Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 23/2015

Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ D_________

Judecător D______ G_____

Judecător L____ P______ P__

Grefier R_____ D_________

Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții B_____ E______ și B_____ E____ împotriva încheierii nr. 632/2014 pronunțată de Judecători Câmpeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXX și de către pârâții recurenți M___ D______ și M___ I____ împotriva sentinței civile nr. 501/2014 pronunțată de Judecătoria Cîmpeni în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXX.

Obiectul cauzei servitute.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate prin încheierea inițială de amânare a pronunțării din 20.01.2015 și încheierea ulterioară din 27 ianuarie 2015, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 501/2014 Judecătoria Cîmpeni a respins excepțiile insuficientei timbrării acțiunii și a nulității cererii de chemare în judecată invocată de către pârâți.

S-a admis acțiunea formulată de către reclamanții B_____ E______ și B_____ E____, ambii cu dom. în Cîmpeni, ______________________, jud. A___ în contradictoriu cu pârâții M___ D______ și M___ I____, ambii cu dom. în Cîmpeni, ______________________, jud. A___ și în consecință:

Au fost obligați pârâții să tolereze trecerea reclamanților în tot timpul anului pe traseul marcat în planul de situație fila 14 vol.II dosar cu literele A-B-19, având o suprafață totală de 32 mp, a raportului de expertiză tehnică realizat în complet de 3 experți (filele 9-22 vol. II), lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

S-a dispus întabularea servituții în sarcina fondului aservit înscris în CF xxxxx Cîmpeni, nr.top150/1/3/1 și în favoarea fondului dominant aparținând reclamanților, înscris în CF xxxxx nr. top 150/1/2/2/1.

Au fost obligați pârâții să ridice gardul metalic edificat pe fundație de beton care împiedică folosința normală a servituții nou constituite, iar în caz contrar autorizează reclamanții să ridice obstacolul amintit pe cheltuiala pârâților.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 5478 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele :

„Prin cererea înregistrată inițial sub dosar nr.XXXXXXXXXXXX și ulterior sub dosar nr.XXXXXXXXXXXX reclamanții B_____ E______ și B_____ E____, ambii cu dom. în Cîmpeni, ______________________, jud. A___ în contradictoriu cu pârâții M___ D______ și M___ I____, ambii cu dom. în Cîmpeni, ______________________, jud. A___ au solicitat ca prin hotărâre judecătorească și după administrarea de probe:

Să se dispună constituirea unei servituți de trecere de pe imobilul înscris în CF nr.xxxxx Cîmpeni A1 cu nr. top 150/1/3/1 asupra fondului aservit înscris în CF nr. xxxxx Cîmpeni A1 cu nr. top 150/1/2/2/1 pe o lungime de aproximativ 8 m și o lățime de 4 metri, imobil învecinat aflat pe _________________________________>

Cu cheltuieli.

În motivare arată că sunt proprietari asupra imobilului înscris în CF xxxxx Cîmpeni A1 nr. top 150/1/2/2/1 pe care au edificată o casă de locuit.

Imobilul se află situat pe ______________________________ sunt proprietari tabulari în cotă de 1/1 parte asupra imobilului înscris în CF xxxxx Cîmpeni A1 nr. top 150/1/3/1.

Din punct de vedere faptic suprafața de 1133 mp pe care o dețin pârâții se identifică pe _________________________________ de loc public, fiind practic drum de trecere.

Datorită mai multor neînțelegeri materializate în timp litigiile între pârâți și tatăl reclamantei s-a ajuns la o stare conflictuală, pârâții solicitându-le expres să nu mai treacă peste imobilul descris mai sus.

Menționează că în această situație nu mai au cale de acces cu mijloace auto, cu atelaje și chiar cu piciorul la imobilul pe care îl au în proprietate.

Pârâții le-au propus o variantă de trecere peste terenul proprietatea tatălui reclamantei, însă acesta este impracticabil și nu se poate amenaja pentru o trecere auto, datorită înclinației acestuia, a construcțiilor ce trebuie demolate, fiind imposibil de amenajat o trecere peste acest imobil.

În drept: 616 și urm. cod civil

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 47 lei taxă judiciară de timbru și 6 lei timbru judiciar.

Pârâții M___ I____ și M___ D______ au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția insuficientei timbrării a acțiunii.

Pe fond au solicitat respingerea cererii formulate de către reclamanți ca neîntemeiată, proprietatea acestora nefiind fond înfundat în înțelesul art.616 cod civil, aceștia având acces la proprietatea lor din ___________________________ traseu accesibil trecerii cu piciorul, mijloacelor auto și atelaje agricole.

Potrivit art.1 din Protocolul 1 adițional la CEDO „ Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”. Acest drept este garantat și de Constituția României, art.44 și 148.

