ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX cod operator 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 301/A

Ședința publică din 02.07.2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: P__ M____ B_____

JUDECĂTOR : W______ D______

GREFIER : M_________ R_____

Pe rol este pronunțarea soluției asupra apelului civil declarat de reclamanta _______________ B___ M___ prin administrator L_______ M_____ I___ și a cererii de aderare la apel formulată de U____________ T______ din Cluj N_____ - Centrul Universitar N___ din B___ M___ împotriva sentinței civile nr. 2559 din 07.03.2013 pronunțată de Judecătoria B___ M___ în dosarul nr. 7299/ 182/2008, având ca obiect servitute.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 11.06.2014, susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în în­che­­­ierea de ședință care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pen­tru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar concluzii scri­se, s-a amânat pronunțarea la data de 18.06.2014, iar apoi în vederea deli­be­ră­rii la termenul din 25.06.2016 și la termenul de azi.

Instanța, în urma deliberărilor a pronunțat decizia civilă de față.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2559/07.03.2013 pronunțată de Judecătoria B___ M___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX s-a admis excepția lipsei calității de re­pre­zentant și excepția lipsei de interes, excepții invocate de instanță din oficiu și în consecință s-a respins acțiunea formulată de reclamanta _______________ citată și prin administrator judiciar CII B_____ Liuba, în contradictoriu cu pârâții Mi­nis­terul Educației, Cercetării și Tineretului și M_________ B___ M___ prin Pri­mar în reprezentarea Statului Român, reținând lipsa calității de reprezentant și lip­sa de interes a reclamantei în promovarea acțiunii.

A fost respinsă ca lipsită de interes acțiunea formulată de reclamantul Lu­­că­cean M_____ I___ în contradictoriu cu pârâții M_________ Educației, Cer­ce­tă­rii și Tineretului și M_________ B___ M___ prin Primar în reprezentarea Sta­tu­lui Român.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Mi­nisterul Educației, Cercetării și Tineretului.

S-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de in­ter­ve­nienta U____________ de N___ B___ M___.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din îns­cri­su­ri­le depuse la dosar rezultă că la data de 29.06.2007 între Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere SA în calitate de vânzător și partajant și reclamanta ________________ în calitate de cumpărător s-a încheiat actul de parcelare și con­tractul de vânzare-cumpărare prin credit bancar autentificat sub nr. 2548. Prin con­tract vânzătorul a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B___ M___, _____________________, nr. 62, județul Maramureș, cu nr. cadastral 9752 constând din teren în suprafață de 561 mp. nr. cadastral 9753 constând din teren în suprafață de 158 mp, nr. cadastral 9754 constând din teren în su­pra­față de 1.379 mp și nr. cadastral 9755 constând din teren în suprafață de 1.616 mp cu cămin nr. 1. Pe ________________________________ nr. cadastral 9753 în su­pra­față de 158 mp s-a constituit servitute de trecere cu piciorul și mijloace auto în fa­voarea terenului cu nr. topo. 4471/3/1/1 (f. 18-19).

Prin actul de parcelare și contractul de vânzare cumpărare încheiat la da­ta de 22.04.2008 și autentificat sub nr. 1991, între reclamanta _______________ în calitate de vânzător și L_______ M_____ I___ în calitate de cumpărător a fost transmis dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B___ M___, _____________________, nr. 62, județul Maramureș cu nr. cadastral xxxxx - teren în su­­prafață de 436 mp cu parte cămin nr. 1. a fost transmis și beneficiul au­to­ri­za­ți­ei de construire nr. 742/2007 emisă de Primăria B___ M___.

