Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ Nr. 711/R/2014

Ședința publică din 22 Octombrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D______ C_____

JUDECĂTOR A__-S_____ S______

JUDECĂTOR D____ T___

GREFIER G_______-C_______ Ț_____

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții recurenți L___ F_____ V_____, L___ G______, L___ G______ C_______, L___ K____ M______ împotriva Sentinței civile nr. 266/2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei T____, privind și pe intimat L___ M____, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 15 octombrie 2014, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, reține că prin Sentința civilă nr. 266/2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei T____, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta L___ M____, în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorelor L___ A________, născuta la data de 11.12.1997 si L___ E____ M____, născuta la data de 15.03.2002, în contradictoriu cu pârâții L___ F_____-V_____, L___ G______ L___ G______ C_______ și L___ K____ M______, s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______ în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională L___ M____ și pârâții L___ F_____-V_____ și L___ G______ și în consecință:

S-a constatat că, în timpul căsătoriei, reclamantei cu paratul L___ F_____ Vas1le, cu contribuție egala, cu acordul proprietarului tabular L___ G______, au edificat construcția cu destinatia de casa familiala din _________________, _______________________. Cluj, asupra terenului actualmente inscris in CF xxxxx M____-V______, provenita din conversia C.F. 1666 C____), nr.top. 120/1, 121/1, in suprafața de 800 mp.

S-a dispus înregistrarea construcției cu destinația „casa familială" situata din punct de vedere administrativ in __________________, _______________________. Cluj, construită în regim de înălțime P+M, construită pe fundație din beton, cu zidărie din cărămidă, planșeu din lemn peste parter, acoperiș tip șarpantă, cu învelitoare din țiglă, cumpusă din parte cu o cameră, 1 baie, 1 hol, scară exterioară pentru accesul la mansardă și mansardă compusă din 1 cameră, edificată pe terenul înscris în CF xxxxx M____-V______ (provenita din conversia CF 1666 C____), nr.top.120/1, 121/1, in suprafața de 800 mp și a dispus întabularea dreptului de proprietate cu privire la aceasta, in favoarea reclamantei si paratului L___ F_____ V_____, ca bun comun, cu titlu de drept de construcție proprie.

S-a constatat existența, în favoarea reclamantei și a pârâtului L___ F_____ V_____ a dreptului de superficie pe toata durata existenței constructiei, constând în dreptul de proprietate asupra construcției cu destinația „casa familială" situata din punct de vedere administrativ in __________________, _______________________. Cluj, construită în regim de înălțime P+M, construită pe fundație din beton, cu zidărie din cărămidă, planșeu din lemn peste parter, acoperiș tip șarpantă, cu învelitoare din țiglă, cumpusă din parte cu o cameră, 1 baie, 1 hol, scară exterioară pentru accesul la mansardă și mansardă compusă din 1 cameră și în dreptul de folosință asupra terenului în suprafață de 82 m.p., nr. top nou 120/1/2 și 1201/1/2 din terenul cu nr. top 120/1 , 121/1, înscris în CF xxxxx M____-V______, aparținând pârâților reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______, conform raportului de expertiză tehnică topografică judiciară întocmit de exp. S__________ D____-plan de situație, varianta 3, anexa nr. 3/b (din răspunsul la obiecțiuni), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de superficie în favoarea reclamantei și a pârâtului L___ F_____ V_____, ca bun comun, cu titlu de drept construcție și convenție. S-a respins ca nefondate restul capetelor de cerere din acțiunea introductivă.

Au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 3132 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Reclamanta s-a căsătorit cu paratul L___ F_____-V_____ la data de 16.12.1996, iar din căsătorie au rezultat minorele L___ A________, născuta la data de 11.12.1997 si L___ E____ M____, născuta la data de 15.03.2002.

Prin Sentința civila nr. 2396/2011, pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX (f.12-14) s-a desfăcut căsătoria dintre reclamantă și pârâtul L___ F_____-V_____, luându-se act de tranzacția acestora cu privire la aspectele juridice accesorii divorțului în materie patrimonială.

Potrivit mențiunilor din C.F. xxxxx M____-V______ (f.9-10), provenita din conversia C.F. 1666 C____, asupra imobilului cu nr. top 120/1, 121/1, in suprafața de 800 mp. este întabulat sub B.2.1 și B.2.2 dreptul de proprietate al pârârților reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare, în baza actului notarial nr. 400/23.06.2011 emis de B.N.P. M_______ O_____.

A reținut instanța că în C.F. 1666 C____, asupra imobilului cu nr. top 120/1, 121/1 a fost întabulat inițial sub B.7 dreptul de proprietate al pârâtului L___ G______ văduv, ca bun propriu, cu titlu de drept cumpărare.

Se poate așadar observa că dreptul de proprietate asupra imobilului teren menționat a fost transmis de către pârâtul L___ G______ pârâților reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______ ulterior pronunțării Sentinței civile nr. 2396/2011 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Expertiza topografică efectuată în cauză coroborată cu depozițiile martorilor reliefează că asupra imobilului teren cu nr. top 120/1 și 121/1 sunt edificate trei corpuri de construcție, respectiv două case de locuit C.1 și C.2 și un corp C.3 având destinația de anexe gospodărești. Imobilul construcție în litigiu este reprezentat în expertiza topografică de corpul C.1, casă familială compusă din cameră, cămară și târnaț cu suprafața construită de 48 m.p. Cealaltă construcție, corpul C.2, casă de locuit edificată în anul 2012, P+M cu suprafața măsurată la sol de 78 m.p. și corpul C.3 anexă gospodărească edificată în anul 2012, cu suprafață măsurată la sol de 42 m.p. reprezintă proprietatea pârâților reclamanți reconvenționali.

Proba testimonială administrată în cauză (f.115, f.116, f.122, f.123, f.150, f.151, f.152, f.221, f.222, f.209, f.210) a confirmat că pe terenul situat în C____, la nr. administrativ 216 a existat inițial o casă veche care a fost dărâmată, pe locul său fiind edificată o alta. De asemenea s-a mai confirmat din depozițiile martorilor că mama reclamantei a fost cea care a procurat cărămida pentru acea casă. Un alt aspect care rezultă din probele administrate în cauză și care în esență este necontestat de către părți este acela că reclamantul și fostul ei soț, pârâtul L___ F_____ V_____ au locuit efectiv în C____ nr. 216, până în momentul separării.

Un alt aspect relevat de proba testimonială a fost acela că frații pârâtului L___ F_____ V_____ și în special pârâtul reclamant reconvențional L___ G_____ C_______ au ajutat la edificarea construcției. Totodată, probele administrate în cauză confirmă că și după edificarea noii case, în locul celei care a fost dărâmată, în aceasta au locuit reclamantului și soțul acesteia.

De asemenea mai este de menționat că pe timpul căsătoriei reclamantei cu pârâtul L___ F_____, aceștia au luat un împrumut de la CAR în sumă de 20.000 lei, în anul 2004 și au contractat un împrumut în cauntum de 35.875 lei de la Raiffeisen Bank în anul 2008. În răspunsul la interogatoriu (f.100), pârâtul L___ F_____ recunoaște aceste aspecte, menționând în răspunsul de la întrebarea nr. 5 că împrumutl de 20.000 de la CAR a fost luat pentru realizarea construcției, susținând însă în răspunsul la întrebarea nr. 6 că suma de 37.875 lei lei a fost împrumutată de la Raiffeisen Bank în anul 2008, pentru haine, vase și altele. În răspunsul la întrebarea nr. 6 a fost apreciat cu rezerve de către instanță, dat fiind faptul că în mod rezonabil împrumutul unei sume într-un cuantum atât de ridicat nu putea avea destinația la care se referă pârâtul în răspunsul la interogatoriu.

