțiile, anexele sau obstacolele fizice amplasate ilegal pe aceasta cale de acces.

În drept, s-au invocat dispozițiile art.775-772 Cod civil și art.1528-1529 Cod civil.

În probațiune, reclamanta a depus la dosar autorizația pentru împărțeală de teren cu construcții nr. 5/20.10.1982, memoriu tehnic, act de partaj-voluntar, certificat de moștenitor, documentație partajare imobil dosar 8271, procură judiciară ( filele 8-15 ).

A propus administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză și cercetare la fața locului.

La data de 13.11.2012 pârâții B___ E________ și P___ E____ I__ au depus întâmpinare și cerere reconvențională ( fila 49 ) prin care au solicitat respingerea acțiunii promovate de reclamanta și în subsidiar admiterea în parte a acesteia, reclamanta să lase liberă suprafața de 60 mp ocupată de drumul de servitute la care face referire întrucât accesul nu este obstrucționat până la lotul reclamantei. Parații-reclamanți au arătat că în mod abuziv reclamanta și-a mutat gardul ce delimitează lotul sau ocupând o suprafață de aproximativ 60 mp din drumul de servitute, în prezent aceasta stăpânind aproximativ 200 mp fata de cei 148 mp, cât i-au revenit conform actului de partaj voluntar.

Totodată s-a subliniat că bolta de viță de vie existentă nu împiedică accesul, fiind de altfel edificată din lemn de către B___ I____ și înlocuită cu fier și beton de către P___ E____, cu acordul expres al reclamantei și al celorlalți moștenitori iar leagănul poate fi demontat oricând.

Cererea a fost legal timbrată cu chitanțele nr.xxxxx/24.10.2012, nr.xxxxx/10.11.2012, cu suma de 90 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,60 lei (filele 48, 59, 60 ).

La data de 28.11.2012 reclamanta, prin procurator B______ R_____, a depus răspuns la întâmpinarea pârâților (filele 53-54) precizând că suprafața de 60 m pe care a ocupat-o face parte din terenul aflat în indiviziune, ce îi revine potrivit actului de partaj voluntar, că în fapt a mutat gardul cu aproximativ 40 cm, pe o distanță de 14 m liniari, cat este lungimea proprietății sale, că vița de vie, garajul, WC-ul, cele două cotețe, aplecătoarea, leagănul, gardul, toate amplasate de P___ E____, fără acordul său, îi blochează accesul cu autoturismul la calea publică.

În completarea probațiunii cu înscrisuri, s-a administrat interogatoriul reclamantei, au fost audiați martorii Sotir I___ și D_______ Lucreția propuși de pârâți și s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topometrie.

La 29.01.2013 reclamanta a depus la dosar cerere completatoare prin care a solicitat realizarea unui partaj de folosință a imobilului teren aflat în indiviziune astfel încât să i se permită accesul cu autovehiculul, făcând și precizarea că pârâta B___ E________ a ocupat drumul de acces cu diferite plantații susținând că este proprietatea sa ( fila 71 ).

La data de 27.08.2013 reclamanta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise (fila 152 ).

Pârâții C________ E____ și C________ A_____ nu au formulat întâmpinare.

Prin sentința civilă nr.998/11.12.2013 s-a admis în parte cererea reclamantei B______ E____, dispunându-se încetarea folosinței servituții de trecere pe terenul acesteia, creată prin destinația proprietarului în favoarea paraților C________ E____ și C________ A_____, s-a respins capătul de cerere referitor la instituirea unui drept de servitute pe suprafața de teren de 276,62 mp - în sarcina paraților B___ E________ Și P___ E____ I__, precum și capetele de cerere referitoare la partajul de folosință a imobilului teren în suprafață de 276,62 mp și la autorizarea reclamantei să efectueze pe cheltuiala paraților desființarea plantațiilor și lucrărilor existente pe suprafața de teren de 276,62 mp. Au fost obligați ultimii doi pârâți la plata către reclamantă a sumei de 230 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că potrivit certificatului de moștenitor nr. 560/23.09.1968 eliberat de Notariatul de Stat al județului Dâmbovița moștenitorii defunctului B___ I. I__, decedat la data de 2.11.1967, sunt: B___ E________ (soția supraviețuitoare), B___ V_______ (fiică), B___ Constanta (fiica) și B______ E____ (fiică), ceilalți descendenți, respectiv moștenitorii defunctei C________ C_______ : B___ M____ (fiu) și B___ I____ (fiu) fiind renunțători conform cererilor 421, 422 și 598 din 1968 din Registrul de renunțători, iar B___ E______ (fiică) neacceptând succesiunea în termen legal ( fila 12 ).

Pârâta-reclamantă B___ E________ este soția supraviețuitoare a defunctului B___ I____ și pârâtul-reclamant P___ E____ I__ este fiul defunctei A__ ( fostă B___ ) Constanta.

Potrivit actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 3982/15.08.1983 de Notariatul de Stat al județului Dâmbovița, numitele B___ E________, B___ V_______, B___ Constanta și reclamanta B______ E____ au convenit partajarea suprafeței de teren de 543 mp moștenită de la B___ I. I__, situată în orașul P_______, ___________________________.26, județul Dambovița, formându-se trei loturi ( B___ E________ - soția supraviețuitoare și B___ V_______ – fiică primind în indiviziune suprafața de 82,05 mp; A__ ( fostă B___ ) Constanta - fiică primind suprafața de 36,33 mp; B______ E____ - fiică primind suprafața de 148 mp ) și stabilindu-se ca suprafața de 276,62 mp ( restul pana la 745 mp ) să fie stăpânită în indiviziune în părți egale de către proprietarii loturilor ( fila 11 ).