La data de 09.11.2011, s-a încheiat între _______________ în calitate de vânzător și __________________ calitate de cumpărător contractul de vân­za­re cumpărare autentificat sub nr. 6010 prin care a fost transmis dreptul de pro­pri­etate asupra unui nr. de 18 apartamente situate în B___ M___, _____________________, nr. 62C, asupra terenului situat în intravilanul municipiului B___ M___, _____________________, înscris în CF xxxxx B___ M___ convertită în format elec­tro­nic sub nr. xxxxxx B___ M___ cu nr. cadastral 9754 de sub A+1 în suprafață de 1.379 mp și asupra terenului situat în intravilanul municipiului B___ M___, _____________________, înscris în CF xxxxx B___ M___ convertită în format elec­tro­nic sub nr. xxxxxx B___ M___ cu nr. cadastral 9752 de sub A+1 în suprafață de 561 mp (f. 329-331). Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost în­scris în CF în favoarea __________________. 333, 336).

Asupra terenului în suprafață de 436 mp înscris în CF xxxxxx B___ Ma­re nr. cadastral xxxxxx (nr. cadastral vechi xxxxx, nr. CF vechi xxxxx B___ Ma­re) este înscris dreptul de proprietate pe cote părți în favoarea unor per­soa­ne fizice (f. 340 - 341).

Imobilul teren înscris sub nr. cadastral 9755 în CF xxxxx B___ M___ în su­prafață de 1.616 mp a fost dezmembrat în trei parcele cu nr. cadastral xxxxx pentru suprafața de 436 mp, nr. cadastral xxxxx pentru suprafața de 744 mp și nr. cadastral xxxxx pentru suprafața de 436 mp (f. 337). Asupra terenului de sub nr. cadastral vechi xxxxx, nr. cadastral nou xxxxxx în suprafață de 436 mp, este înscris dreptul de proprietate pe cote părți în fa­voarea unor persoane fizice. Aceeași este situația, de înscriere a dreptului de pro­prietate în favoarea unor alte persoane decât reclamanții din prezenta cau­ză, în situația terenurilor înscrise sub nr. cadastral xxxxx în suprafață de 744 mp (f. 346 - 350) și sub nr. cadastral vechi xxxxx, nr. cadastral nou xxxxxx (f. 353 - 355).

Imobilul teren în suprafață de 158 mp înscris sub nr. cadastral 9753 în CF xxxxxx B___ M___ (CF vechi xxxxx) are înscris ca proprietar pe ________________ (f. 334).

Terenurile în favoarea cărora s-a solicitat prin ac­ți­u­ne constituirea dreptului de servitute au fost înstrăinate către terțe persoane fi­zi­ce și juridice.

Interesul este una dintre condițiile necesare pentru exercitarea acțiunii ci­vile, conferind și calitatea de parte. Prin interes se înțelege folosul practic ur­mă­rit de parte în promovarea unei acțiuni sau în formularea unei cereri. In­te­re­sul trebuie să existe în momentul promovării acțiunii, și să subziste pe tot par­cur­sul derulării procesului. Se constată, raportat la probele administrate că re­cla­manții nu mai justifică interes în judecarea cauzei, având în vedere trans­mi­te­rea dreptului de proprietate asupra terenurilor către terți.

Excepția lipsei de interes este o excepție de fond, peremptorie și ab­so­lu­tă. Pentru motivele arătate, excepția lipsei de interes a fost admisă și cererea a fost respinsă.

Cu privire la reclamanta _______________ s-a reținut și lipsa calității de reprezentant. Prin încheierea civilă nr. 6288 din data de 17.11.2011 s-a dis­pus deschiderea procedurii generale a insolvenței față de _______________, fiind numit administrator judiciar C.I.I. Bobotă Liuba. De la numirea admi­nis­tra­torului judiciar persoana juridică este reprezentată de administratorul judi­ci­ar. Reclamanta _______________ a fost citată și prin administrator judiciar ca­re nu a arătat dacă își însușește cererea de chemare în judecată. În acest con­text s-a reținut și lipsa calității de reprezentant al reclamantei _______________.