Un alt aspect ce se impune subliniat este acela că în răspunsul la întrebarea nr. 6 din interogatoriu (f.102), pârâta reclamantă reconvențională L___ K____ M______ a afirmat că este real că actul notarial de vânzare-cumpărare prin care a dobândit împreună cu soțul său dreptul de proprietate asupra întregului imobil din C____ nr. 216 de la pârâtul L___ G______ a fost încheiat pentru a zădărnici pretențiile reclamantei și ale fiicelor acesteia cu privire la construcția edificată de reclamantă și fostul său soț.

A reținut așadar instanța că reclamanta împreună cu fostul soț au edificat construcția C.1 casă familială compusă din cameră, cămară și târnaț cu suprafața construită de 48 m.p, din cărămida procurată de mama reclamantei, precum și cu fonduri obținute din împrumuturile efectuate de aceștia, pentru a-și asigura o locuință corespunzătoare, în condițiile în care locuiau acolo de mai mulți ani, beneficiind de sprijinul în muncă al pârâtului reclamant reconvențional, precum și a celorlalți frați ai acestuia, în virtutea raporturilor de familie ce presupun și solidaritate și întrajutorare. Este de asemenea de la sine înțeles că tatăl pârâtului a fost de acord cu efectuarea construcției de către reclamantă și soțul acesteia, câtă vreme acesta mergea periodic acolo, nemanifestându-și în niciun fel opoziția. Deși nu au fost administrate probe care să ateste un consimțământ expres al acestuia, în calitate de proprietar al terenului, se poate prezuma pe baza raporturilor de rudenie dintre pârâtul L___ G______ văduv și fiul acestuia, pârâtul L___ F_____ V_____, precum și din faptul că a asistat la efectuarea acestor lucrări, că a acceptat punerea la dispoziția reclamantei și a fostului său soț a terenului în vederea edificării unei locuințe.

Pârâții reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______ au solicitat instanței să constate că au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară asupra imobilului construcție .

Din moment ce legea vorbește „până ce se dovedește din contra”, există așadar posibilitatea la care se referă art. 492 Cod civil de la 1864, în partea sa finală, de a fi înlăturată prezumția dreptului proprietarului terenului asupra construcțiilor de pe teren, dacă se dovedește că acestea au fost efectuate de alte persoane, în baza legii sau a unei convenții care să justifice dobândirea dreptului de proprietate al constructorului asupra construcției respective, cât și dreptul său de folosință asupra terenului, aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie.

Pentru constituirea dreptului de superficie se cere deci, în primul rând, dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției, iar în al doilea rând, fie existența unei dispoziții legale, fie o convenție încheiată între superficiar și proprietarul terenului, cerințe îndeplinite în speță.

Instanța a considerat așadar răsturnată prezumția prevăzută de art. 492 Cod civil de la 1864, reclamanta făcând dovada că asupra construcției are calitatea de proprietar împreună cu pârâtul L___ F_____ V_____, edificarea acesteia făcându-se cu acordul pârâtului L___ G______, proprietar la acea dată asupra terenului și care în mod neechivoc le-a oferit celor doi prerogativa folosinței terenului în scop de construire. Mai este de menționat că și o convenție tacită, dedusă din neopunerea inițială a proprietarului, poate conduce la constituirea unui drept de superficie.

Instanța a înlăturat susținerile pârâților reclamanți reconvenționali în sensul că în privința dreptului de superficie este incident noul Cod civil, căci, momentul dobândirii dreptului de superficie este acela al convenției, fie ea și tacită, încheiată cu proprietarul terenului, convenție prin care constructorul a dobândit dreptul de a construi pe acel teren. Se mai impune mențiunea că dobândirea dreptului de superficie este independentă de înscrierea în cartea funciară.

De altfel, este în afara oricărui dubiu că în momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului înscris în C.F. xxxxx M____-V______, provenită din conversia C.F. 1666 C____, cu nr. top 120/1, 121/1, pârâții reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______ cunoșteau despre edificarea construcției C1 de către reclamantă și pârâtul L___ F_____, precum și faptul că aceasta se realizase cu acordul fostului proprietar tabular.

Pârâții reclamanți reconvenționali L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______, în calitate de cumpărători ai imobilului teren în litigiu au obligația de a respecta efectele convenției tacite încheiate de fostul proprietar cu reclamanta și fostul său soț, pârâtul L___ F_____ V_____, în calitate de avânzi cauza ai fostului proprietar.

Cât privește branșamentul de apă din curtea imobilului, instanța a reținut că din probele administrate în cauză nu se poate stabili că acesta a fost efectuat de către reclamantă și pârâtul L___ F_____ V_____.

Referitor la pivnița identificată în raportul de expertiză și la planșeul de beton de deasupra acesteia, instanța a reținut că aceasta a fost inițial plină cu moloz, după demolarea vechii case, fiind reabilitată de către pârâtul reclamant reconvențional, aspect care reiese din declarația martorului Râștei V_____ A_______ (f.210), cel care l-a ajutat pe pârâtul reclamant reconvențional. Același martor a spus că au fost reparați de către pârâtul reclamant reconvențional pereții interiori ai pivniței, au fost turnate trepte din beton, a fost turnat deasupra un planșeu de beton care a fost izolat pe partea interioară. Aceleași aspecte au fost relevate și de martorul B_____ A_____ L_____ (f.221). A mai reținut instanța că raportul de expertiză efectuat în cauză a relevat faptul că pivnița acoperită cu planșeul de beton nu se află sub construcția C.1, fiind amplasată lângă aceasta, spre partea din spate a curții.

Potrivit art. 617 alin.1 Cod civil, proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

În speță, constituirea unui drept de superficie în favoarea reclamantei exclude ideea de loc înfundat, terenul afectat de superficie asigurând accesul la calea publică, apect evidențiat în anexele raportului de expertiză, de unde se poate observa că poarta pentru accesul pietonal și calea de acces până la scările casei sunt incluse în suprafața anterior menționată. În ceea ce privește solicitarea reclamantei de instituire a unui drept de servitute auto, instanța a reținut că aceasta nu deține în proprietate vreun teren către care să se facă accesul cu autovehiculul, urmărindu-se în esență obținerea unui veritabil loc de parcare pe terenul proprietatea pârâților reclamanți reconvenționali.

Față de aceste considerente, acțiunea apare ca pațial întemeiată, astfel că instanța a admis-o în parte și în consecință:

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții L___ G_____ C_______, L___ K____ M______ și L___ G_____, solicitând, in principal sa dispună casarea cu trimitere spre rejudecare-hotararea fiind nemotivata si contradictorie, iar in subsidiar sa se modifice sentința in sensul respingerii in totalitate a acțiunii introductive de instanța formulata de L___ M____, L___ A________ si L___ E____ M____ si admiterea cererii reconventionale, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii s-a arătat că minorele L___ A________ si L___ E____ M____ nu au calitate procesuala activa, acestea nejustificandu-si calitatea de reclamante in raport de petitele acțiunii.