Potrivit art.274 cod procedură civilă solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor ocazionate de acest proces.

În drept: art. invocate în cuprinsul întâmpinării

La data de 28.08.2013 reclamanții au formulat o precizare de acțiune în sensul constituirii unei servituți potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză în complet de 3 experți și au solicitat obligarea pârâților la ridicarea construcției „gard metalic” edificat pe fundație de beton pe o lățime de 3 ml, iar în caz contrar să fie autorizați ei să procedeze la ridicarea obstacolului menționat pe cheltuiala pârâților.

Prin întâmpinarea depusă la dosar , pârâții M___ I____ și M___ D______, ambii dom. în Campeni, ______________________, jud. A___, învederează că "precizarea de acțiune" reprezintă o veritabilă modificare de cerere, în ceea ce privește petitul referitor la obligarea pârâților la ridicarea construcției gard metalic edificat pe fundație de beton pe o lățime de 3 m.l. conform expertizei tehnice topografice întocmite în complet de trei experți în planul de situație nr.2 intre pct.A-19, iar în caz contrar să fie autorizați reclamanții să procedeze la ridicarea obstacolului menționat pe cheltuiala pârâților, neîncadrându-se în tezele prevăzute de art.132 alin.2 pct.1,2,3,4 din codul de procedura civilă din 1865 incident în prezenta cauza.

De altfel,modificarea cererii de chemare în judecată ,potrivit art.132 alin. 1 din codul de procedură civilă din 1865 se poate face conform prevederilor legale :"La prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii,precum și pentru a propune noi dovezi"

Având în vedere că din chiar cuprinsul motivării acestei precizări de cerere rezultă că reclamanții aveau cunoștința că încă din toamna anului 2010 a edificat un gard metalic pe fundație de beton ,că prima zi de înfățișare în prezenta cauza a fost tot în anul 2010, că în prezent sunt în stadiul în care s-a administrat tot probatoriul încuviințat în aceasta cauză ,se impune respingerea acestui capăt de cerere din precizarea de acțiune depusă pentru termenul de judecată din 02.09.2013.

De altfel, încă din anul 2010, în dosar nr. 871 /203/2010 al Judecătoriei Campeni, având ca obiect ordonanța președințiala intentat de către reclamanți, a depus la dosarul cauzei autorizația de construire a gardului nr.3 din 08.03.2010 emisă de către Primăria orașului Câmpeni și a învederat instanței de fond și instanței de recurs că deține acte de autorizare a construcțiilor pe care a vrut să le edifice pe terenul proprietatea lor ,iar prin instituirea acestei obligații de trecere se aduce atingere atât dreptului lor de proprietate cât și securității raporturilor juridice, întrucât dreptul de proprietate a fost recunoscut și sistarea obligației de trecere pe același traseu s-a produs prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, cererea de ordonanață președințiala vizând obligarea pârâților de a le permite reclamanților trecerea pe traseul solicitat și menținându-se neschimbată dispoziția de respingere a capătului de cerere vizând obligarea pârâților de a proceda la ridicarea obstacolelor situate pe calea de acces-gard de piatră pe fundație de piatra, autorizație de construire pe care o anexează și la prezenta întâmpinare .

Ca urmare, pe lângă situația faptică de edificare a gardului, pe care reclamanții o cunosc încă din anul 2010,aceștia au avut cunoștința și situația juridică,respectiv de actele deținute de către ei și în virtutea cărora au edificat gardul metalic.

Chiar dacă acest gard nu există la momentul intentării acțiunii, apreciază că momentul în care reclamanții trebuiau să-și modifice eventual cererea de chemare în judecată era cel de la data începerii edificării construcției și nu acum,după trei ani,în momentul în care prezenta cauza apreciază că este în stare de judecată,întrucât probatoriul a fost administrat.

Mai învederează instanței că în probațiune anexează și procesul verbal de punere în posesie nr. 180/2009 a B__ S__ A_______ vizând punerea în posesie a dispozițiilor sentinței civile nr. l 132/2009 pronunțată de către Judecătoria Câmpeni în dosar nr.lXXXXXXXXXXX-rejudecare ,astfel că ei au respectat toate prevederile legale,obținând autorizația de construire a gardului după rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești și punerea acesteia în posesie.

Din actele și lucrările de la dosar instanța reține următoarele:

Potrivit extrasului de carte funciară asupra imobilului înscris în CF xxxxx Cîmpeni, nr.top150/1/3/1 coproprietari tabulari sunt pârâții M___ D______ și M___ I____ în cotă de 1/1 parte, iar asupra imobilului înscris în CF xxxxx nr. top 150/1/2/2/1 coproprietari tabulari sunt reclamanții B_____ E______ în cotă de ¼ parte și B_____ E____-A__ în cotă de ¾ parte.