În considerentele sentinței s-a evidențiat că potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit de expert M________ C_______, terenul proprietatea pârâtei-reclamante B___ E________ ( moștenitoarea defunctului B___ I____ ) are o suprafața de 286,61 mp; terenul proprietatea pârâtului-reclamant P___ E____ I__ ( moștenitorul defunctei P___ C________ ) și a numitei B___ V_______ are suprafața măsurată 148 mp iar conform actului de partaj voluntar o suprafață de 118,38 mp; terenul proprietatea reclamantei B______ E____ are suprafața măsurată prin expertiză de 148 mp, astfel cat a fost stabilită și prin actul de partaj voluntar; terenul în indiviziune are suprafața măsurată prin expertiză de 240,45 mp, pe acest teren aflându-se construcția C4-copertină în suprafață de 29 mp, leagănul între punctele 70 și 71 și bolta viței de vie la o distanță cuprinsă între 1,00 m și 0,17 cm față de gard. Raportul de expertiză a mai evidențiat că potrivit schiței anexă la actul de partaj voluntar exista un drum de acces în suprafață de 108,59 mp, pe acest drum aflându-se plantată o boltă de viță de vie la o distanță de 50 cm și 1 m față de gard și că în prezent, drumul de acces are în urma expertizei, aceeași suprafață. Se mai indică și faptul că parații C________ E____ și C________ A_____ au acces la _____________________________ dobândite prin cumpărare în afara moștenirii (filele 77-80 ).

Prin prima completare la raportul de expertiză s-a mai constatat că pe drumul de acces dinspre ______________________________ la C________ C_______, pe zona de 3 m lățime solicitată de reclamantă se află construcția C4-copertină în suprafață de 29 mp, leagănul între punctele 70 și 71 și bolta viței de vie la o distanță cuprinsă între 1,00 m și 0,17 cm față de gard (fila 111 ).

Prin a doua completare la raportul de expertiză s-a apreciat că vița de vie se impune a fi scoasă de la poarta dinspre ____________________________ anume din punctul numerotat cu 34 pe o distanță de 74,73 m, pana la punctul 54; că leagănul era poziționat între punctele 70 și 71 pe drumul de acces solicitat de reclamantă; și copertina impunându-se a fi dărâmată pe o suprafață de 6 mp pentru ca drumul să rămână liber; iar poarta de acces dinspre ________________________________ proprietatea reclamantei este amplasată pe terenul pârâtei-reclamante B___ E________ ( filele 140-143 ) .

La termenul de judecată din data de 04.12.2013 avocatul pârâților-reclamanți a învederat că leagănul, gardul despărțitor și copertina au fost înlăturate de pe drumul de acces, împrejurare confirmată de mandatarul reclamantei.

La interogatoriul luat reclamantei de către pârâții-reclamanți aceasta a răspuns că există spațiu pentru accesul auto între bordura de ciment și casele acestora, că pârâtul P___ E____ pătrunde cu autoturismul pana la lotul său dar mai departe, reclamanta nu mai are acces ( fila 133 ).

În continuare s-a menționat că martorul Sotir I___ a declarat că vița de vie este plantată de peste 40 ani de către B___ I____ împreună cu tatăl său, aceștia ridicând și bordura din ciment și că accesul auto este permis pe drumul de acces, chiar pârâtul-reclamant având construit un garaj pe lotul său . Martorul a mai arătat că după terenul pârâtului-reclamant drumul de trecere se îngustează ( fila 134 ).

Martora D_______ Lucreția a arătat că vița de vie a fost plantată încă din timpul vieții autorului reclamantei, asemenea și bordura din ciment, că drumul de acces din prezent este cel existent în momentul în care s-a efectuat partajul voluntar, că permite circulația cu autoturismul pană la proprietatea pârâtului-reclamant, mai departe acesta fiind îngustat, că leagănul amplasat pe terenul pârâtului-reclamant împiedică accesul la proprietatea reclamantei, că accesul la porțile mari se face printr-o poartă mai mică aflată pe terenul pârâtei-reclamante B___ E________ ( filele 135-136).

În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că este Codul Civil de la 1864 deoarece reclamanta a avut nevoie de acces la calea publică anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil. Astfel, situația juridică este născută anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, fiind incidente dispozițiile art. 59 din L. nr. 71/2011 în conformitate cu care ,, dispozițiile art. 602-625 din Codul Civil (Noul Cod Civil) nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia”.

Pe fondul cauzei, în drept, judecătoria a reținut că servitutea de trecere reglementată de art.616 Cod civil reprezintă o sarcină care se impune ca o limitare, îngrădire legală a exercițiului atributelor dreptului de proprietate, impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil având un alt stăpân.

În speță, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză, s-a constatat că reclamanta are acces la calea publică prin terenul aflat în indiviziune cu pârâtul-reclamant P___ E____. Terenul în coproprietate este traversat de un drum folosit de reclamantă/pârât de foarte mulți ani. Totuși, drumul de trecere datorită construcțiilor realizate de pârât nu permite reclamantei accesul cu autoturismul pana la proprietatea sa. Pe parcursul derulării procedurii judiciare pârâtul-reclamant a demontat leagănul, gardul despărțitor și copertina, împrejurare confirmată de mandatarul reclamantei.

Cum suprafața de 240,45 mp este în coproprietatea reclamantei și a pârâtului-reclamant P___ E____, fiecare are dreptul de a o folosi fără a fi necesară instituirea unui drept de servitute, de altfel nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, înainte enunțate, pentru a se dispune astfel. Dreptul de coproprietate asupra unui bun îndreptățește pe titulari la realizarea deplină a prerogativelor proprietății, dar în același timp îi obligă la o exercitare în limitele impuse de împlinirea interesului lor, în acord cu interesul celorlalți coproprietari. În plus, coproprietarii au obligația de a nu schimba destinația bunului și de a nu împiedica exercițiul concurent și simultan al atributului de folosință al celorlalți coproprietari. Față de aceste motive prima instanță a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect instituirea dreptului de servitute asupra terenului aflat in indiviziune.

Referitor la situația pârâtei-reclamante B___ E________, întrucât terenul aflat în coproprietatea reclamantei și a pârâtului-reclamant P___ E____ are acces la calea publică ( ___________________________________ cum rezultă din planul de amplasament și delimitare a bunului imobil întocmit de expertul M________ C_______ ( fila 142 ), în vederea asigurării exploatării fondului în indiviziune, nu se impun a fi sacrificate interesele pârâtei-reclamante B___ E________.

Avand în vedere concluziile raportului de expertiză privitoare la faptul că pârâții C________ E____ și C________ A_____ au acces la calea publică ( _______________________________ dobândite de aceștia prin cumpărare în afara moștenirii, s-a considerat întemeiată cererea reclamantei privind încetarea folosinței servituții de trecere pe terenul acesteia, în atare condiții sarcina unei servituți nefiind justificată ( filele 77-80).