Terenul si casa veche inscrise si la acest moment in Cf- corp CI- au fost cumpărate ca bun propriu de către paratul L___ G_____ (văduv), din banii obținuți din vânzarea unei garsoniere, conform contractului autentic aflat la dosar, a extrasului de cont aferent, si dupa cum reiese si din depoziția martorului B_____ M____. Aspectul este, de altfel, necontestat in cauza.

Se susține ca fostul proprietar, L___ G______ (văduv) si-ar fi dat acordul ca reclamanta si paratul L___ F_____ V_____ sa demoleze casa veche corp CI si sa isi edifice o casa noua, sens in care si-ar fi dat acordul si pentru constituirea unui drept de superficie asupra terenului dar nu exista un inscris intrucat a existat o imposibilitate morala in acest sens. Susținerile sunt nefondate. Martora C_______, care susține cu vehementa acest punct de vedere, este verisoara reclamantei care cunoaște aspectele relatate de la reclamanta, dand dovada de părtinire, drept pentru care recurenții au solicitat înlăturarea depoziției acesteia, mărturia sa necoroborandu-se cu nicio alta proba de la dosar in afara afirmațiilor reclamantei. O dovada ca martora minte este ca in depoziția sa susține ca atunci cand s-a zugrăvit casa "si eu am participat alături de un vecin pe nume C_____". Acest vecin C_____ a fost audiat si a spus ca nu a zugrăvit el casa intrucat ``avusesem o înțelegere cu reclamanta sa zugrăvesc dar casa era deja zugrăvită de L___ C_______ deoarece cand am ajuns acolo L___ C_______ inca zugrăvea”. Si martorul L___ O_______ arata ca in casa reconstruita el a făcut instalația electrica si a zugrăvit in baie si hol, depoziție care nu a fost contrazisa de alti lucratori la imobil.

Aceeași poziție procesuala a avut-o si fata de martora reclamantei audiata la 29.01.2013, care are si ea o depoziție nesincera.

T___ ceilalți martori in cauza susțin afirmațiile recurenților care reprezintă si realitatea.

De altfel, dupa cum precizează si reclamanta in acțiune, recurentul locuiește la aceasta adresa in _______________________ cu soția sa și-a edificat o casa de locuit P+M, cu toate utilitățile aferente.

Imobilul casa veche, Cl, reconstruit apoi, este un imobil folosit de familia recurentului pentru nevoile locative ale oricăruia dintre aceștia, frații, cand se impune. Niciodată aceasta casa nu a fost subiectul vreunei intenții de a fi înstrăinata. Posesia reclamantei si a fratelui recurentului, paratul L___ F_____ V_____, din 2007/2008 și pana la divorțul acestora din iunie 2011, asupra acestei case, a fost întotdeauna cu titlu precar si nu sub nume de proprietar.

O dovada in plus ca niciodată nu s-a pus problema ca acest imobil sa aparțină reclamantei si lui L___ F_____ il constituie faptul ca nu s-a solicitat autorizație de construire. Daca se solicita AC pe numele reclamantei si al paratului L___ F_____ ar fi fost nevoie de acordul proprietarului terenului, or, niciodată L___ G_____ nu si-a dat un asemenea acord. Astfel ca prezumția acordului tacit pe care merge raționamentul judecătorului fondului este eronata raportat si la acest aspect învederat de noi si la mențiunile mai sus expuse pe larg. Din contra, toate aceste stări de fapt demonstrează lipsa acordului (confirmat si prin răspunsul la interogatoriu al acestui parat) lui L___ G_____ (văduv) ca noua casuta sa fie construita si sa devină proprietatea foștilor soti L___ M____ si L___ F_____. Chiar instanța retine in motivare ca nu au fost administrate probe care sa ateste un consimțământ expres al acestuia.

In speța nu s-a dovedit o imposibilitate morala de preconstituire a unui înscris. Din depozițiile martorilor si răspunsul la interogatoriu al paratilor s-a dovedit ca niciodată nu a fost vorba ca imobilul CI sa aparțină reclamantei si paratului L___ F_____. Din contra, acest imobil s-a reconstruit pentru L___ G_____ (văduv) si întreaga familie.

Daca _________________ existat o imposibilitate morala de preconstituire a unui inscris atunci L___ G_____ (văduv) si-ar fi dat acordul pentru obținerea unei autorizații de construire, in calitate de proprietar al terenului. Or, in dosarul cauzei nu exista o autorizație tocmai pentru ca familia L___ G_____ (văduv) nu a considerat ca pentru reconstruirea casei, in folosul sau si al copiilor sai, ar trebui sa efectueze cheltuieli cu aceasta lucrare

În cauza s-a dovedit cu prisosința ca intre reclamanta si parați nu a existat o relație atat de apropriata incat sa nu se perfecteze un act scris. Daca L___ G_____ (văduv) si-ar fi dat acordul pentru ca reclamanta si paratul L___ F_____ sa isi edifice ca proprietari o casa pe terenul sau, cu drept de superficie, atunci nu ar fi incheiat contractul autentic de vanzare-cumparare cu L___ G_____ C_______ autentificat sub nr. 1045/23.06.2011.

Chiar invocata o imposibilitate morala de preconstituire a unui inscris in cauza trebuia dovedit cu martori . Nici măcar nu se specifica despre ce contract este vorba in cauza: vanzare-cumparare, schimb, donație etc. - se vorbește doar despre "convenția pârtilor". In speța nu cunoaștem suprafața de teren pretins promisa (nu stim cu ce titlu), prețul achitat, condiții de folosința etc, deci nici un element esențial ce tine de validitatea prestațiilor contractelor sinalagmatice. Astfel ca in cauza de fata instanța nu are suficiente elemente din care sa deducă despre ce convenție se prevalează reclamanta ca sa poată sa aprecieze in concret imposibilitatea morala si sa verifice îndeplinirea condițiilor actului juridic pretins a avea efect. Si daca ar fi imbracat forma scrisa, nefiind un contract in forma autentica si privind un imobil si un titlu asupra terenului, acesta era valabil doar ca promisiune de vanzare-cumparare sau schimb sau ce o fi, promisiune care a fost lipsită de efecte juridice prin perfectarea contractului autentic de vanzare-cumparare dintre L___ G_____ (văduv) si L___ GavrilCristian 1045/23.06.2011 BNP M_______ O_____. In cauza dedusa judecării nu exista petit de anulare, cel puțin parțiala, a acestui contract autentic având ca obiect întregul teren si imobilul casa din C____ nr. 216, _______________________. Cluj (casa a fost reconstruita in 2007-2009). Este si motivul pentru care expertul vorbește in cuprinsul expertizei sale si in tabelul cu propuneri despre "anularea dreptului de proprietate" inscris deja in CF. Or. in condițiile in care expertul in toate propunerile vorbește despre anularea inscrierilor existente, instanța nu poate sa dispună nicio varianta de expertiza propusa intrucat trebuie sa judece in limine litis si nu a fost investita cu un petit de anulare a contractului autentic. Si totuși instanța de fond prin sentința pronunțata a nesocotit un contract autentic a cărui anulare, parțiala sau totala, nu a fost solicitata.