În cauză au fost audiați martorii M____ E_____, V_______ M____-E____, C_______ M____, S____ V______ și O_____ D_______ C_________.

Martora M____ E_____ a relatat că accesul pe ____________________ făcut de peste 20 de ani atât cu piciorul cât și cu mijloacele auto iar accesul a fost blocat în urmă cu cca. 2 ani de zile prin construcția unui gard de către familia M___. Reclamanții au acces la imobilul lor pe la scările aflate pe terenul lui C______. Între imobilele deținute de reclamanți și numitul M___ N______ există gard reclamanții ajungând la imobilul lor doar de pe ______________________________ a fi bloca accesul reclamanții și-au adus materialele de construcții cu mijloacele auto.

Martora V_______ M____-E____ a declarat că până în urmă cu cca. 3 ani de zile, reclamanții aveau acces la imobilul deținut de către ei pe ________________________________ să treacă pe o porțiune de teren de către pârâți. După ce pârâții au ridicat gard reclamanții nu au mai avut acces spre imobilul lor decât trecând peste scările care se află pe terenul deținut de C______ și fiind folosite de către acesta din urmă.

Casa deținută în prezent de către reclamanți a fost cumpărată inițial de către tatăl reclamantei M___ N______ , iar aceasta a fost transformată din grajd în prezenta construcție cu materiale transportate pe _____________________________ de teren a familiei M___ care a permis tolerarea. Inițial _____________________ fost blocată în nici un fel iar prin anii 1982-1983 , pârâții au cumpărat o porțiune de teren de cca. 760 m.p. . Până în urmă cu cca. 3 ani s-a permis tolerarea de către familia M___ a trecerii pe această porțiune de teren și numai după ridicarea gardului, reclamanții nu au mai avut acces la imobilul deținut de către ei decât prin colțul scărilor.

Gardul care delimitează proprietatea reclamanților nu a fost mutat înspre ___________________________ modernizat de către aceștia. În prezent distanța dintre gardul familiei B_____ și gardul familiei pârâtei este de cca. 2 m și ceva . _______________________ folosită ca drum încă de la începutul ei , stâlpul de curent se află în curtea familiei B_____, iar între proprietățile lui M___ N______ și a reclamanților există gard iar accesul la imobilul tatălui reclamantei se face de pe _______________________________________> Martora C_______ M____ consideră că familia B_____ are acces la _______________________________ deținută de tatăl reclamantei. Imobilul proprietatea reclamanților fiind vecin cu imobilul deținut de către tatăl acesteia. Reclamanții au acces și la _______________________ cunoaște ca aceasta să fie obturată în vreun fel de către imobilul deținut de către pârâți. Reclamanții au acces pe __________________________ că traversează o porțiune de teren deținut de către pârâta M___ I____ care le-a tolerat trecerea. Pe acest teren anterior menționat pe care pârâta a tolerat trecerea reclamanților nu este edificat nici un obstacol. În acest moment familia B_____ traversează __________________________ de teren descrisă anterior. La capătul terenului pe care se tolerează trecerea reclamanților există niște scări pe proprietatea numitei S____ V______, dar care nu au fost folosite niciodată de către reclamanți. În trecut între M___ N______, tatăl reclamantei și M___ D______ au mai avut loc procese care să vizeze accesul dinspre și înspre ____________________________ s-au judecat în contradictoriu și cu Primăria orașului Cîmpeni în vederea delimitării imobilului proprietatea lor. După delimitare familia M___ și-au împrejmuit prin gard imobilul. Tatăl reclamantei, numitul M___ N______ a cumpărat imobilul deținut în prezent de la numitul M_____ , accesul la acest imobil făcându-se atât de pe __________________________ de pe _______________________ ________________________ piciorul întrucât nu era asfaltată. Arătă că ______________________ asfaltată doar până la limita proprietății familiei M___, aceștia din urmă nepermițându-le să asfalteze și restul străzii întrucât imobilul pârâților a fost delimitat și astfel nu era posibilă lucrările de modernizare a străzii și pe porțiunea care dă în proprietatea reclamanților. Gardul familiei B_____ a fost mutat de către reclamanți cu o distanță de aproximativ un metru , un metru și jumătate spre proprietatea familiei M___ D______. Pe această porțiune de un metru , un metru și jumătate se află și un stâlp de curent care inițial a fost în exteriorul curții și apoi prin mutarea gardului a ajuns în interior. Distanța dintre casa construită de reclamanți pe fostul grajd și gardul proprietății este de cca. un metru. Terenul deținut de familia B_____ și terenul deținut de familia M___ nu este delimitat prin gard. Terenul fiind cumpărat inițial de către M___ N______ . Scările descrise mai înainte și care au fost construite pe proprietatea numitei S____ V______ sunt folosite de către C______ V_____ și de către familia acestuia. Pe porțiunea din ____________________ efectuat transport de lemne cu mijloc auto , dar după delimitarea proprietății pârâților acest lucru nu s-a mai efectuat.