În privința excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul M_________ Educației, Cercetării și Tineretului s-a reținut că prin raportul de expertiză tehnică topografică s-au propus 4 variante pri­vind posibile căi de acces și constituirea dreptului de servitute. Porțiunea de teren ce ar putea constitui drum de acces în 3 din cele patru variante se află în pro­prietatea Statului Român și administrarea unor instituții de învățământ. Con­form CF xxxxx B___ M___ dreptul de proprietate asupra terenului este îns­cris în favoarea Ministerului Învățământului, cu drept de administrare în favoa­rea Universității de N___ B___ M___. Astfel, pârâtul are calitate procesuală pa­si­vă în cauză.

Asupra cererii de intervenție în interes propriu instanța fondului a re­ți­nut că, prin cererea formulată intervenienta a solicitat să se constate că titu­la­rul dre­ptului de proprietate asupra imobilelor asupra cărora poartă cererea re­cla­­man­ților identificate ca fond dominant conform extrasului de carte funciară sunt în proprietatea Universității de N___ B___ M___ cu titlu de drept lege con­form art. 166 alin. 4 din Legea nr. 84/1995.

În măsura în care se are în vedere terenul in­di­ca­t ca fond dominant așa cum s-a solicitat în cererea de intervenție, cererea s-a apreciat că este neîntemeiată raportat la faptul că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că terenurile - fond dominant - au fost inițial în proprietatea reclamanților, ul­te­rior fiind înstrăinate către terțe persoane fizice și juridice.

Dacă se are în vedere faptul că cererea de intervenție se referă la terenurile fond aservit, după cum probabil s-a dorit a se solicita, cererea s-a arătat că este de asemenea, neîntemeiată.

Potrivit art. 166 din Legea nr. 84/1995 - în vigoare la data formulării cererii de intervenție-„Ba­za materială a învățământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Mi­nisterului Educației Naționale, al instituțiilor și unităților de învățământ și de cer­cetare științifică din sistemul de învățământ existent la data intrării în vi­goa­re a prezentei legi, precum și în activul patrimonial redobândit sau dobândit ul­te­rior. În înțelesul prevederilor alin. (1), baza materială a învățământului cu­prin­de: spații pentru procesul de învățământ și cercetare științifică, mijloace de în­vățământ și de cercetare aferente, biblioteci, edituri și tipografii, stațiuni di­dac­tice și de cercetare, unități de microproducție, ateliere școlare, ferme di­dac­ti­ce, grădini botanice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale e­levilor, case de cultură ale studenților, case ale corpului didactic, case u­ni­ver­si­tare, tabere școlare, baze și complexuri cultural-sportive, palate și case ale co­piilor și elevilor, baze de odihnă și tratament, spații cu destinația de locuință, pre­cum și orice alt obiect de patrimoniu destinat învățământului și salariaților din învățământ. Baza materială aferentă procesului de instruire și de educație, menționata la alin. (2) și realizată din fondurile statului sau din fondurile ins­ti­tu­țiilor și întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, se reintegrează, fără plată, în patrimoniul Ministerului Educației Na­țio­na­le, al instituțiilor și unităților de învățământ și de cercetare științifică din sis­te­mul învățământului de stat. Predarea-preluarea se face pe bază de protocol. Ba­za materială a instituțiilor de învățământ superior de stat este de drept pro­pri­etatea acestora, iar cea a unităților de învățământ preuniversitar, până la a­pa­riția Legii patrimoniului public și privat al statului, rămâne în proprietatea Mi­nisterului Educației Naționale, cu excepția unităților școlare organizate îm­pre­ună cu agenți economici. Construcțiile și terenurile aferente procesului ins­truc­tiv-educativ nu pot fi transferate decât cu aprobarea Guvernului, la pro­pu­ne­rea ministrului educației naționale, fără plată și numai în interes public”. Prin urmare, raportat la dispozițiile legale arătate s-a reținut că nu se impune a se constata că in­tervenienta este proprietar al terenurilor fond aservit în situația în care drep­tul de proprietate și dreptul de administrare rezultă din extrasele CF depuse la do­sar.