Deoarece din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta are suprafața 148 mp, măsurată prin expertiză, atât cât era stabilită și prin actul de partaj voluntar, s-a apreciat neîntemeiată susținerea pârâților că aceasta ar ocupa fără drept o suprafață de 60 mp. Având în vedere că în codul civil din 1864 nu era reglementată împărțeala de folosință, ci numai împărțeala de proprietate, că potrivit deciziei nr. 2.502 din 6 noiembrie 1973 a Tribunalului Suprem, secția civilă, o împărțeală de folosință este posibil de realizat numai prin acordul coproprietarilor sau coposesorilor, dar nu prin hotărâre judecătorească, se va respinge capătul de cerere referitor la partajul de folosință a imobilului teren în suprafață de 276,62 mp, cerere formulată de reclamantă.

Cu argumentarea că pârâtul-reclamant a desființat lucrările efectuate pe terenul aflat în indiviziune, care împiedicau exercitarea atributului folosinței de către reclamantă, s-a respins capătul de cerere referitor la autorizarea reclamantei să efectueze pe cheltuiala paraților desființarea plantațiilor și lucrărilor existente pe suprafața de teren de 276,62 mp.

În baza art.274 Cod procedură civilă au fost obligați pârâții C________ E____ și C________ A_____ să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 230 lei.

Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice cu motivarea că instanța de fond a fost investită cu soluționarea maimultor aspecte, respectiv încetarea servituții de trecere a pârâților C________ E____ și C________ A_____ prin terenul proprietatea recurentei, capăt de cerere admis de către instanța de fond, respectarea drumului de servitute cu lățimea de 3 m l pe toată lungimea proprietății partajate voluntar, așa cum rezultă din înscrisurile anexate, creat în mod convențional de către părți ca efect al partajului voluntar și pe care pârâții B___ E________ și P___ Euhen I__ au acapârât-o și au închis-o în mod abuziv, prin mutarea gardului existent, monatrea unor construcții și lucrări fixe ce fac improprie folosirea căii de acces.

S-a subliniat că pârâta a desființat gardul ce exista între proprietatea sa(lotul cuvenit prin partaj) și drumul de acces creat convențional și utilizat ca atare în dorința de a ocupa o parte din acest drum, plantând vită de vie și trandafiri, plantații pe care le-a încadart într-o bordură de beton, astfel încât recurenta este nevoită să treacă pe proprietatea acesteia, datorită relei credințe dovedită de B___ E________.

De asemenea, s-a arătat că pârâtul P___ E____ I__ a amplasat leagăn, copertină și viță de vie, în condițiile în care drumul de trecere nu a fost prevăzut ca efect al convenției în niciunul din loturi ci a fost creat prin acordul părților pentru a deservi copartajării, astfel că lățimea și destinația căii de acces trebuie respectată.

În aceste împrejurări, s-a susținut că instanța de fond a făcut referire în mod eronat doar la suprafața de 275,62 mp teren care oricum se afla în indiviziune în beneficiul celor trei loturi de teren, omițând faptul că solicitările reclamantei se referea atât la drumul de acces cât mai ales la faptul că în legătură cu acesta nu se menționează nimic în sensul existenței și necesității degrevării acestuia.

S-a subliniat că în mod paradoxal, recurenta este nevoită să folosească doar când i se permite și doar cu piciorul o cale de acces care în fapt reprezintă o porțiune din lotul pârâților câtă vreme ei au amplasat abuziv plantații și lucrări tocmai pe drumul de acces din dorința de a acapara o porțiune din el.

A considerat recurenta că instanța de fond s-a aflat în eroare sub aspectul situației reale din teren, câtă vreme nu a procedat la efectuarea unei cercetări locale, probă admisă asupra căreia arevenit nemotivat, însă relevantă este expertiza topo care aprezentat corect realitatea din teren, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a informațiilor furnizate de părți.

În sensul acestor critici, recurenta a făcut trimitere la considerentele deciziei civile nr.52/17.01.2011 a Tribunalului Dâmbovița, având ca obiect ordonanță președințială privind pe reclamanta B______ E____ și pe pârâtul P___ E____ I__, în cauza privind folosința aceleiași căi de acces, unde s-a reținut că drumul de trecere nu face parte din proprietatea niciunui copartajant, fiind creat pe lățimea prevăzută convențional( 3 ml) tocmai pentru exercitarea dreptului de posesie și folosință fără stânjenirea celorlalți în exercitarea drepturilor așa cum s-a stabilit inițial.

S-a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței atacate, în privina celor doi pârâți.

În drept se invocă art.299 Cod civil și art.304 pct.7, 8 și 9 și art.304¹ Cod procedură civilă.

Intimații pârâți au formulat întâmpinare în sensul respingerii recursului pe considerentul că în mod corect a reținut judecătoria că terenul în speță se află în indiviziune, fiecarea coproprietar având dreptul de a-l folosi fără a fi necesară instituirea unui drept de servitute.

În opinia intimaților, reclamanta are alte mijloace juridice pentru stabilirea situației juridice a acestui teren, iar așa-zisele obstacole (leagănul copertina și gardul despărțitor) au fost înlăturate, apect recunoscut nemijlocit în fața instanței de fond.

În privința viței de vie, s-a menționat că așa cum s-a demonstrat la judecata fondului, a fost plantată prin acordul autorilor, respectiv al soțului defunct al pârâtei, al soției defuncte apârâtului P___ E____, de peste 40 de ani, iar prin răspunsul la interogator reclamanta arecunoscut că între bordura de ciment și case există suficient spațiu pentru acces auto, pârâtul P___ E____ intrând cu autoturismul porpriu până la lotul său, doar leagănul și gardul, desființate între timp împiedicând accesul.

La termenul de judecată din 16.09.2014, față de obiectul cererii principale, a fost calificată calea de atac drept apel.

Prin decizia civilă nr. 334 din data de 23 septembrie 2014, Tribunalul Dâmbovița a admis apelul civil declarat de apelanta reclamantă B______ E____, a schimbat în parte hotărârea atacată în sensul obligării pârâților P___ E____ I__ și B___ E________ la ridicarea viței de vie și a bordurii de ciment pe aliniamentul de 74,73 m.l., între pct. 34-54, iar pe pârâta B___ E________ să-și ridice cele două porți metalice perpendiculare pe axul drumului de trecere, autorizând în subsidiar pe apelantă să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților.