Martora S____ V______ a declarat c este vecină cu părțile din proces locuind pe ________________________.În anul 1981 când a cumpărat terenul pe care ulterior a construit casa de pe ____________________________ nu era decât o uliță , pe care se aflau stâlpi care duceau electricitatea și după imobilul deținut de ea. Suprafața de teren pe care a cumpărat-o în anul 1981 se suprapunea parțial cu ulița iar această porțiune de teren a fost de acord să fie asfaltată la cererea sa. Proprietarii celorlalte parcele nu au folosit această uliță , defuncta B____ S____ ajungând la ______________________ casei sale. În jurul anului 2000 pe _____________________ făcut canalizarea și s-a betonat până la imobilul deținut de către mine. Tatăl reclamantei a mutat gardul proprietății reclamanților îngustând calea de acces, astfel încât în prezent stâlpul pe care se află firele de curent se află în interiorul curții acestora. Stâlpul de curent era situat anterior în terenul deținut de defuncta B____ S____. Distanța cu care s-a mutat gardul este 0,90 - un metru . Pârâții au cumpărat terenul pe care în prezent în folosesc în toamna anului 1981 , fiind o grădină de zarzavat și straturi. Tatăl reclamantei deținea teren în momentul în care pârâții și-au cumpărat imobilul pe care în prezent îl folosesc. În urmă cu cca. 2-3 ani pârâții și-au îngrădit proprietatea iar anterior transportul cu mijloace auto și cu căruța s-a făcut doar până la poarta familiei M___.

În prezent familia B_____ are acces spre imobilul lor pe o _____________________ de cca. 3 m , trecând peste niște scări din beton care au fost ridicate pe terenul său de către C______ V_____. Prin construirea acestor scări accesul familiei B_____ spre imobilul lor a fost îngreunat . Tatăl reclamantei a construit pentru fiica sa o casă prin modificarea grajdului care se afla în interiorul curții sale. Reclamanții dețin în proprietate o mașină de culoare roșie , dar nu a văzut ca aceștia să-și fi parcat mașina în interiorul curții doar în fața porții lor.

Martorul O_____ D_______ C_________ a declarat că până spre capătul străzii Primăverii accesul s-a făcut de peste 20 de ani , peste porțiunea de teren care în prezent este îngrădită și că materiale s-au transportat cu mașina și cu căruța , materiale necesare într-o gospodărie. Trecerea peste această porțiune de teren s-a făcut cu bună înțelegere iar prezentul litigiu s-a născut în urmă cu cca. 2-3 ani când pârâții au împrejmuit terenul respectiv cu gard. Accesul s-ar putea face la imobilul reclamanților și prin curtea părinților dar accesul s-ar putea face doar cu piciorul , întrucât panta este mare și porțiunea este îngustă. În prezent accesul la imobilul reclamantului se poate realiza numai cu piciorul peste scările vecinului C______. Această cale de acces folosită doar cu piciorul de către reclamanți are o lățime de cca. 2 m.

La solicitarea reclamanților instanța a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară pentru a se stabili dacă imobilul proprietatea reclamanților este fond înfundat conform art.616 cod civil. La raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către doamna expert S_____ M____ s-a formulat obiecțiuni, pe care instanța le-a admis în parte. Concluzia expertului a fost în sensul că reclamanții nu au acces la cale public, fiind necesară trecerea acestora peste terenul deținut de către pârâți.

Pârâții au contestat măsurătorile efectuate de către acest expert și au solicitat efectuarea unei noi expertize topografice judiciare de către un alt expert. Instanța a admis solicitarea pârâților și a desemnat un alt doilea expert în persoana domnului O______-M_______ C_______-V_____ pentru efectuarea lucrării încuviințate.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză de la filele 168-182 dosar, se reține că imobilul proprietatea reclamanților nu este fond înfundat potrivit art.616 cod civil, întrucât între imobilele părților există parcelă de teren delimitată prin sentința 1132/2009 și regăsită ca atare în teren, așa cum reiese din schița de la fila 176 dosar.

Întrucât cele două rapoarte dispune anterior conțineau concluzii contradictorii instanța, pentru a se edifica asupra chestiunii litigioase puse în discuție de reclamanți a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză în complet de 3 experți prin includerea pe lângă experții desemnați inițial și a domnului expert R___ R____.

Noul raport de expertiză (filele 9-22 vol. II) care a fost însușit de către experții S_____ M____ și R___ R____, domnul expert O______-M_______ C_______-V_____ menținându-și punctul de vedere exprimat anterior relevă faptul că imobilul reclamanților nu reprezintă fond înfundat, având deschidere spre __________________________________> Însă practic accesul înspre și din imobilul reclamanților spre ____________________________________, pe de o parte de scările vecinului C______ V_____, iar pe de altă parte de imobilul pârâților.