De asemenea, potrivit art. 226 din Legea nr. 1/2001 - Legea educației na­ționale, act normativ ce a abrogat Legea nr. 84/1995: „Universitățile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii. Drep­turile pe care le au universitățile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept de proprietate sau dezmembrăminte ale aces­tuia, uz, uzufruct, servitute și superficie, potrivit dispozițiilor Codului civil*), drept de folosință dobândit prin închiriere, concesiune, comodat și altele ase­me­nea ori drept de administrare, în condițiile legii. Universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul pri­vat al statului. Drepturile subiective ale universităților asupra bunurilor din do­meniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosință, de con­ce­siune ori de închiriere, în condițiile legii. Prin hotărâre a Guvernului, bunu­ri­le din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului și tran­smise în proprietate universităților de stat, în condițiile legii. Universitățile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la da­ta intrării în vigoare a prezentei legi. M_________ Educației, Cercetării, Tine­re­tului și Sportului este împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitățile de stat pe baza documentației înaintate de a­ces­tea”. Prin urmare, s-a considerat că nici raportat la dispozițiile legale în vigoare ce regle­men­tea­ză patrimoniul universităților de stat cum este cazul dedus judecății, nu se im­pune a se constata existența dreptului de proprietate asupra terenului prin ho­tărâre judecătorească.

Pentru motivele arătate, cererea de intervenție în interes propriu for­mu­la­tă de U____________ de N___ B___ M___ a fost respinsă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, administratorul special al ________________ - L_______ M_____ I___, solicitând admiterea acțiunii, recu­noa­ș­terea căii de acces - respectiv servitutea de trecere, în contradictoriu cu pârâții in­timați și înscrierea în cartea funciară a acestui drept.

În subsidiar, s-a solicitat sta­bilirea servituții de trecere către imobilele achiziționate de reclamantă, îns­cri­erea dreptului de servitute, urmând ca pârâții să lase în pașnică folosință ca­lea de acces astfel constituită, cu titlu de servitute de trecere, conform destinației ca­dastrale.

În motivarea cererii s-a arătat că _______________ a dobândit prin con­tractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2548 din 29.06.2007 imo­bi­lul din B___ M___, _________________. 68 compus din parcelele având nr. ca­das­tral 9752, 9753, 9754 respectiv 9755, înscris în CF xxxxx B___ M___. Accesul la acest imobil s-a realizat încă de la început direct de pe ______________________­mul fiind evidențiat pe schița de dezmembrare și în planul de amplasament și de­limitare a imobilului în cauză pe care reclamantul le-a dobândit. La data a­chi­ziționării s-a adus la cunoștința cumpărătorului că accesul se face pe drumul res­pectiv.

În anul 2008, fără autorizație de construire, a fost edificată o poartă și un gard care, la acest moment împiedică accesul către imobile. Calea de acces la căminele de nefamiliști care au aparținut Statului, a fost stabilită de la început de către proprietari, fiind incidente prevederile art. 625 și 627 Cod civil.

Pentru susținerea acestei apărări, apelanta a invocat practica judiciară.

S-a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

Cererii de apel i-au fost atașate un set de înscrisuri (f. 5-13).

La data de 22.01.2014 _______________ a depus înscrisul denumit „_______________________ de apel” solicitând admiterea cererii de apel, anu­la­rea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, a­pre­ci­indu-se că în mod greșit instanța a soluționat cauza pe excepție.

S-a mai arătat că apelanta are interes în soluționarea cererii formulate deoarece aceasta deține în proprietate complexul imobiliar din B___ M___, _____________________. 62C, jud. Maramureș respectiv imobilul în natură apartament aferent nr. 38, cu o suprafață de 21 mp, înscris în CF xxxxxx C1 U80 și terenul aferent de 10,95 mp conform extrasului de carte funciară. Din acest punct de ve­dere s-a arătat că există interesul apelantei de a solicita instituirea unui drept de servitute.