A păstrat restul dispozițiilor sentinței.

Totodată, a obligat pe intimații P___ E____ I__ și B___ E________ la 249 lei cheltuieli de judecată pentru fond și la 204 lei cheltuieli de judecată în calea de atac.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond nu a sesizat scopul primului capăt al cererii de chemare în judecată și nu a realizat o calificare corespunzătoare a acestuia.

Astfel, dacă în partea introductivă a actului de sesizare reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții B___ Elisabera și P___ E____ I__ ,,stabilirea drumului de servitute și obligarea lor la respectarea folosinței” acestei căi de acces la drumul public (calea de acces cu lățimea de 3 m.l.) după ce în pagina a doua a motivării a explicat modul cum se crease deja servitutea de trecere, în finalul cererii a concluzionat că solicită, în baza probelor expuse anterior, ca pârâții ,,să fie obligați la respectarea servituții de trecere stabilită pe drumul cu lățimea de 3 m.l. către calea publică (_______________________________ a fi obligați să îndepărteze toate construcțiile, anexele sau obstacolele fizice amplasate ilegal pe această cale de acces”.

Neobservând această împrejurare esențială în dezlegarea pricinii, respectiv că servitutea de trecere a fost creată cu prilejul partajului voluntar realizat de părțile litigante la 15.08.1983 și că în realitate reclamanta investise judecătoria, în considerarea acestui drept născut anterior, cu obligația de a face, aceea de determinare a părților la ridicarea tuturor obstacolelor amplasate pe acest drum, prima instanță a respins cererea privitoare la ,,instituirea” dreptului de servitute pe suprafața de 276,62 m.p. cu privire la care însă nu a s-a cerut acest lucru, suprafața respectivă nefiind cea afectată de dreptul de trecere, potrivit voinței comune a părților, exprimată în 1983 ci o porțiune cu privire la care aceleași părți conveniseră să rămână în indiviziune.

Așadar, pornind de la premise eronate (situația de fapt și drept fiind alta decât cea avută în vedere de către instanța de fond) este evident că și soluția pronunțată a fost netemeinică.

După cum reiese în mod exclusiv din cuprinsul Autorizației pentru împărțeala de teren cu construcții nr.1377/28.10.1982 emisă de Consiliul popular al Orașului P_______ (fila 8 dosar fond) numiților B___ E________, B___ V_______, A__ C________ și B______ E____, în acord cu actele normative în vigoare la acea dată (Decretul nr.144/1958 și Legea nr. 58/1974), în baza documentației întocmită de Cooperativa ,,Constructorul” Târgoviște (filele 9, 14 -15 dosar fond), în afara celor trei loturi de teren culese de A__ C________ (36,33 m.p.) B___ E________ și B___ V_______ (82,05 m.p.) și B______ E____ (148 m.p.) prin convenția părților a rămas o porțiune în indiviziune de 276,62 m.p. reflectată și în actul de partaj voluntar și reprezentată în schița întocmită de cooperativa ,,Constructorul, cu linii hașurate în ,,X”.

Reclamanta nu a cerut crearea servituții pe această suprafață cum a motivat eronat judecătoria ci, respectarea servituții de trecere delimitată în aceeași schiță de plan pe care s-a întocmit actul de partaj voluntar notarial, reflectată cu lățimea de 3 m în continuarea suprafeței rămasă în indiviziune și pe care expertul în cauză a identificat-o întocmai în completarea raportului de expertiză ca având 108,58 mp.

De altfel, însăși instanța de fond, la termenul de judecată din 02.04.2013, când a admis obiecțiunile la raportul de expertiză a solicitat expertului (fila 105 verso, dosar fond) să se constate dacă ,,dreptul de servitute stabilit prin actele depuse de părți este blocat în vreun fel de pârâți”.

În acest context, prima instanță avea a verifica dacă pe drumul de servitute pe care îl și folosesc în fapt, pentru că altfel nu aveau cum să acceadă la loturile cuvenite prin actul de împărțeală, se află obstacole ce împiedică accesul reclamantei la ultimul lot, cel de 148 m.p.

Potrivit constatărilor expertului din a doua completare a raportului de expertiză (filele 140 – 141) comparativ cu drumul de acces, cu lățimea de 3 m așa cum a fost stabilit de părți, în prezent au fost identificate următoarele obstacole: viță de vie pe distanța de 74,73 m.l (între pct. 34 – 54), un leagăn, o copertină pe 6 m.p. și două porți metalice (una între punctele 252 și 46 și alta între punctele 55 și 56).

Cert este că pe timpul judecării fondului, pârâții și-au ridicat leagănul și-au retras copertina, ceea ce echivalează cu recunoașterea parțială a pretențiilor reclamantei.

Contrar depozițiilor martorilor Sotir I___ și D_______ Lucreția care au declarat că vița de vie ar fi fost plantată de-a lungul proprietății chiar de către autorul părților, B___ I__, drumul de servitute astfel cum a fost creat, prin convenția părților, avea pe toată traiectoria o lățime constantă de 3 m.l. (schița de la fila 15 dosar fond).

Or, în prezent, se interpun vița de vie și bordura de ciment la o distanță cuprinsă între un metru și 0,17 cm față de gardul ce delimita drumul de trecere așa cum a constatat expertul în completarea raportului de expertiză aflată la fila 113 din dosarul de fond, ceea ce evidențiază în afara oricărui dubiu că după crearea servituții de trecere, pârâții au plantat vița de vie, pârâta a amplasat cele două porți metalice și întinde rufe pe diagonala drumului de servitute așa cum a declarat martora D_______ Lucreția sub acest ultim aspect și după cum se poate observa din planșa fotografică de la fila 131 dosar fond.

Relevantă a fost în această privință și declarația comună a martorilor conform cărora drumul de acces către lotul reclamantei este îngustat, ea neputând pătrunde cu mașina la proprietatea sa.

De asemenea, relevante sunt și planșele fotografice atașate în apel, în care apelanta a evidențiat lățimea aleii prin amplasarea unei mașini de tuns iarbă, ceea ce reflectă reducerea considerabilă a lățimii inițiale de 3 m.