S-a arătat totodată că în prezent ________________________ stradă înfundată în partea de nord, accesul putându-se realiza doar pe direcția sud-nord, dinspre centrul orașului, motiv pentru care au propus înscrierea unei servituți de trecere în sarcina imobilului pârâților, înscris în CF xxxxx Cîmpeni, nr.top150/1/3/1 și în favoarea fondului dominant aparținând reclamanților, înscris în CF xxxxx nr. top 150/1/2/2/1, între punctele A-B-19, pe so suprafață (S2) de 32 mp, așa cum este reflectată în planul de situație nr.2 de la fila 14 vol.II dosar.

Concluziile experților S_____ M____ și R___ R____ sunt confirmate și de către martorii audiați de către instanța. Astfel aceștia confirmă faptul că până la îngrădirea proprietății pârâților, reclamanții aveau acces la imobilul deținut de ei de pe _________________________ de altă parte acest acces era îngăduit de către pârâți care le-au tolerat trecerea peste o porțiune din terenul proprietatea lor privată.

Întrucât pârâții au împrejmuit proprietatea lor, reclamanții nu au mai avut acces la imobilul ai căror proprietari tabulari sunt, deși accesul pe ______________________________ imobilul reclamanților nu a fost obstrucționat de peste 20 ani, fapt relevat de o parte din martorii audiați.

Coroborând concluziile raportului de expertiză de realizat în complet de 3 experți (filele 9-22 vol. II), cu declarațiile martorilor audiați instanța reține că cererea reclamanților privind instituirea unui traseu de trecere este fondată urmând a se stabili în sarcina fondului aservit proprietatea pârâților o servitute de trecere.

Alegerea traseului indicat în raportul de expertiză de realizat în complet de 3 experți (filele 9-22 vol. II), este justificată de pe o parte, prin faptul că reclamanții au avut acces la proprietatea lor peste proprietatea pârâților care le-au tolerat trecerea, dobândind credința că doar pe acolo au acces la imobilul deținut, exercitând acea trecere de peste 20 ani, iar pe altă parte pârâții trebuia sa cedeze din terenul proprietatea lor o parte din suprafața pentru ca _______________________ fie obturată, iar accesul la _________________ celelalte imobilele de după proprietatea lor, aspect cunoscut de către aceștia potrivit adresei nr.2178 din 5.08.1996 care relevă că _______________________________ circulației pietonale și auto doar până la limita proprietății lor, însă în planul de extindere era prevăzută amenajarea acestei străzi până la intersecția cu ______________________________________ nu s-a realizat.

Cu ocazia măsurătorilor s-au identificat de către experții topografi obstacole, respectiv gardul metalic edificat pe fundație de beton. Întrucât valoarea lucrării de demolare indicată de către reclamanți în suma de 3864 lei a fost contestată, instanța a dispus efectuarea unei expertize de specialitate care să indice valoarea lucrările care se impun pentru demolarea gardului anterior amintit. Raportul de expertiză de la filele 149-154 dosar a confirmat că prețuirea lucrării indicate de către reclamanți este superioară celei stabilite prin expertiza de evaluare în care s-a stabilit un preț de 1460,40 lei, motiv pentru care nu s-a mai impus o eventuală completare a taxi de timbru.

Față de considerentele expuse și în baza art. 616 și urm. Cod Civil se va admite acțiunea formulată de către reclamanții B_____ E______ și B_____ E____, ambii cu dom. în Cîmpeni, ______________________, jud. A___ în contradictoriu cu pârâții M___ D______ și M___ I____, ambii cu dom. în Cîmpeni, ______________________, jud. A___.

Vor fi obligați pârâți să tolereze trecerea reclamanților în tot timpul anului pe traseul marcat în planul de situație fila 14 vol.II dosar cu literele A-B-19, având o suprafață totală de 32 mp a raportului de expertiză tehnică realizat în complet de 3 experți (filele 9-22 vol. II), lucrare ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Întrucât s-au identificat obstacole pe calea de acces solicitată prin cererea de chemare în judecată, aspect confirmat de către expertizele tehnice efectuate și martorii audiați, vor fi obligați pârâții să ridice gardul metalic edificat pe fundație de beton care împiedică folosința normală a servituții nou constituite, iar în caz contrar autorizează reclamanții să ridice obstacolul amintit pe cheltuiala pârâților.

Se vor respinge excepțiile insuficientei timbrării acțiunii și a nulității cererii de chemare în judecată invocată de către pârâți, întrucât cererea a fost timbrată și precizată în mod corespunzător.