În privința administratorului special, s-a arătat că acestuia nu i-a fost ri­dicat dreptul de administrare, astfel că acesta are dreptul de a promova ac­ți­u­nea.

La data de 22.01.2013, la dosarul cauzei a fost depusă cerere de ade­ra­re la apelul declarat de partea adversă, cererea fiind formulată de U____________ T______ din Cluj N_____-Centrul Univer­si­tar N___, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de in­tervenție în nume propriu formulată de U____________ T______ din Cluj Napo­c­a.

În motivarea cererii formulate s-a arătat că intervenienta este titulara drep­tului de proprietate a fondului considerat aservit, având în vedere pre­ve­de­ri­le art. 166 alin. 4 din Legea nr. 84/1995, respectiv art. 226 alin. 6 din Legea nr. 1/2011.

S-a susținut că deși M_________ Educației trebuie să emită certificatul de a­testare a dreptului de proprietate, această procedură nu poate fi finalizată de­oa­rece unul dintre actele ce urmează a fi depuse la dosar vizează declarația pe pro­prie răspundere potrivit căreia nu există procese pe rol. Ori, este evident că cel puțin prezentul dosar este un astfel de proces.

M_________ Educației nu s-a opus admiterii cererii. Cu toate că aceste as­pec­te au fost invocate în fața instanței de fond s-a apreciat că nu se impune con­sta­tarea existenței dreptului de proprietate asupra terenului.

În subsidiar, s-a solicitat respingerea apelului declarat de _______________.

Instanța a administrat în calea de atac a apelului proba cu înscrisuri. În șe­­dința din data de 11.06.2014, instanța a respins cererea de readministrare a pro­belor formulată de intervenienta U____________ T______ din Cluj N_____ prin ce­rerea de aderare la apel.

La termenul din data de 11 iunie 2014, reprezentantul apelantei _______________ a arătat că nu solicită trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei B___ M___, solicitând pronunțarea unei noi soluții de către Tribunalul Maramureș.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel, instanța reține următoarele:

Obiectul acțiunii civile formulate îl constituie solicitarea reclamanților _______________ și L_______ M_____ de a se constitui servitutea de trecere în fa­voa­rea parcelelor de teren identificate prin nr. cadastrale 9752, 9753, 9754, 9755 înscrise în CF xxxxx B___ M___ și a terenului cu nr. cadastral xxxxx înscris în CF xxxxx B___ M___. S-a arătat în motivarea acțiunii formulate că primul reclamant este proprietarul imobilelor identificate cu nr. ca­dastrale 9752, 9753, 9754 și 9755, iar cel de-al doilea reclamant este pro­pri­e­tarul terenului identificat cadastral cu nr. xxxxx. Calea de acces era evi­den­țiată la momentul la care s-au achiziționat imobilele în schițele existente.

Prin încheierea de ședință din data de 02.04.2009 a fost încuviințată în prin­cipiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de U____________ de N___ B___ M___.

În cauză a fost efectuată expertiză în specialitatea topografie (f. 178-186). În cuprinsul expertizei au fost identificate patru variante prin care există po­sibilitatea de a se ajunge la calea publică, respectiv pe traseul A-B-C (terenul a­parținând Statului Român, respectiv U____________ de N___ B___ M___), pe tra­se­ul A-B-D-E (terenul aparținând Liceului G_______ L____), traseul F-G-H-J (te­ren aparținând Liceului G_______ L____), respectiv pe traseul J-K (teren ce a­parține Institutului de Cercetări și Proiectări Miniere S.A., persoana juridică de la care au fost achiziționate imobilele arătate anterior).