Așa fiind, în temeiul art.296 Cod procedură civilă s-a admis apelul și s-a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul obligării pârâților P___ E____ I__ și B___ E________ la ridicarea viței de vie și a bordurii de ciment pe distanța de 74,73 m.l. iar pe pârâta B___ E________ să-și ridice porțile metalice amplasate perpendicular pe axul drumului de trecere, în subsidiar, autorizând pe apelantă să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala intimaților pârâți care se fac culpabili de nesocotirea obligației negative de a nu face nimic de natură a restrânge sau împiedica accesul fostei coindivizare B______ E______. S-a păstrat restul dispozițiilor sentinței.

Întrucât cheltuielile de judecată au fost acordate parțial reclamantei, față de solicitarea de acordare integrală a acestora (note scrise în apel), în temeiul art.274 Cod procedură civilă au fost obligați cei doi intimați-pârâți și la plata diferenței de 249 lei pentru fond ( până la 479 lei) și la 204 lei cheltuieli de judecată aferente căii de atac.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții P___ E____ I__ și B___ E________, considerând-o netemeinică și nelegală, astfel:

Într-o primă critică se susține că decizia recurată a fost dată cu greșita aplicare a legii, potrivit dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod pr.civilă.

Ca o chestiune prealabilă, având în vedere posibilitatea administrării, în recurs, a probei cu înscrisuri, astfel reglementată de norma art 305 - C__/1865, se învederează instanței ca, în speță, înțelege să invoce, cu titlu de act nou, sentința ciivlă nr. 711/13.03.1963, pronunțată de Tribunalul Popular al Raionului Târgoviște, în dosarul civil nr. 7686/1962.

Astfel, potrivit documentului citat, a fost admisă cererea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanta C_______ B___ C________, cu referire la bunurile succesorale rămase de pe urma defunctului autor I__ M____ B___, decedat în anul 1962, cu consecința partajării terenului cămin casa, situat în orasul P_______, ___________________________. 18, 20, prin atribuirea acestuia în trei loturi, împărțite după cum urmează:

- lotul nr. 1 - atribuit paratei B________ S_______, compus din "______________________ casa, situata în partea de sud, în suprafața de 745 m.p";

- lotul nr. 2 - atribuit paratului B___ I. I__, compus din "______________________ casa situat în partea de nord, în suprafața de 658 m.p”;

-lotul nr. 3 - atribuit reclamantei C_______ B___ C________, compus din ,,______________________ casa situat în partea de est, în suprafața de 588 m.p.și drumul de acces la ___________________________ suprafața de 244 m.p.".

Se mai susține că, potrivit documentelor invocate de către reclamanta - intimata în susținerea acțiunii, prin Certificatul de moștenitor nr. 560/23.09.1968, masa bunurilor succesorale, ramase de pe urma defunctului B___ I__, decedat la 02.11.1967, a fost compusa din: suprafața de 745 m.p. teren de construcții, situata în P_______, ___________________________. 26, "dobândită de defunct, prin moștenire, de la tatăl sau B___ I__, decedat în anul 1962".

Conform actului citat, moștenitorii defunctului au fost stabiliți în persoana numiților: B___ E________ – fiica; B___ V_______ fiica; B___ Constanta fiica; Botoaca I. E____ - fiica, cu reținerea calității de renuntatori, la succesiune, a numiților: B___ M_____ și B___ I____, în calitate de succesori ai defunctei C________ C_______ și, respectiv, a neacceptării succesiunii de către numita B___ E______.

Conform Autorizației de împărțeala de teren cu construcții, nr. 5/28.10.1982, eliberata de Consiliul Popular Oras P_______, sub nr. 1377/XXXXXXXXXX, la cererea numiților B___ E________, B___ V_______, A__ Constanta și Botoaca E____, a fost autorizata împărțirea terenului curți construcții, situat în P_______, ________________________. 26, în suprafața de 543,00 m.p., conform documentației întocmita de Coop. Constructorul Targoviste, după cum urmează :

1} pentru A__ Constanta - "lot nr. 1,... în suprafața de 36,33 m.p.și construcție, în suprafața de 29,6 m.p” (total teren liber + ocupat = 65,93 m.p. - n.n.).

2) pentru B___ E________ și B___ V_______, "lot nr. 2 în suprafața de 82,05 m.p. și 70,20 m.p. suprafața construcție" (total teren liber + teren ocupat cu construcție = 152,25 m.p. - n.n.).

3.} pentru Botoaca E____, "lotul nr. 3, în suprafața de 148 m.p. - construcție nu are"`,

4) lotul nr. 4, în suprafața de 276,62 m.p., se folosește, în indiviziune, de B___ E________, B___ V_______, Botoaca E____ și A__ Constanta".

Potrivit Planului întocmit de Coop. Constructorul Targoviste, avut în vedere la eliberarea Autorizației de împărțeala nr, 5/28.10.1982, a fost figurata suprafața de teren în indiviziune, insumand 276,26 m.p., fara delimitarea unei cai de acces la drumul public, a fost delimitat un drum de acces către ___________________________ teren aflat în afara limitelor proprietății defunctului autor B___ I__, nesupus, prin urmare, partajului sau, eventual, exercitării unui drept indiviz de proprietate, din partea moștenitorilor susnumitului; aria totala a terenului în suprafața de 543 m.p., moștenită de la defunctul B___ I. I__, a fost configurata a avea o lungime de 44,30 m, cu o lățime de 12,25 m.

Prin Actul de partaj voluntar, autentificat sub nr. 3982/15.08.1983, întocmit conform Autorizației de partaj nr. 5/1982 și Schiței de plan (întocmita de Coop. Constructorul Targoviste - n.n.}, au fost împărțite suprafața de 543 m.p. teren curți construcții, din P_______, _________________________. 26, și una casa din cinci camere, doua bucătarii, un antreu și o sala, moștenite de la defunctul tata B___ I__, conform CM nr. 560/1968, repartizate astfel: pentru B___ E________ și B___ V_______, în indiviziune și părți egale, una ____________________ suprafața de 82,05 m.p.; trei camere din casa de locuit, situate în spatele curții, în partea de Nord pentru A__ Constanta; una ___________________________ de 36,33 m.p.; doua camere din casa de locuit, care se afla în partea de sud a clădirii iar pentru Botoaca E____- una ____________________ suprafața de 148 m.p.