Despre faptul ca recurentul si soția ar fi avanzi-cauza, nici aceasta susținere nu poate fi primita. In speța de fata, ca succesor cu titlu particular al lui L___ G_____ (văduv), pentru ca actul reclamantei cu L___ G_____ (văduv) sa ii fie opozabil trebuia îndeplinita formalitatea de publicitate prevăzuta de lege pentru respectivul act sau inscrisul ce constata actul juridic respectiv sa fi dobândit data certa. Or, in speța de fata nici nu cunoaștem despre ce act este vorba si despre data certa nici nu se pune problema.

Este fara suport probator in dosar si afirmația instanței ca recurenții ar fi cunoscut edificarea de către reclamanta si paratul L___ F_____ a construcției si ar fi avut cunoștința despre acordul tatălui lor. Din contra, a probat faptul ca acest acord nu a existat si ca noua casa a fost edificata de familia lor, cu aportul in bani si munca al tuturor membrilor ei (formata din tata si trei baieti).

Al doilea petit admis este inadmisibil in raport cu dispozițiile Legii 50/1991. Practic se solicita instanței sa pronunțe o hotărâre prin care reclamanta sa ocolească dispozițiile imperative in materia intabularii construcțiilor, ceea ce presupune o frauda.

Or, construcția in speța de fata este edificata in 2007-2009, astfel ca nu i se aplica derogările exprese si limitative ale legii.

Instanța nu inlatura aceste apărări cu niciun argument. Raportat si la acest aspect considera sentința nemotivata si se impune desființarea hotărârii si trimiterea dosarului spre rejudecare.

Cu privire la petitul 3 privind constituirea si înscrierea in Cf a unui drept de superficie asupra unei suprafețe de teren de 300 mp. din totalul de 800 mp. În primul rand acest petit nu este întemeiat in drept de către reclamanta. Întrucat se solicita instanței "constituirea" unui drept de superficie, iar acțiunea este înregistrata la data de 07.02.2012, a considerat ca acest petit nu putea fi intemeiat decât pe noul cod civil. Instanța a înlăturat punctul de vedere al recurenților cu motivarea ca momentul dobândirii dreptului de superficie este acela al convenției, fie ea si tacita, încheiata cu proprietarul terenului; dupa ce anterior menționează ca nu au fost administrate probe care sa ateste un conshntaniant expres al proprietarului terenului dar prezuma acest acord in virtutea raportului de rudenie si a faptului ca a asistat la efectuarea lucrărilor. Paratul L___ G_____ nu si-a dat acordul si a lucrat si el insusi Ia edificarea casei mici pentru ca stia ca o construiește pentru el si familia lui,, dupa cum s-a dovedit cu prisosința in dosar.

Expertiza in cauza nu are nicio varianta de constituire a unui drept de superficie pentru o suprafața de 300 mp. astfel cum cere reclamanta iar la dosar nu s-a depus nicio precizare de acțiune având ca obiect o alta suprafața de teren, astfel ca instanța, trebuind sa judece cauza in limitele stabilite de parti, nu putea sa stabilească in favoarea acestora alte drepturi decât cele solicitate. Expertiza nu este decât o proba in dosar si nu valorează precizare de acțiune.

Conform art. 693 NCC (in vigoare din 01.10.2011) alin. 4, in situația in care superficia se constituie pe terenul altuia, superna se poate înscrie doar pe baza renunțării proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea. Or, cererea reconventionala are ca obiect invocarea accesiunii imobiliare. Mai mult, superficia se poate constitui doar pentru un termen maxim de 99 de ani, nu sine die cum cere reclamanta. Pentru superficie se datorează chirie care nu s-a cerut a fi evaluata de catre reclamanta; iar despre o superficie gratuita nu s-a făcut probatiune in cauza.

Superficia, fie ea pe vechiul cod civil, fie pe noul cod civil, se constituie numai prin act juridic sau uzucapiune, niciuna dintre situații neexistand in cauza din moment ce se solicita instanței ca aceasta sa fie constituita.

Reclamanții au cerut „constituirea” unui drept de superficie (tocmai pentru ca cunoșteau ca nu a existat niciun acord in acest sens din partea proprietarului terenului) iar instanta a dispus ceea ce aceștia nu au cerut, anume „constata existenta dreptului de superficie", incalcand si nerespectandu-ne dreptului de proprietate recunoscut de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deoarece, o eventuala recunoaștere a dreptului de superficie reclamanților ar reprezenta o ingerința in dreptul de proprietate al recurenților, iar o astfel de ingerința a fost deja sancționată de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Bock si P_____ împotriva României. In acest sens, instanța europeana a reținut ca "in speța, Curtea constata ca Hotărârea Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie 2001 a stabilit ca, Consiliul Municipal A___ a dobândit dreptul de superficie in virtutea unei situații de fapt care nu este dorita sau cunoscuta de interesați - si care permite sa se dea efect - aparentei de drept". Ori, in temeiul jurisprudentei tribunalelor interne, dreptul de superficie rezulta numai din lege, din prescripția achizitiva, din legat sau din acordul pârtilor. Simplul fapt de a ridica construcții pe terenul altuia, cu toata buna-credinta, nu ar putea constitui un drept de superficie in beneficiul constructorului (paragrafele 32-33), in lipsa unuia din cele patru elemente menționate anterior. Curtea constata astfel ca aparenta de drept la care face trimitere Curtea Suprema de Justiție nu intra in categoria acțiunilor si faptelor ce ar putea justifica dreptul de superficie. Reiese in mod evident ca ingerința in dreptul la respectarea bunurilor reclamanților nu are baza in dreptul intern 64. Prin urmare, Curtea considera ca ingerința litigioasa nu este "prevăzuta de lege" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 si, in consecința, este incomparabil cu dreptul la respectarea bunurilor reclamanților.

Reclamanta din dosar niciodată nu a afirmat si nu a avut reprezentarea ca este proprietara parcelei de teren pe care susține ca a ridicat o casa impreuna cu paratul L___ iar paratul L___ a arătat la interogatoriu ca niciodată nu s-a considerat prprietar si nu a existat vreo convenție cu proprietarul terenului sa isi dea acordul sa construiasaca un imobil proprietatea sa sau sa constituie vreun drept de superficie.

Ultimul petit, al patrulea, vizează constituirea unui drept de servitute de trecere auto si pietonala. Instanța a admis scriptic servitutea de trecere doar, conform variantei 3 din "răspunsul la obiectiuni", varianta in care se regăsește de fapt servitute de trecere AUTO si cu piciorul.

De esența serviturii tine existenta unui loc înfundat care nu a devenit infundat prin conduita celui care parcelează un teren sau ridica un imobil. Or, conform expertizei in cauza, frontul la __________________ este de 7,83 m (pag. 2 din răspunsul la obiectiuni depus la dosar in 06.09.2013), din întregul front la _______________ m. daca din restul forntului se mai iau cei 3,6 m conform variantei 3 stabilita de instanța ca facand parte integranta din sentința, rezulta ca pentru tot restul terenului instanța de fond a lăsat un aces de 2,4 m. este imposibil legal sa se constituie servitute pe un teren in favoarea unui imobil care are deschis la calea publica un front de 7,83 m si sa se mai acorde inca 3,6m, lasandu-se fondului aservit un aces la drumul public de 2,4 m.

Nu se justifica o servitute pentru exploatarea casei Cl (de genul: acces la apa din curte, ____________________________ etc.) atâta timp cat un proprietar are posibilitatea sa isi tragă utilitățile si sa isi descarce lemnele la poarta si sa nu incomodeze astfel fondul aservit.