La dosarul cauzei a fost depusă adresa nr. 977/03.12.2010 a ICPM SA B___ M___ din cuprinsul căreia rezultă că la momentul vânzării căminelor de ne­familiști nr. 1, vânzătoarea nu a asigurat accesul prin incinta ICPM SA, iar la a­cest moment ICPM SA nu mai deține bunuri imobile pe fosta platformă in­dus­tri­ală de cercetare a metalelor neferoase.

Raportul de expertiză, inițial efectuat în cauză a fost completat pe parcursul soluționării cererii de către Judecătoria B___ M___. Prin aceste _________________________ că pe aliniamentul A-J-K situația juridică a terenurilor este următoarea: terenul pe aliniamentul A-J se află în proprietatea recla­man­ți­lor, la pct. J se află o poartă de acces, iar terenul aflat pe aliniamentul J-K este în proprietatea tabulară a ICPM SA (f. 264).

La data de 29.11.2012, L_______ M_____ I___ a depus la dosarul ca­u­zei concluzii scrise, în cuprinsul cărora a arătat că a înstrăinat bunurile pe care le-a deținut pe _________________, nr. 62C.

De asemenea, _______________ a în­s­trăinat bunurile deținute, păstrând în proprietate un singur apartament și __________________­fa­ță de 158 mp identificată cu nr. cadastral 9753 din CF xxxxxx B___ M___.

Instanța constată că soluția pronunțată asupra cererii formulate de L_______ M_____ I___ nu a fost atacată, astfel că aceasta nu face obiectul prezentei căi de atac. Apelul declarat, a fost formulat de L_______ M_____ I___, însă acesta a acționat în calitate de administrator special al _______________, societate aflată în insolvență.

În privința apelului declarat de _______________, prin reprezentant se consideră că acesta este fondat în parte, în sensul că excepțiile invocate de instanță din oficiu în prezenta cauză, excepții în baza cărora a fost soluționată cererea de chemare în judecată a reclamantei _______________ sunt neîntemeiate.

S-a reținut de către Judecătoria B___ M___ că _______________ nu are un interes în soluționarea cererii de chemare în judecată deoarece la acest moment nu mai deține nici un imobil pentru care să se constituie servitutea de trecere astfel că interesul în soluționarea cererii nu mai este unul actual.

Se constată, din analiza extraselor de carte funciară depuse în apel că _______________ deține la momentul soluționării prezentei cereri un apartament în imobilul situat în B___ M___ _____________________ nr. 62C și terenul aferent, precum și __________________­fa­ță de 158 mp identificată cu nr. cadastral 9753 din CF xxxxxx B___ M___. Cel puțin pentru imobilele arătate anterior, reclamanta _______________ are interesul actual de a solicita stabilirea unei servituți de trecere, astfel că soluția pronunțată de instanța de judecată în privința excepției lipsei de interes nu este corectă, în privința apelantei se poate reține existența unui interes actual în soluționarea cererii.

În privința calității de reprezentant a societății aflate în insolvență, instanța reține că L_______ M_____ I___ are calitatea de reprezentant al _______________. Prin Încheierea civilă nr. 6288 pronunțată la data de 17 noiembrie 2011 de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX (f.60-61) a fost admisă cererea formulată de debitoarea _______________ și s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței. În cuprinsul aceleiași încheieri se arată că s-a numit în calitate de administrator judiciar Cabinetul Individual de Insolvență Bobotă Liuba, stabilindu-se termenul de 30 noiembrie 2011 pentru convocarea asociaților pentru desemnarea administratorului special, potrivit art. 18 raportat la prevederile art. 3 pct. 26 din legea 85/2006.

Procesul-verbal nr. 2637 din data de 30.11.2011 întocmit cu ocazia Adunării Generale extraordinare a asociaților debitoarei _______________ a fost depus la filele 62-63 din dosarul cauzei și consemnează faptul că d-l L_______ M_____ I___ a fost numit în calitate de administrator special al debitoarei. Potrivit legii 85/2006 (art. 3 pct. 26) „administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, persoană juridică, împuternicit să efectueze în numele și pe contul acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedură când debitorului i se permite să își administreze activitatea și să le reprezinte interesele în procedură pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare”.