Pentru B___ E________, B___ V_______, A__ Constanta și Botoaca E____ - 276,62 m.p. teren în indiviziune, în părți egale.

Se precizează că, raportat la condițiile perfectării Actului de partaj nr. 3982/15.08.1983 părțile semnatare au procedat la partajarea suprafeței de 543 m.p. teren curți construcții, identificat, ca atare, prin Planul întocmit de Coop. Constructorul Targoviste, reținut expres în Autorizația de împărțire nr. 5/28.10.1982, Fără ca moștenitorii defunctului B___ I. I__ să-și fi rezervat vreun drept indiviz asupra unei diferențe de teren necuprinsă în partaj, susceptibilă în a întregi câtimea terenului rămas de pe urma autorului defunct, la suprafața de 745 m.p., pretinsa prin acțiune, partajarea, de comun acord, a terenului în suprafața de 543 m.p., rămas de pe urma defunctului B___ I. I__, a fost realizata fără instituirea convențională a unui drum de trecere stabilit, eventual, prin voința moștenitorilor.

Pe fondul menținerii stării de indiviziune asupra terenului de 276,62 m.p. curți construcții, folosința și posesia exercitate de proprietarii coindivizari au inclus și exercitarea neîngrădita și fireasca a dreptului de trecere spre calea publica, de către fiecare coindivizar, ca atribut legal al dreptului de proprietate dobândit prin efectul succesiunii legale.

Potrivit Raportului de expertiza M________ C_______, a fost identificata și măsurata suprafața de 543 m.p., conform Actelor de partaj nr. 3982/15.08.1983,pe fondul măsurătorii efective a terenurilor aflate în posesia părților în litigiu, s-a stabilit ca, în speța, suprafața totala deținuta de moștenitorii defunctului B___ I. I__ are o câtime de 325,42 m.p., din care: 286,61 m.p. - stăpânită de B___ E________, în calitate de moștenitor al defunctului B___ I____, în calitate de fiu al defunctei C_______ B___ C________; 150,36 m.p. - stăpânită de recurentul P___ E____ I__ și numita B___ V_______; 148,00 m.p. - stăpânită de reclamanta - intimata Botoaca E____; 240,45 m.p. - teren în indiviziune (inferior câtimii de 276,26 m.p., înscrisa în Actul de partaj 3982/1983).

Prin același raport, a fost identificata suprafața de 108,59 m.p. teren aferent drumului de acces, conform Anexei la Actul de partaj nr. 3982/1983 (Plan întocmit de Coop. Constructorul - n.n.), identificat în PADBI, între pct. 2, 200, 152, 91, 78, 81, 82, 2.

Se precizează că, în plan grafic, analiza comparativa a ariei terenului în suprafața 543 m.p., configurat a avea L = 44,30 și l= 12,25 m, conform Planului întocmit de Coop. Constructorul Târgoviște (anexa la Actul de partaj), cu Planul de amplasament și delimitare anexa la Raportul M________ C_______, demonstrează, neechivoc, identitatea aproape perfecta între terenul, obiect al împărțelii din anul 1983, cu aria cuprinsa, în PADBI, punctele xxxxxxxxxxxxxxxxxx - 41 - 40 - 54 - 55 - 59 - 78 - și - 150, având lungimea totală 43,62 (18,96 + 9,22 + 15,44) și lățimea totala de 12,35 m (10,09 + 2,26), cu o arie calculată de 542,66 m.p. (43,62 x 12,35).

Pe cale de consecința, fata de Raportul M________, suprafața de teren, cuprinsa între pct. 1 - 84 - 87 - 150 - 91 - 152 – 1 - 200- 1, însumând 286,61 m.p., indicata a se afla în posesia B___ Elisabe și drumul de acces, însumând 108,59 m.p., cuprins intre pct. 2 - 200 – 15- xxxxxxxxxxxx-82-2 , se impunea a fi considerate a excede suprafeței de teren ce a făcut obiectul partajului, în anul 1983, pentru terenul rămas de la defunctul B___ I. I__.

Conform considerentelor sentinței de fond nr. 998/11.12.2013 (modificata parțial): "La interogatoriul luat reclamantei, de către parații - reclamanți, aceasta a răspuns ca exista spatii pentru accesul auto, intre bordura de ciment și casele acestora (recurenților - n.n.), ca paratul P___ E____ I__ pătrunde, cu autovehiculul, pana la lotul sau, dar mai departe reclamanta nu mai are acces". "Martorul Sotir loan ... a declarat că vița de vie este plantata de peste 40 de ani, de către B___ I____ și tatăl sau {soțul numitei C_______ B___ C________ - n.n.}, aceștia ridicând și bordura de ciment..." , "Martora D_______ L_______ ... a declarat ca vița de vie a fost plantata inca din timpul vieții autorului reclamantei, asemenea și bordura din ciment, ca drumul de acces din prezent este cel existent în momentul în care s-a efectuat partajul voluntar".

Susțin recurenții, coroborând actele și lucrările dosarului, că decizia atacata este data cu greșita aplicare a prevederilor, în materie, ale art. 969, 576, 577, 616 - 618 și 620 - Cod Civil 1865.

_________________________ și de actul nou invocat, se poate observa că, în speță, potrivit Sentinței civile nr. 71.1/13.03.1963, astfel coroborata cu Schița de Plan Coop. Constructorul Targoviste și PADBI, - anexa la Raportul M________, o câtimea scriptica de teren, dobândita, în proprietate, de defunctul autor B___ 1. I__, a fost de 658 m.p. curți construcții, inferioara suprafeței de 745 m.p., astfel susținuta prin cererea introductiva, în temeiul CM 560/1968; drumul de acces, în suprafața de 108,59 m.p., identificat, de expert, intre pct. 2 - xxxxxxxxxxxxxxxxxxx - 81 82. - 2, face parte din suprafața de 244 m.p., drum acces la _________________________________ în proprietatea defunctei C_______ B___ C________ - autoarea moștenitorilor renuntatorî B___ M_____ și B___ I____ (vezi CM 560/1968); raportat la Actul de partaj voluntar nr. 3982/1983, moștenitorii defunctului B___ I. I__ au convenit stăpânirea, în indiviziune, a terenului în suprafața de 276,26 m.p., fara stabilirea unui eventual drum de servitute de trecere la calea publica; prin modul de atribuire a trenului în suprafața de 543 m.p., astfel dispusa, de parti, prin Actul de partaj nr. 3982/1983, reclamanta - intimata a beneficiat, direct și nemijlocit, de dreptul de trecere pe terenul rămas în indiviziune, ca atribut al dreptului de proprietate asupra cotei de % din terenul de 276,62 m.p., de dreptul de trecere, în continuare, spre ___________________________ terenul "drum de acces", identificat a avea o suprafața de 108,53 m.p., aflat în afara perimetrului de teren în suprafața de 543 m.p., rămas de pe urma defunctului B___ I. I__.