În temeiul art.20 și urm. din Legea 7/1996 va dispune întabularea servituții în sarcina fondului aservit înscris în CF xxxxx Cîmpeni, nr.top150/1/3/1 și în favoarea fondului dominant aparținând reclamanților, înscris în CF xxxxx nr. top 150/1/2/2/1.

Față de soluția pronunțată vor fi obligați pârâții să plătească reclamanților suma de 5478 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată: 1200 lei onorariu avocat, 473 lei taxă de timbru, 2415 lei onorarii experți topografi, 1390 onorariu expert evaluator.”

Prin Încheierea nr.632/2014 s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanții B_____ E______ și B_____ E____ .

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele :

Prin cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanții B_____ E______ și B_____ E____ ambii domiciliați în Câmpeni ______________________, județul A___ , aceștia au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 501/2014 a Judecătoriei Câmpeni pronunțată în dosar XXXXXXXXXXXX în sensul că în dispozitivul sentinței li s-au acordat numai 2415 lei suma de onorariu pentru experții topografi deși ei au achitat suma de 3317 pentru experții topografi însă instanța nu le-a acordat în întregime această sumă.

Din actele și lucrările de la dosar instanța a reținut următoarele:

Potrivit art 281 vechiul Cod Procedura Civila „ (1)Greselile asupra numelui, calitatii si sustinerilor partilor sau cele de socoteli, precum si orice alte greseli materiale strecurate in hotarire, pot fi indreptate, din oficiu sau in urma unei simple cereri.

(2) Instanta poate cita partile, cind gaseste de cuviinta pentru unele lamuriri.

(3) Indreptarea se va face in amindoua exemplare ale hotaririi.

(4) Termenul de apel impotriva incheierii date asupra indreptarii curge de la pronuntare, in cazul cind partile au fost citate.

(5) Dispozitiile de mai sus se aplica, prin asemanare, si greselilor strecurate __________________________>

Verificând susținerile reclamanților instanța constată că acestea sunt nefondate urmând a se respinge cererea de îndreptare a erorii materiale întrucât din considerentele sentinței civile rezultă că reclamanților li s-a acordat suma de 5478 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată compusă din : 1200 lei onorariu avocat, 473 lei taxă de timbru, 2415 lei onorarii experți topografi, 1390 onorariu expert evaluator. Adunând toate aceste sume rezultă suma totală de 5478 lei calculată de instanță. Faptul că reclamanților nu li s-au acordat toate cheltuielile de judecată solicitate nu constituie motiv de îndreptare a erorii materiale, ci motiv de recurs urmând a se respinge ca nefondată cererea de îndreptare a erorii materiale.

Împotriva sentințe civile nr. 501/2014 au declarat recurs atât pârâții M___ D______ și M___ I____ cât și reclamanții B_____ E______ și B_____ E____.

Pârâții M___ D______ și M___ I____ , au solicitat admiterea recursului și în principal respingerea acțiunii formulate de reclamanți ca urmare a admiterii excepției puterii lucrului judecat și în subsidiar, respingerea ca inadmisibilă și nefondată a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului au arătat următoarele:

1. Recurenții au apreciat cale legală de atac ca fiind apelul întrucât acțiunea este neevaluabilă patrimonial iar servitutea de trecere este o acțiune în justiție în care calea de atac este apelul și nu recursul, sens în care s-a pronunțat și ICCJ prin decizia nr. 2154/2005.

2. În cauză operează excepția puterii lucrului judecat deoarece prin sentința civilă nr. 1132/2009 pronunțată de Judecătoria Cîmpeni rămasă irevocabilă a fost înlăturată obligația pârâtului de a permite trecerea autorului în drepturi a intimaților pe același aliniament pe care reclamanții din prezenta cauză solicită instituirea servituții de trecere.

Se apreciază că înlăturarea acestei obligații prin hotărârea judecătorească menționată operează ca autoritate de lucru judecat asupra cererii formulate de reclamanți în prezenta cauză.

3. Acțiunea este inadmisibilă întrucât demolarea gardului împrejmuitor solicitat de reclamanți nu se poate realiza atâta timp cât edificarea acestui gard s-a făcut în temeiul autorizației de construire emisă de Primarul orașului Cîmpeni, autorizație ce nu a fost desființată.

4. Acțiunea în servitute de trecere este nefondată întrucât reclamanții au transformat o construcție anexă în casă de locuit fără a deține autorizație de construire iar situația de fond înfundat vizează această construcție abuziv edificată. Reclamanții au posibilitatea de a ajunge în drumul public prin grădina antecesorului lor în drepturi, spre o altă stradă fără a fi necesară împovărarea pârâților recurenți.

Mai mult decât atât prin hotărârea recurată s-a constatat că scările peste care trec reclamanții sunt proprietatea unei terțe persoane care nu a fost chemată în proces.