Astfel se apreciază, având în vedere și actele depuse la dosarul cauzei de Cabinetul Individual de Insolvență Bobotă Liuba potrivit cărora administratorul judiciar își însușește apelul declarat de administratorul special L_______ M_____ I___, că atât apelul cât și apărările formulate în fața Judecătoriei B___ M___ au fost realizate de o persoană care are calitatea de reprezentat al _______________. În consecință se consideră că excepția invocată este neîntemeiată, astfel că acesta urmează a fi respinsă.

Instanța reține că în prezenta cauză Judecătoria nu s-a pronunțat asupra fondului cererii de chemare în judecată. Cererea formulată de _______________ a fost soluționată prin admiterea excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității de reprezentat. Se consideră că sunt incidente în cauză prevederile art.297 alin. 1 C.proc.civ., astfel că apelul va fi admis, sentința pronunțată de Judecătorie va fi anulată în parte, în privința soluției date cererii _______________, cererea urmând a fi judecată cu evocarea fondului.

Se mai reține că în prezenta cauză s-a arătat, odată cu concluziile pe fondul cererii, că nu se solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, ci se solicită pronunțarea unei hotărâri în cauză. În privința fondului cererii de chemare în judecată se constată că acesta nu este întemeiată, astfel că acesta va fi respinsă.

Instanța constată, pe de o parte că prin expertiza topografică efectuată în cauză, au fost identificate mai multe variante pentru stabilirea unei servituți de trecere, acest drept real urmând să greveze dreptul de proprietate deținut de alte persoane care nu au fost chemate în judecată. În cuprinsul expertizei efectuate și depuse în dosarul Judecătoriei B___ M___, au fost identificate patru variante prin care există po­sibilitatea de a se ajunge la calea publică, respectiv pe traseul A-B-C (terenul a­parținând Statului Român, respectiv U____________ de N___ B___ M___), pe tra­se­ul A-B-D-E (terenul aparținând Liceului G_______ L____), traseul F-G-H-J (te­ren aparținând Liceului G_______ L____), respectiv pe traseul J-K (teren ce a­parține ________.M. S.A., persoana juridică de la care a fost achiziționat terenul re­cla­manților).

Instituirea servituții de trecere urmează a fi analizată după anumite criterii printre care și aceea a posibilității de ieșire la calea publică pe calea cea mai scurtă, pagubele produse fondului aservit, analiza situației care a condus ca fondul dominant să devină loc înfundat. Pentru a analiza aceste aspecte, dezbaterea cererii urma să se realizeze în contradictoriu cu toți proprietarii imobilelor învecinate imobilului deținut de reclamanta _______________. Se constată că aceștia nu au fost chemați în judecată.

Mai mult decât atât se reține că, din punct de vedere tabular Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere SA deține un imobil în vecinătatea imobilelor pentru care se solicită constituirea unei servituți de trecere. Delimitarea dintre imobile se face cu o poartă, iar ____________________________________ a aparținut și acesta Institutului de Cercetări și Proiectări Miniere SA. Imobilul menționat în expertiză ca fiind în proprietatea ICPM SA are acces direct la calea publică.

Faptul că din adresa depusă la dosarul cauzei se face referire la lipsa din contract a instituirii unui drept de trecere și simpla susținere că ICPM SA nu mai deține imobile în zona _____________________ nr. 62 nu pot duce la concluzia că aceștia nu trebuiau chemați în judecată.

Având în vedere cele de mai sus, instanța consideră cererea de chemare în judecată formulată doar în contradictoriu cu U____________ T______ Cluj N_____-Centrul Universitar N___ și M_________ Educației și Cercetării, neîntemeiată, astfel că acesta va fi respinsă.