Întrucât se cere instanței constituirea unei servituti iar in motivarea cererii de chemare in judecata nu se vorbește despre vreo intelegre anterioara cu privire la o servitute, intelegere care sa fie si aceasta lovita de o presupusa imposibilitate morala de preconstituire a unui inscris, raportat la data introducerii acțiunii considera ca se aplica dispozițiile noului cod civil. Art. 756 NCC prevede ca servitutile se constituie in temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozițiile in materie de carte funciara rămânând aplicabile. Art. 617 NCC prevede lipsa de acces la calea publica, ca o condiție pentru acordarea dreptului de trecere.

In susținerea cererii de respingere a acțiunii infroductive de instanța menționează incidența art. 551 NCC care prevede ca sunt drepturi reale dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de servitute. Si incidența art. 557 NCC care prevede ca "dreptul de proprietate se poate dobândi prin convenție, moștenire legala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune precum si prin hotărâre judecătoreasca arunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi. Construirea nu este un mod de dobândire a dreptului de proprietate prevăzut de lege, nici anterior NCC si nici la acest moment. Iar hotărârea judecătoreasca, pentru a fi translativa de proprietate trebuie sa suplinească consimțământul unei parti contractuale (in speța nu stim nici măcar despre ce contract ar putea fi vorba), or, in speța de fata instanța nu poate suplini consimțământul paratului L___ G_____ (văduv) intrucat:

S-a dovedit clar opunerea acestuia si lipsa unui consimțământ, de orice fel ar fi fost el, anterior si prezent, cu privire la toate petitele acțiunii infroductive de instanța; în cauza, pentru a suplini un consimțământ, instanța trebuie sa verifice neindeplinirea cu rea-credinta de către cealaltă parte a obligației asumate; or, in cauza nu cunoaștem care sunt prestațiile reciproce asumate sau daca exista, care ar fi contractul neexecutat de L___ G_____ (văduv) pentru a putea stabili indeplinirea de către reclamanta a propriilor sale obligații si astfel sa ceara concursul instanței etc.

Cu privire la cererea reconventionala, nelegal instanța de fond nu a admis-o, cu motivarea ca a fost înlăturata prezumția prev. de art 492 cciv. din 1864.

Toata motivarea instanței in respingerea cererii reconventionale are la baza raționamentele eronate si nesocotirea probelor din dosar precum si necoroborarea acestora, drept pentru care contestam aceasta motivare prin prisma tuturor argumentelor mai sus expuse.

Accesiunea repezinta un mod originar de dobândire a proprietății. Prin constructor de bună-credință se înțelege acea persoană care ridică o construcție, face o plantație sau altă lucrare pe un teren, având convingerea fermă, dar eronată, că acel teren se află în proprietatea sa.

Art.494 alin.3 cod civil, teza a doua, prevede ca daca construcțiile au fost ridicate cu buna-credinta, proprietarul terenului devine, prin accesiune, proprietarul construcției, fara a putea cere demolarea sau ridicarea ei. Așadar, buna sau reaua credința are relevanta doar sub aspectul tratamentului care se va aplica constructorului: daca el a fost de rea credința, proprietarul terenului poate sa invoce accesiunea devenind proprietar al construcției sau poate sa ceara demolarea construcției, pe cheltuiala constructorului; în schimb, daca constructorul a fost de buna credința, proprietarul terenului nu va putea cere demolarea construcției, el devenind proprietarul acesteia, având obligația de despăgubire în temeiul principiului îmbogățirii fara justa cauza, legea oferindu-i dreptul de opta între indemnizația constructorului cu o suma de bani egala cu valoarea materialelor si prețul muncii sau plata unei sume de bani reprezentând sporul de valoare a terenului înregistrat ca urmare a edificării construcției. Aceste prevederi legale au valoare de principiu, sunt exprese si neîndoielnice si nu au dat naștere nici unor discuții contradictorii în practica judiciara sau în literatura de specialitate.

Tinand cont de destinația casei (fie veche, fie noua) de imobil care întotdeauna a folosit la ajutarea membrilor de familie fara spațiu locativ si este folosita periodic de familia recurentului (reclamanta nu locuiește in acest imobil), nu au înțeles sa solicit demolarea acestuia, drept pentru care întotdeauna și-au arătat disponibilitatea de a achita reclamantei sau mamei acesteia contravaloarea cărămizilor pe care s-a oferit sa le aducă.

Cu privire la cheltuielile de judecata solicită obligarea reclamantei sa achite pentru fond cheltuieli in cuantum de: onorariul avocațial 3000 lei conform chitanței depuse la dosar la ultimul termen de judecata (RMV nr. 244/20.04.2012), taxa de timbru aferenta cererii reconventionale conform chitanței aflate la dosar precum si cheltuieli cu transportul achitate de L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______ avocatului, in cuantum de 50 lei/ termen pentru combustibil (conform chitanței de refacturare atașata, în valoare de 700 lei total). Iar pentru apel taxa de timbru si onorariul avocațial conform dovezilor de la dosar.

Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâtul L___ F_____ V_____, solicitând modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, respingerea cererii de chemarea in judecata depusa de L___ M____, L___ A________ prin L___ M____ si L___ E____ M____ prin L___ M____, si care formează acest dosar.

În susținerea cererii, se arată că terenul si casa veche - CI- au fost cumpărate ca bun propriu de catre tatăl recurentului, paratul L___ G_____ (văduv), din banii obținuți din vânzarea unei garsoniere. A arătat instanței de la fond ca tatăl său nu si-a dat acordul ca recurentul si soția sa de atunci sa construiască o casa a lor pe terenul sau pentru ca ulterior aceasta sa fie bunul lor propriu. Nici nu au fost asemenea discuții intre părți. Casa veche era inscrisa in carte funciara la momentul cumpărării terenului de catre tatăl său, si a făcut obiectul contractului de vanzare-cumparare. Cand s-a refăcut casa veche si a reconstruit-o, nici nu a solicitata vreo autorizație de construire pentru ca tata (si ulterior fratele său prin cumpărare) era oricum proprietar pe casa veche si nu a interest ca descrierea casei din cartea funciara nu coresunde exact cu ce este la fata locului.

Creditul de nevoi personale nu l-a folosit la aceasta casa si nu este adevărat cum scrie in hotărâre ca a contribuit cu 20.000 lei de pe card. A avut un card de credit de 2.000 lei dar banii nu i-a folosit la construcția casei. Cum nu s-a pus niciodată problema in familie ca aceasta casa sa ii revină lui si soției si nici drept pe terenul de sub ea, nu sunt de acord sa se ia din dreptul de proprietate al fratelui său care a cumpărat de la tatăl său aceste bunuri imobile. Tatăl meu este o persoana foarte riguroasa cu actele si cu situațiile juridice si daca ar fi avut cea mai mica intenție ca aceasta casa sa fie a recurentului si a soției ar fi făcut acte cu aceștia. Cand a cumpărat casa si terenul din C____ a făcut act si s-a ocupat de intabularea bunurilor pe numele sau, cu fratele său a făcut act autentic, la branșamentele de apa pe care le-a făcut a întocmit proiect, are toate chitanțele etc.

Din contra, arată ca relația dintre fosta soție si tatăl recurentului nu a fost niciodată una buna, si nici dintre ea si frații recurentului.