Reclamanții au solicitat admiterea recursului modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul acordării în totalitate a cheltuielilor de judecată efectuate în sumă de 6380 lei.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond nu a acordat în totalitate cheltuielile de judecată deși pârâții sunt parte căzută în pretenții iar reclamanții au suportat cheltuieli în valoare totală de 6380 lei dovedite prin chitanțele depuse la dosarul cauzei.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate Tribunalul se apreciază ca fondat recursul declarat de pârâții M___ și nefondat recursul declarat de reclamanții B_____ pentru considerentele ce vor fi expuse.

La termenul din 25.11.2014 instanța a soluționat cererea pârâților M___ D______ și M___ I____ privind calificarea căii de atac în apel, respingând această cerere conform încheierii pronunțate la aceiași dată.

Se constată că prin sentința civilă nr. 1132/2009 a Judecătoriei Cîmpeni rămasă irevocabilă a fost sistată obligația stabilită în sarcina reclamanților M___ D______ și M___ I____ de a permite mai multor pârâți printre care și M___ N______ de a trece peste imobilul proprietatea familiei M___ așa cum a fost stabilită această trecere prin sentința civilă nr. 672/2993 a Judecătoriei Câmpeni. S-a reținut că reclamanții sunt coproprietari asupra imobilelor înscrise în Cf 3505 Cîmpeni nr. top 150/1/3/1 grădină și casă de locuit în suprafață de Cf 1133 mp și că prin sentința civilă nr. 672/1993 au fost obligați să permită trecerea mai multor pârâți printre care și M___ N______ pe o parte din proprietatea lor respectiv pe toată lungimea imobilului și pe o lățime de 9 m înspre __________________________________> Prin sentința civilă nr. 1132/2009, în urma efectuării unui nou raport de expertiză tehnică dar și prin constatarea directă a instanței la fața locului s-a constatat că pârâții printre care și M___ N______ au acces la imobilele proprietatea lor din __________________________________ care a fost și înlăturată obligația reclamanților de a permite acestora trecerea peste imobilul lor.

În prezenta cauză reclamanți B_____ E______ și B_____ E____ au solicitat să se dispună constituirea unei servituți de trecere de pe imobilul înscris în Cf xxxxx Cîmpeni nr. top 150/1/3/1 asupra fondului aservit înscris în CF xxxxx Cîmpeni nr. top 150/1/2/2/1 pe o lungime de aprox. 8 m și o lățime de 4 m învecinat cu _____________________________, proprietatea pârâților. S-a solicitat de asemenea și demolarea gardului edificat de pârâți care împiedică trecerea reclamanților peste acest teren.

Imobilul asupra căruia se solicită constituirea servituții de trecere, proprietatea pârâților M___ este unul și același imobil asupra căruia s-a sistat dreptul de trecere al pârâților prin sentința civilă 1132/2009.

Reclamanții sunt proprietari asupra imobilului înscris în CF xxxxx Cîmpeni (CF vechi 3135) în cotă de ¼ părți B_____ E______ și în cotă de ¾ părți B_____ E____ A__, drept de proprietate dobândit prin convenție din anul 2009 de la antecesorii în drepturi M___ N______ și M___ R_____.

Așa cum rezultă din datele de carte funciară reclamanții B_____ au preluat proprietatea de la M___ N______ prin convenție, în prezenta cauză în discuție fiind vorba de situația de fond înfundat a proprietății B_____ raportat la accesul în ___________________________ proprietății familiei M___. Prin sentința civilă nr. 1139/2009 pronunțată de Judecătoria Cîmpeni s-a stabilit că proprietatea lui M___ N______ are ieșire în ________________________________ Cîmpeni, motiv pentru care a și fost încetată obligația familiei M___ se a permite accesul peste terenul său, unul și același în ambele litigii de către pârâți printre care și M___ N______ antecesorii în drepturi ai reclamanților din prezenta cauză.

În cauză operează puterea lucrului judecat în ceea ce privește calitatea de fond înfundat a proprietății reclamanților B_____ E______ și B_____ E____ precum și în ceea ce privește încetarea dreptului la trecere a proprietarilor fondului dominant asupra terenului proprietatea pârâților M___ D______ și M___ I____.

Întrucât în cauză nu există o triplă identitate între părți, obiect și cauză, nu se poate reține autoritatea lucrului judecat în sensul art. 1201 Cod civil raportat la art. 163 Cod procedură civilă, dar se poate reține puterea lucrului judecat în ceea ce privește accesul la imobilul proprietatea reclamanților, așa cum a fost el reținut prin hotărârea judecătorească anterioară.

Excepția puterii lucrului judecat poate fi invocată împotriva succesorului în drepturi a persoanei care a făcut parte dintr-un litigiu similar soluționat de către instanța de judecată cum este cazul de față.