În ceea ce privește cererea de aderare la apel, se consideră că și acesta este nefondată. S-a arătat că solicitarea formulată are ca obiect schimbarea sentinței atacate în sensul de a se admite cererea de intervenție. S-a arătat că cererea de intervenție a fost formulată deoarece nu exista posibilitate de a se obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate.

Se reține că eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate se face de către M_________ Educației Cercetării, Tineretului și Sportului-potrivit art. 226 alin. 6 din legea 1/2011 (actualul art. 226 alin. 7 din legea 1/2011). Astfel, în prezenta cauză, fapt ce rezultă din textul legal arătat anterior și din extrasele de carte funciară aflate la dosarul cauzei rezultă că eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate se poate face la cerere, în baza art. 226 din legea 1/2011. Eventualul refuz pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate va putea fi atacat în instanță, astfel că la acest moment cererea formulată de intervenientă de a se dispune de către instanța de judecată constarea dreptului de proprietate nu este întemeiată.

Singurul motiv invocat de U____________ T______ din Cluj N_____-Centrul Universitar N___ B___ M___ a fost acela că în documentația întocmită pentru eliberarea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate trebuie depusă cerere din care să rezulte că nu există litigii legate de imobilul în cauză. Se consideră că litigiile la care se face referire trebuie să vizeze dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv, aspect care nu face obiectul prezentei cauze.

În prezenta cauză părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată, astfel că instanța va lua act de acest fapt.

Având în vedere cele de mai sus, instanța, în temeiul art. 296 C.proc.civ., urmează să respingă cererea de aderare la apel, acesta fiind nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea formulată de U____________ T______ din Cluj N_____- Cen­trul Universitar N___ B___ M___ cu sediul în B___ M___, __________________­beș, nr. 62A, jud. Maramureș cerere de aderare la apelul declarat împotriva sen­­tinței civile nr. 2559 pronunțată la data de 07.03.2013 de Judecătoria B___ Ma­re în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Admite apelul declarat de _______________ în insolvență, prin ad­mi­nis­tratorul special L_______ M_____ I___ cu sediul social în B___ M___, ________________ B____, nr. 62C, jud. Maramureș și însușit și de administratorul judiciar Ca­binet de Insolvență Bobotă Liuba cu sediul în B___ M___, ______________________/1, jud. Maramureș, împotriva sentinței civile nr. 2559 pronunțată la data de 07.03.2013 de Judecătoria B___ M___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, pe care o anulează în parte și rejudecând:

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant și excepția lipsei de in­te­res, excepții invocate de instanță din oficiu în privința cererii formulate de re­cla­manta _______________ în insolvență, prin administratorul special Lu­că­cean M_____ I___ cu sediul social în B___ M___, _____________________, nr. 62C, jud. Maramureș și administratorul judiciar Cabinet de Insolvență Bobotă Liuba cu sediul în B___ M___, ______________________/1, jud. Maramureș.

Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta ________________ cu sediul în B___ M___, _____________________, nr. 62C, jud. Ma­ra­mu­reș, citată și prin administrator judiciar Cabinet de Insolvență Bobotă Liuba cu sediul în B___ M___, ______________________/1, jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții M_________ Educației, Cercetării și Tineretului cu sediul în București, ______________________. 28-30, sector 1 și M_________ B___ M___ prin Primar în re­­prezentarea Statului Român cu sediul în B___ M___, ___________________. 37, ju­de­țul Maramureș, având ca obiect constatarea și exercitarea servituții de tre­ce­re.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu contravin pre­zen­tei decizii.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 2 iulie 2014.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

P__ M____ BogdanWaltner DanielaMăndicescu R_____

(concediu de odihnă, semnează grefier șef)

Red. /dact./P.M.B./04.08.2014

Tehn. M.R./8 ex./2014

_______________

Judecător la fond: A______ A______ R_____