Prin întâmpinarea formulată de L___ M____, in nume propriu si in calitate de reprezentant legal al minorelor L___ A________, născuta la data de 11.12.1997 si L___ E____ M____, născuta la data de 15.03.2002, s-a solicitat respingerea ambelor cai de atac declarate in cauza ca nefondate, cu consecința menținerii in integralitate a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.

Raportat la intregul material probator administrat in cauza, susținerile recurenților apar ca fiind neintemeiate, făcute cu vădita rea-credinta, evidențiind complicitatea familiei fostului sot in vederea zădărnicirii demersurilor intimatei de a duce la indeplinire dispozițiile sentinței 2396/ 2011 pronunțate de Judecătoria T____.

Atitudinea recurenților denota intenția acestora de a-i nega, atat intimatei, cat si fiicelor acesteia, orice drept asupra bunurilor dobândite in 15 ani de căsnicie, intenție izvorâta dintr-o dorința de răzbunare fata de intimata, generata de desfacerea căsătoriei cu numitul L___ F_____ V_____.

Recurenții L___ G_____ C_______, Luka K____ M______ si L___ G_____ invoca nelegalitatea si netemeinicia sentinței atacate, printre altele, prin prisma faptului ca minorele L___ A________ si L___ E____ M____ nu ar justifica calitate procesuala activa, intrucat prin cererea de chemare in judecata nu s-ar solicita constituirea sau recunoastrea unui drept in favoarea acestora. Astfel, minorele au interesul de a sta in judecata in prezentul dosar, deoarece recunoașterea pe seama intimatei si a tatălui lor recurentul L___ F_____ V_____ a drepturilor invocate in prezentul dosar are ca efect direct posibilitatea punerii in aplicare a Sentinței civile definitive si irevocabile nr. 2369/2011 prin care au fost soluționate dosarele XXXXXXXXXXXXX având ca obiect divorț si XXXXXXXXXXXXX având ca obiect pensie de intretinere, conexate.

Asa cum in mod temeinic a reținut instanța de fond, proba testimoniala administrata in cauza (filele 115, 116, 122, 123, 150, 151, 152, 209, 210, 221, 222), cuprinzând atat depozițiile martorilor subsemnatei cu martorii paraților, a confirmat faptul ca mama intimatei a fost cea care a procurat cărămida pentru casa, ca a locuit efectiv impreuna cu soțul său in acea casa pana la separare si ca frații fostului sot au ajutat la edificarea construcției, aspect de altfel necontestat de către intimata.

Așadar intimata nu a negat faptul ca frații fostului sot i-au ajutat la edificarea construcției, ceea ce a dovedit insa a fost faptul ca intimata și soțul său au fost cei care au avut contribuția majoritata, care a constat in munca, materiale de construcție, banii de la nunta si cele doua împrumuturi de la CAR si Raiffeisen Bank. Recurentul-parat L___ F_____ V_____, fostul sot, a recunoscut cu ocazia administrării interogatoriului ca impreuna au luat un împrumut de la CAR in cuantum de 20.000 lei in 2004 si un împrumut de la Reiffeisen Bank in 2008, in cuantum de xxxxx RON si ca primul imprumut a fost folosit pentru realizarea construcției care face obiectul litigiului. Cat privește cel de-al doilea imprumut, in răspunsul la intrebarea 6 din interogatoriu acesta a arătat ca intreaga suma de xxxxx RON ar fi fost folosita pentru achiziționarea de „haine, vase si altele", răspuns nesincer si absurd, care a fost apreciat cu rezerve de către instanța de fond, intrucat este greu de crezut ca o familie modesta ca a intimatei sa contracteze un impumut ____________________ de ridicat pentru a-si procura haine si vase.

In realitate, atat impumutul de la CAR cat si cel de la Raiffeisen Bank au fost luate in vederea realizării acestei noi construcții, iar banii astfel obținuți au fost investiți in mod efectiv in aceasta casa. Edificarea casei s-a făcut așadar de către intimată si fostul sot in folosul lor si nu pentru familia soțului, dupa cum susțin reclamanții reconventionali. Asa cum au aratat, atat intimata, cat si fostul sot au avut intotdeauna venituri mici astfel incat și-au asumat povara unor credite care se achita si azi pentru a investi in folosul strict al familiei lor si nu pentru tatăl sau frații fostului sot. De altfel, recurentul L___ G_____ C_______ a construit in aceeași curte o casa in care locuiește cu soția si copiii lui si niciodată nu s-a pus problema ca acea casa le-ar aparține si intimatei sau fostului sot.

Construcția a fost realizata cu acceptul paratului L___ G______, proprietarul terenului cu care nu au încheiat niciun act scris datorita legăturii strânse de familie care ne-a împiedicat sa încheie un înscris.

Ca este asa reiese din împrejurarea ca si paratul L___ G______ C_______ a beneficiat de același «tratament« în sensul ca si-a edificat o casa pe același teren (în C____ la nr adm. 216) fara sa încheie vreun act juridic la momentul edificării construcției cu proprietarul terenului, L___ G______ sen., tatăl sau. Transferul de proprietate asupra imobilului din C____ nr 216 in favoarea paratului L___ G______ C_______ s-a produs mult dupa finalizarea construcției si anume dupa încheierea tranzacției intre mine si paratul L___ F_____ cu privire la casa construita de noi, in cadrul dosarului 1310/328/ 201 al Judecătoriei T____.Imposibilitatea morala de încheiere a vreunui înscris in privința soților L___ G______ C_______ si L___ K____ M______ a fost recunoscuta in mod expres de aceasta din urma in cuprinsul interogatoriului administrat in cauza. Cauza încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.400 din data de 23.06.2011, așadar dupa ponuntarea sentinței de divorț in care a depus tranzacția pe care am invocat-o in prezenta cauza, este asa cum a recunoscut parata L___ K____ M______, zădărnicirea pretențiilor reclamantei si ale fiicelor sale asupra construcției edificata de el si de fostul sot in C____ la nr.216.

Atâta vreme cât la momentul transferului de proprietate dobânditorii cunoșteau cu precizie situația juridică a imobilului dobândit (respectiv constituirea în favoarea lor a dreptului de superficie și edificarea de către intimată și soțul său a construcției cu destinația de casă familială, cu acordul numitului L___ G______), aceștia au înțeles să dobândească bunul cu indicatele limitări ale dreptului de proprietate, fiind de rea credință.

Acordul socrului meu cu privire la edificarea construcției, asupra terenului aflat in proprietatea sa, a fost recunoscut astfel, prin tranzacția încheiata, de către paratul L___ F_____ V_____.

Imposibiliatea morala de preconstituire a înscrisului trebuie apreciata prin raportare la perioada edificării construcției. La data de 23.06.2011 cand recurentul L___ G_____ a contractat cu fiul sau L___ G_____ C_______, acesta ca si intimata si fostul sot finalizase edificarea casei care ii aparține.

Intenția acestora, manifestata prin poziția lor procesuala a fost aceea ca, ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului sa invoce accesiunea asupra construcției proprietatea intimatei si a fostului sot si astfel sa îi lipsească de orice drept asupra acesteia.

Insa, asa cum in mod temeinic a reținut prima instanța, recurentii-parati, in calitate de cumpărători ai imobilului teren in litigiu, au obligația de a respecta efectele convetiei tacite incheiate de fostul proprietar cu subsemnata si fostul sot, in calitate de avanzi cauza ai fostului proprietar, cu atat mai mult cu cat ei cunoșteau cu exactitate ca au avut acordul tacit al acestuia, intrucat si ei locuiesc in aceeași curte au fost martorii edificării constructiei, cunosteau convenția partilor si nu s-au opus niciodată edificării construcției.