Această excepție a puterii lucrului judecat poate fi înlăturată doar prin schimbarea situației de fapt care a condus la pronunțarea hotărârii judecătorești anterioare.

Analizând lucrările de expertiză efectuate în cauză și întreg probatoriul administrat rezultă că situația de fapt între cele două imobile este și în prezent aceiași care a existat la momentul pronunțării sentinței civile nr. 1132/2009 a Judecătoriei Cîmpeni. Din probele administrate rezultă că imobilul proprietatea reclamanților are în continuarea acces pe __________________________________ în care este străbătută grădina imobilului și în același timp un acces incomod și greu de utilizat spre proprietatea pârâților respect în __________________________________> Accesul dificil și greu de utilizat înspre ______________________________ însă și culpei reclamanților care au procedat la transformarea unei anexe gospodărești în casă de locuit fără ași lua toate măsurile de precauțiune privind accesul din această locuință în _______________________________ ca în situația în care reclamanții ar fi solicitat autorizație de construcție pentru această transformare a construcției să s e fi pus în discuție și accesul la stradă a acestei noi construcții și posibil și să se fi reanalizat situația străzii Primăverii stradă care, s-a oprit din amenajare la limita proprietății reclamanților conform unui proiect întocmit în anul 1999. da r aceste aspecte țin mai mult de diligența reclamanților decât de și nu de o culpă a pârâșilor care nu permit accesul acestora peste proprietatea lor întrucât situația actuală nu îi împiedică pe reclamanți să folosească curtea comună cu autorul dreptului lor M___ N______ vcu ieșire în ___________________________ împovăra proprietatea pârâților.

Atâta vreme cât imobilul proprietatea reclamanților are ieșire la o cale de acces publică el nu este un fond înfundat în sensul art.616 Cod civil , acțiunea formulată împotriva pârâților pentru constituirea servituții de trecere este nefondată.

Apreciem că prezenta acțiune nu este inadmisibilă întrucât demolarea gardului împrejmuitor al proprietății pârâților s-a solicitat ca urmare a constituirii servituții de trecere, aspect ce nu a fost luat în considerare în emiterea autorizației de construcție, demolarea vizând doar partea care să asigure servitutea de trecere pe care instanța ar fi stabilit-o. Acțiunea reclamanților este însă nefondată pentru aspectele pe care le-am invocat anterior în ceea ce privește stabilirea servituții de trecere ceea ce atrage și respingerea capătului de cerere privind demolarea gardului împrejmuitor.

Pentru considerentele expuse recursul declarat de pârâți urmează a fi admis cu consecința modificării în tot a sentinței recurate și respingerii acțiunii formulate de reclamanți împotriva pârâților.

Recursul declarat de pârâți în ceea ce privește stabilirea cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond instanța apreciind asupra cuantumului cheltuielilor de judecată raportat la culpa procesuală a părților.

Prin admiterea recursului declarat de pârât în sensul respingerii acțiunii reclamanților, reclamanții devin parte căzută în pretenții în sensul art. 274 Cod procedură civilă, atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de recurs.

Pentru acest considerent recursul reclamanților privind suma datorată de pârâți cu titlu cheltuieli de judecată în fața instanței de fond rămâne și fără obiect.

Aplicând disp. art. 274 Cod procedură civilă reclamanții recurenți intimați B_____ Emanolil și B_____ E____ sunt parte căzută în pretenții urmând a fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârâți în fața instanței de fond și în fața instanței de recurs.

În stabilirea cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond se vor avea în vedere înscrisurile depuse la filele 158, 126,133 și 185 reprezentând onorariu avocat și onorariu expert, în cuantum total de 3548,41 lei.

În stabilirea cheltuielilor de judecată în recurs se vor avea în vedere înscrisurile depuse la filele 17,35 și 38 dosar recurs, reprezentând taxă judiciară timbru și onorariu avocat, în cuantum total de 1357,3 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții M___ D______ și M___ I____ împotriva sentinței civile nr. 501/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni.

Modifică în tot sentința atacată și procedând la rejudecarea cauzei:

Respinge acțiunea formulată de reclamanții B_____ E______ și B_____ E____ împotriva pârâților M___ D______ și M___ I____.

Respinge recursul declarat de reclamanții B_____ E______ și B_____ E____ împotriva încheierii nr. 632/2014 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXX.

Obligă intimații B_____ E______ și B_____ E____ să plătească recurenților M___ D______ și M___ I____ suma de 3548,41 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond și suma de 1357,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2015.

Președinte, E____ D_________ transferat la Tribunalul Sibiu semnează președinte Tribunal C_______ M______	Judecător, D______ G_____	Judecător, L____ P______ P__
	Grefier, R_____ D_________

Red. P.L.

Tehnored. R.D.5 martie 2015

Judecător fond : C_____ Vicorica Elana