Se mai învederează că prin modul de stăpânire, în indiviziune, a terenului de 276,26 m.p. si, în lipsa stabilirii convenționale a unui drum de servitute de trecere, instanța de apel a confirmat, nelegal, susținerea reclamantei - intimate, privitoare la existenta, prin voința ___________________________________ B___ I I__, a unei căi de acces la _______________________________ norma art. 959, astfel coroborata cu art. 576 și 577 - Codul Civil 1865; plantarea viței de vie și edificarea bordurii de ciment, pe aliniamentul cuprins între pct. 34 - 54, au fost realizate, în urma cu peste 40 de ani, anterior perfectării actului de partaj nr. 3982/1983, de natură a constitui o stare de fapt acceptata, ca atare, de către totî moștenitorii defunctului, la data partajării bunurilor, fără a îngreuna întrebuințarea terenului rămas, ulterior, în indiviziune; pe fondul identificării "drumului de acces", în suprafața de 108,59 m.p., între pct. 2 -200 – xxxxxxxxxxxxxxxxx - 82 - 2, ridicarea viței de vie și demolarea bordurii de ciment pe aliniamentul corespunzător terenului precizat (intre pct. 34 - 78} încalcă prevederile art. 618 și 620 Cod Civil, în contextul în care: sarcina stabilita de instanța ele apel este impusa pentru un teren străin de terenul aflat în indiviziune fiind de natură a depăși condiția de a pricinui o mai puțină pagubă fondului aservit, astfel impusa de art. 618 - Cod Civil;

Tot astfel, sarcina dispusa impune, nelegal, îndeplinirea, de către recurenții - parați, a unui fapt personal, purtând asupra unui teren ce nu face obiectul dreptului lor de proprietate;

Pe fondul recunoașterii, de către reclamanta - intimata, a existenței unui spațiu suficient de trecere cu mașina, situat între bordura de ciment și casele recurenților (pe aliniamentul până la casa paratului - recurent P___ E____ I__), existenta viței de vie și a bordurii de ciment nu împiedica folosirea drumului astfel identificat și nu impun, în consecința, înlăturarea acestora.

Pe de alta parte, față de recunoașterea plantarii viței de vie și a edificării bordurii de ciment, identificate pe aliniamentul dintre pct. 34 - 54 (PADBI - anexa Raport M________), de natura a cuprinde și zona aferenta terenului aflat în indiviziunea pârtilor (intre pct. 78 - 54), instanța de apel trebuia sa observe și să rețina ca, în speță plantarea viței de vie și edificarea bordurii de ciment, recunoscute și probate a fi fost realizate în urma cu peste 40 de ani, anterior actului de partaj, nu sunt de natura a constitui un act culpabil al recurenților -parați, susceptibil în a fi împiedicat, intenționat, folosința normala a terenului, în indiviziune, dupa data partajării, și care sa justifice obligarea acestora ia ridicarea lucrărilor pretins efectuate din culpa lor.

Prin cunoașterea și acceptarea stării de fapt, astfel rezultata din plantarea viței de vie și edificarea bordurii de ciment, anterior partajului din 1983, reclamanta - intimata nu se putea prevala de necunoașterea unei astfel de stări acceptate tacit, timp de 29 de ani (1983 - 2012).

În contextul recunoscut al preexistenței plantării viței de vie și edificării bordurii de ciment, dispunerea ridicării acestora, în sarcina recurenților -parați, excede voinței și înțelegerii părților semnatare ale Actului de partaj, subzistente în tot intervalul 1983 - 2012.

Se susține de recurenți că a doua critică se referă la faptul că decizia atacată a fost dată cu interpretarea greșita a actului juridic dedus judecații ori a înțelesului lămurit și vădit, neîndoielnic, al acestuia , respectiv art. 304, pct. 8 Cod pr.civilă

Astfel cum rezulta din cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta -intimata, primul capăt al acțiunii a avut ca obiect: "stabilirea drumului de servitute și obligarea paraților la respectarea folosinței acestei cai de acces, la drumul public, de către subsemnata - reclamanta".

Ulterior, potrivit Cererii completatoare din 29.01.2013, reclamanta - intimata a solicitat "realizarea unui partaj de folosința a imobilului aflat în indiviziune, în scopul de a i se permite accesul cu autovehiculul".

Față de modul clar și neechivoc al modului de conceptare a primului capăt de cerere, instanța de fond a reținut ca, în speța, "Reclamanta nu a cerut crearea servituții pe aceasta suprafața (în indiviziune - n.n.) ... ci respectarea servituții de trecere, delimitată în aceiași schița de plan pe care s-a întocmit actul de partaj voluntar notarial, reflectata cu lățimea de 3 m, în continuarea suprafeței ramase în indiviziune, și pe care expertul în cauza a identificat-o întocmai, în completarea raportului de expertiza, ca având 108,58 m.p”.

Or, raportat la aspectele de fapt astfel rezultate din documentele anterior analizate, precum și în raport de acțiunea introductiva, decizia recurată a fost dată cu schimbarea naturii ori a înțelesului vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecații, conceptat, neechivoc, ca o acțiune în servitute.

_______________________, în mod corect, s-a reținut de către instanța de fond caracterul de bun indiviz al terenului în suprafața măsurata de 240,45 m.p. (inferior suprafeței inițiale de 2.76,62 m.p), nu îndeplinește condițiile art. 576 și 616 - Cod Civil, în contextul în care, terenul precizat, pentru care s-a solicitat "stabilirea drumului de servitute", se afla, inclusiv, în proprietatea și folosința neîngrădita a reclamantei - intimate; raportat la condiția de bun indiviz a terenului de 240,45 m.p., coproprietatea reclamante — intimate, exercitata concomitent cu coproprietatea paratului - recurent, conferă fiecăruia dreptul de a folosi terenul fără a fi necesară instituirea unui drept de servitute, în contextul în care "coproprietatea bunului îndreptățește pe titulari la realizarea deplina a tuturor prerogativelor proprietății".