Recurenții pretind ca instanța de fond ar fi nesocotit contractul autentic prin care aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, insa arătam ca nici instanța, nici intimata nu neaga dreptul lor de proprietate asupra terenului, ci invoca doar dreptul lor de proprietate asupra construcției si dreptul de superficie asupra terenului aferent.

Cele expuse mai sus sunt confirmate de martorii audiați in cauza in speța, martorii C______ M____ V________, C_____ M____, C______ V_____ si martorul D______ care au arătat ca aceasta noua construcție a fost edificata de soții L___ M____ si L___ F_____ din resurse materiale proprii si ca in acea casa au locuit ei împreuna cu cele doua fiice.

Recurenții invoca netemeinicia sentinței atacate si pentru considerentul ca in speța nu s-ar fi dovedit cu martori imposibilitatea morala de preconstituire a unui inscris, pretinzând ca nu ar fi existat o astfel de imposibilitate deoarece relațiile dintre mine si fostul socru nu ar fi fost niciodată atat de apropiate incat sa reprezinte un impediment pentru preconstituirea înscrisului. In speța imposibilitatea morala trebuie analizata din perspectiva realtiilor existente la momentul edificării construcției intre fostul meu sot L___ F_____ V_____ si tatăl sau L___ G______. Fiind vorba de relații tata-fiu, aceștia nu au încheiat un inscris prin care socrul meu sa isi dea in mod expres acordul ca intimata și soțul său sa își construiască locuința pe terenul sau si sa le recunoască dreptul de superficie asupra terenului de sub casa, insa locuind toti in aceeași curte socrul vazand zilnic evoluția lucrărilor, este lesne de inteles ca acesta a știut de ridicarea construcției si a fost de acord, chiar in mod tacit, cu realizarea lucrărilor.

Cata vreme paratul L___ G______ a asistat la efectuarea lucrărilor, se presupune ca acesta a acceptat punerea la dispoziția subsemnatei si a fostului meu sot a terenului care la acel moment era proprietatea sa, in vederea edificării unei locuințe.

Reaua-credinta a apărut doar ulterior divorțului. Intenția acestora, manifestata prin poziția lor procesuala a fost aceea ca, ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului sa invoce accesiunea asupra construcției proprietatea intimatei si a fostului sot si astfel sa ne lipsească de orice drept asupra acesteia.

Insa, asa cum in mod temeinic a reținut prima instanța, recurentii-parati, in calitate de cumpărători ai imobilului teren in litigiu, au obligația de a respecta efectele convetiei tacite incheiate de fostul proprietar cu subsemnata si fostul sot, in calitate de avanzi cauza ai fostului proprietar, cu atat mai mult cu cat ei cunoșteau cu exactitate ca am avut acordul tacit al acestuia, intrucat si ei locuiesc in aceeași curte au fost martorii edificării construcției, cunoșteau convenția partiloe si nu s-au opus niciodată edificării construcției.

Recurenții pretind ca instanța de fond ar fi nesocotit contractul autentic prin care aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, insa arătam ca nici instanța, nici intimata nu neaga dreptul lor de proprietate asupra terenului, ci invocam doar dreptul de proprietate asupra construcției si dreptul de superficie asupra terenului aferent.

In continuare, recurenții isi neaga calitatea de avanzi cauza ai numitului L___ G______, pe motiv ca acordul tacit al acestuia pentru edificarea construcției, pentru a le fi opozabil, trebuia sa fi fost publicat sau sa fi dobândit data certa. In speța, recurenții L___ G_____ C_______ si L___ K____ M______ au avut cunoștința, la data incheierii contractului autentic de vânzare cumpărare asupra imobilului litigios de starea de fapt si de drept a construcției si a terenului.

Recurenții invoca așadar imposibilitatea intabularii pentru lipsa autorizației de construcție, in condițiile in care chiar ei urmăresc intabularea dreptului lor de proprietate asupra aceleiași construcții, ca urmare a accesiunii. Recurenții neaga cu vehementa indreptatirea intimatei si a fiicelor sale de a le fi constituit si inscris in CF dreptul de superficie asupra suprafeței de teren de 300 mp din totalul de 800 mp.

Instanța a constatat insa existenta in favoarea intimatei si a fostului sot a dreptului de superficie doar pentru o suprafața de 82 mp din totalul de 800, iar intimata nu a contestat decizia instanței, prin urmare nu mai manifestă pretenții cu privire la suprafața de 300 mp, ci doar dorește menținerea in integralitate a sentinței primei instanțe.

Cat privește legea aplicabila in speța instituției superficiei apreciază, la fel cum a apreciat si instanța de fond, ca este aplicabil vechiul Cod Civil, deoarece raportul juridic in temeiul căruia a solicitat inscrierea dreptului de superficie a luat naștere sub imperiul Codului Civil de la 1864, iar asa cum arata instanța de fond, dobândirea dreptului de superficie este independenta de inscrierea in CF.

Mai mult decât atat, insisi recurenții indica modalitățile de dobândire a dreptului de superficie ca fiind intelegerea pârtilor, legate, prescripție achizitiva sau lege, concluzionând ca „simplul fapt de a ridica construcții, chiar de buna-credinta, ut lipsa unui acord, nu conduce la obținerea unui drept real de superficie, titularul construcțiilor neputand dobândi decât o simpla creanța împotriva proprietarului terenului. "Or intimata si fostul sot a dobândit dreptul de superficie in urma intelegerii existente la acea data intre aceștia si paratul L___ G______, iar prin acțiunea care formează obiectul prezentului dosar a urmărit tocmai valorificarea dreptului de creanța pe care il avea impotriva proprietarului terenului de la momentul edificării construcției. Chiar si in exemplele de jurisprudenta internaționala pe care recurenții le redau in cadrul caii de atac formulate se vorbește de 4 modalități de dobândire a dreptului de superficie, printre care si acordul pârtilor, acord existent si probat fara putința de tăgada in prezenta cauza.

In continuare, recurenții afirma ca intimata sau fostul sot nu a avut niciodată reprezentarea ca am fi proprietari ai de teren pe care a ridicat construcția, afirmație adevărata si necontestata de către intimata. _________________-a considerat niciodată proprietara a terenului asupra căruia a ridicat construcția, motiv pentru care a solicitat doar constituirea si inscrierea dreptului de superficie. Evident, daca era proprietara asupra terenului, nu avea nici un motiv sa ceară constituirea dreptului de superficie asupra acestuia.

Recurenții contesta in continuare solicitarea intimatei de constituire a unei servituti de trecere si pietonala, insa de reținut este ca instanța de fond ne-a respins aceasta solicitare, prin urmare recurenții nu aveau de ce sa aducă in discuție acest aspect, doar intimata având interes sa conteste hotărârea instanței cu privire la aceasta chestiune.

Recurenții ataca soluția instanței de fond si in ceea ce piveste respingerea cererii reconventionale formulate de aceștia. In continuare reiterează argumentele folosite pentru susținerea ideei lor potrivit căreia ar fi dobândit prin accesiune construcția ridicata de către intimata impreuna cu soțul său de la acea data asupra terenului pe care ei l-au dobândit ulterior finalizării construcției.