Astfel, în condițiile în care Codul Civil din 1864 nu reglementează decât împărțeala de proprietate, împărțeala de folosința poate fi realizata numai prin acordul coproprietarilor, iar nu printr-o hotărâre judecătoreasca.

Pe cale de consecința, raportat la modul de conceptare a primului capăt de cerere, acțiunea reclamantei a fost analizată și soluționată, în principal, ca o acțiune în servitute, de natura a infirma concluzia instanței de apel, anterior analizata, în temeiul căreia, prin schimbarea înțelesului vădit lămurit al actului juridic dedus judecații, acțiunea reclamantei intimate a fost calificata greșit și soluționata în apel, ca o acțiune în obligație de a face.

Pe de alta parte, se poate observa și reține că, în speța, recurentul - pârât, P___ E____ I__, a înțeles să demoleze de buna voie leagănul poziționat între pct. 70 și 71, copertina, pe o suprafața de 6 m.p., gardul despărțitor.

Totodată, terenul afectat drumului de acces identificat a avea 108,59 m.p., permite, prin lățimea sa, accesul cu mașina (ca aspect recunoscut de reclamanta - intimata), situație care nu este de natura a justifica impunerea soluției de obligare la ridicarea vitei de vie și bordurii de ciment, vădit împovărătoare, pentru fondul aservit.

Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului, cu menținerea, ca temeinica și legala a hotărârii de fond.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată că motivele de recurs nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește coroborarea probatoriilor, Curtea nu se va pronunța întrucât recursul nu are efect devolutiv, urmând să se pronunțe numai pe motive de nelegalitate.

Servitutea de trecere a fost creată cu prilejul partajului voluntar realizat de părțile litigante la 15.08.1983, reclamanta investind judecătoria cu obligarea pârâților la ridicarea tuturor obstacolelor amplasate pe acest drum, însă prin greșita calificare, prima instanță a respins cererea privitoare la ,,instituirea” dreptului de servitute pe suprafața de 276,62 m.p. cu privire la care însă nu s-a cerut acest lucru, suprafața respectivă nefiind cea afectată de dreptul de trecere, potrivit voinței comune a părților, exprimată în 1983, ci o porțiune cu privire la care aceleași părți conveniseră să rămână în indiviziune.

Din cuprinsul Autorizației pentru împărțeala de teren cu construcții nr.1377/28.10.1982 emisă de Consiliul popular al Orașului P_______ (fila 8 dosar fond), numiților B___ E________, B___ V_______, A__ C________ și B______ E____, în acord cu actele normative în vigoare la acea dată (Decretul nr.144/1958 și Legea nr. 58/1974) și în baza documentației întocmită de Cooperativa ,,Constructorul” Târgoviște (filele 9, 14 -15 dosar fond), în afara celor trei loturi de teren culese de A__ C________ (36,33 m.p.), B___ E________ și B___ V_______ (82,05 m.p.) și B______ E____ (148 m.p.), prin convenția părților, a rămas o porțiune în indiviziune de 276,62 m.p. reflectată și în actul de partaj voluntar și reprezentată în schița întocmită de cooperativa ,,Constructorul, cu linii hașurate în ,,X”.

Potrivit constatărilor expertului din a doua completare a raportului de expertiză (filele 140 – 141), comparativ cu drumul de acces, cu lățimea de 3 m așa cum a fost stabilit de părți, în prezent au fost identificate următoarele obstacole: viță de vie pe distanța de 74,73 m.l (între pct. 34 – 54), un leagăn, o copertină pe 6 m.p. și două porți metalice (una între punctele 252 și 46 și alta între punctele 55 și 56). Pe timpul judecării fondului, pârâții și-au ridicat leagănul, și-au retras copertina, ceea ce echivalează cu recunoașterea parțială a pretențiilor reclamantei.

Drumul de servitute astfel cum a fost creat, prin convenția părților, avea pe toată traiectoria o lățime constantă de 3 m.l. (schița de la fila 15 dosar fond), or, în prezent, se interpun vița de vie și bordura de ciment la o distanță cuprinsă între un metru și 0,17 cm față de gardul ce delimita drumul de trecere așa cum a constatat expertul în completarea raportului de expertiză aflată la fila 113 din dosarul de fond, rezultând că, după crearea servituții de trecere, pârâții au plantat vița de vie, iar pârâta a amplasat cele două porți metalice și întinde rufe pe diagonala drumului de servitute (declaratie martora D_______ Lucreția și planșa fotografică de la fila 131 dosar fond).

Așa fiind, în mod corect tribunalul a admis apelul în sensul obligării pârâților P___ E____ I__ și B___ E________ la ridicarea viței de vie și a bordurii de ciment pe distanța de 74,73 m.l. iar pe pârâta B___ E________ să-și ridice porțile metalice amplasate perpendicular pe axul drumului de trecere, în subsidiar, autorizând pe apelantă să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala intimaților pârâți, aceste împrejurări nefiind schimbate cu nimic de sentința de partaj depusă în recurs de recurenți, întrucât pe baza acesteia s-au emis actele de partaj subsecvente.

Așa fiind, văzând și disp. art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții B___ E________ domiciliată în orașul P_______, _____________________________.22, județ Dâmbovița și P___ E____ I__ domiciliat în orașul P_______, _____________________________.24, județ Dâmbovița, împotriva deciziei civile nr. 334 din 23 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B______ E____ domiciliată în orașul P_______, ____________________________________, ______________________ și intimații-pârâți C________ E____ și C________ A_____, ambii domiciliați în orașul P_______, _____________________, județ Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 ianuarie 2015.

Președinte, Judecători,

V______ D______ M_____ G______ C_______ P____

Grefier,

A____ M______ B_____

Red.CP

tehnored.BA

2 ex./09.02.2015

dosar fond nr. XXXXXXXXXXXXX Judecătoria P_______

jud.fond M_______ D____

dosar apel nr. XXXXXXXXXXXXX Tribunalul Dâmbovița

jud.apel G_______ S______; A________ S____

operator de date cu caracter personal

notificare nr.3120/2006