Insa asa cum a mai arătat, apreciază ca instanța de fond, in mod termeinic a respins pretențiile paratilor-reclamanti reconventionali, deoarece, atâta vreme cât la momentul transferului de proprietate dobânditorii cunoșteau cu precizie situația juridică a imobilului dobândit (respectiv constituirea în favoarea intimatei a dreptului de superficie și edificarea construcției cu destinația de casă familială, cu acordul numitului L___ V_____- proprietar al terenului la acea data), aceștia au înțeles să dobândească bunul cu indicatele limitări ale dreptului de proprietate, fiind de rea credință. Practic înstrăinarea s-a efectuat în încercarea de a sustrage de la executarea convenției de partaj imobilul construcție dobândit împreună cu fostul soț și dreptul de folosință asupra terenului aferent normalei utilizări a construcției. Astfel, drepturile dobândite anterior sunt pe deplin opozabile actualilor proprietari tabulari asupra imobilului. In acel fel este de asemenea înfrântă și prezumția relativă instituită de art 492-494 C.civ. privind accesiunea imobiliară artificială.

Existenta acordului socrului cu privire la edificarea construcției, asupra terenului aflat in proprietatea sa, a fost recunoscut astfel, prin tranzacția încheiata, de către paratul L___ F_____ V_____ si este confirmat de depozițiile martorilor C______ M____ V________, C_____ M____, C______ V_____ si martorul D______ care au arătat ca aceasta noua construcție a fost edificata de soții L___ M____ si L___ F_____ din resurse materiale proprii si ca in acea casa au locuit ei împreuna cu cele doua fiice.

Depozițiile martorilor se coroborează si cu răspunsurile paratului L___ F_____ V_____ la interogatoriu, precum si cu răspunsurile paratei L___ K____ M______, prin care a recunoscut ca demersurile incheiate de familia fostului meu sot pentru dobândirea terenului pe care este ridicata construcția litigioasa, au fost efectuate in scopul zădărnicirii pretențiilor si ale fiicelor mele cu privire la aceasta construcție.

Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, a dispozițiilor legale incidente în materie și a celor de ordine publică, tribunalul reține următoarele:

Excepția lipsei calității procesule pasive a minorelor L___ A________ și Lunga E____ M____ este întemeiată întrucât acestea nu pretind a fi titulare unor drepturi proprii, așa cum rezultă din petitele acțiunii.

Faptul că între minore și două dintre părțile litigiului există relații de filiație, nu justifică calitatea procesuală pasivă. Întrucât această excepție este una de fond și peremptorie, ea poate fi invocată în orice fază a procesului, motiv pentru care recursul declarat de L___ G_____ C_______, L___ G____ M______ și L___ G_____ este întemeiat sub acest aspect, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Ca urmare, instanța va admite excepția și va lipsei calității procesuale active a minorelor L___ A________ și L___ E____ M____ prin reprezentant L___ M____ și respinge acțiunea ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Din probațiunea administrată rezultă fără echivoc că imobilul construcție înscris în CF xxxxx M____ V______ nu mai există, fiind demolat. În locul acestuia a fost edificată noua construcție asupra căreia reclamanta pretinde un drept .

Necontestat, acest imobil a fost edificat în perioada în care relația dintre căsătorie dintre apelantă și pârâtul L___ F_____ V_____ exista. Nu s-a contestat că o parte din materialele încorporate în acest imobil, respectiv cărămida au provenit de la mama apelantei. În timpul căsătoriei soții au accesat două împrumuturi bancare, pârâtul L___ G_____ recunoscând la interogator că suma de 20.000 lei a fost folosită la realizarea acestei construcții.

În ceea ce privește suma de 35.887 lei reprezentând al doilea credit, accesat în anul 2008, se poate concluziona raportat la probațiunea administrată că a fost folosit în proporție majoritară pentru edificarea construcției, aspect rezultat și din interogatoriul pârâtului L___ G_____ care a justificat cel puțin în mod superficial folosirea acestor sume de bani, semnificative pentru venitul realizat de familie, dar și din faptul că această construcție, după cum recunosc și recurenții, a fost edificată între 2007 – 2009, fiind evident astfel nevoia de resurse financiare. Dimensiunile construcției justifică concluzia că aceste sume au fost necesare dar suficiente pentru edificarea a imobilului.

Apărările recurenților că ei au edificat această construcție împreună cu frații, este contrazisă de cele reținute și probate anterior. Declarația martorului C_____ G______ care afirmă că L___ C_______ lucra la casă nu este de natură să înlăture susținerea că ea a fost realizată de către foștii soți. Chiar dacă L___ G_____, eventual ajutați de oamenii angajați firmei ale, au făcut lucrări la imobil, nu pot pretinde vreo altă calitate decât aceea de creditor a unei obligații de plată decurgând din munca prestată.

Fiind evident relația strânsă de familie, apărarea reclamantei cu privire la imposibilitatea reconstituirii unui înscris, este întemeiată. Din declarația intimatei L___ M______ (f.102 dosar fond), rezultă că actul notarial de vânzare-cumpărare al imobilului din C____ nr.216 a fost încheiat pentru a zădărnici pretențiile apelantei. Acest răspuns este de natură să justifice că relațiile de familie au decurs, inițial, în mod firesc, în raport de tradiția locală, respectiv de întrajutorare a copiilor de către părinți, prin punerea la dispoziție a mijloacelor necesare, în cazul de față a unei parcele de teren pe care cei doi soți să își edifice o locuință. Ulterior divorțului aceste relații au fost contestate inclusiv prin încheierea catului de vânzare cumpărare.

Este evident că antecesorul L___ G_____ a avut cunoștință de această situație, fiind evident că între acesta și apelantă împreună cu soțul său s-a încheiat o convenția care permitea apelantei și soțului să edifice o construcție.

Această susținere este confirmată și de răspunsul dat la întrebare de recurenta L___ M______, care recunoaște că și ea cu soțul au construit pe terenul defunctului L___ G_____ o casă fără a încheia în prealabil acte cu acesta. Rezultă cu puterea evidenței că acestea au fost relațiile dintre defunctul L___ G_____ și fiii lor.

Criticile referitoare la probațiunea administrată de care instanța ar fi ținut cont, respectiv a martorei C_______, nu este întemeiată față de cele reținute mai sus, în condițiile în care implicarea celorlalți frați ai soțului reclamantei în edificarea construcției, nu este contestat. De altfel, un astfel de ajutor se înscrie în sfera unor relații normale.

Celelalte critici referitoare la imposibilitatea morală de reconstituire a unui înscris, nu sunt întemeiate, fiind evidentă natura convenției încheiată de părți, în condițiile în care s-a permis edificarea unei construcții după ce prealabil construcția veche înscrisă în CF a fost demolată.

Prin perfectarea contractului autentic de vânzare-cumpărare încheiat de L___ G_____ cu recurentul L___ G_____ C_______, obligațiile asumate de fostul proprietar nu încetează, ci ele au fost transmise odată cu încheierea acestui act și noul proprietar, așa cum a reținut și instanța de fond, este dator să să-l respecte.

Criticile referitoare la înregistrarea construcției în CF și întabularea dreptului de proprietate sunt într-adevăr întemeiate în raport de dispozițiile art.37 alin.1 din Legea nr.7/1996.

Nu s-a contestat de către reclamantă anul edificării acestei construcții și având în vedere dispozițiile legale imper