ROMÂNIA

TRIBUNALUL A___ Operator - 3207/2504

Secția civilă

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 956

Ședința publică din data de 03 iulie 2013

Președinte D____ C_____ U____

Judecător M________ C____

Judecător S_____ O___ S___

Grefier C______ I_____

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta-terț poprit ________________________ SRL Socodor împotriva sentinței civile cu nr. 262 din 28.03.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în contradictoriu cu intimata-creditoare Direcția G_______ a Finanțelor Publice a județului A___ și intimata-debitoare ____________________ Șicula având ca obiect, validare poprire.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentei avocat P____ M____ din BA A___ și reprezentantul intimatei-creditoare c.j B____ M_____, lipsă fiind intimata-debitoare ____________________ Șicula.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este timbrat cu 97 lei taxă judiciară de timbru (conform chitanței de la fila 15 dosar) și 3 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentantul recurentei depune la dosar chitanța de plată a taxei de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar de 3 lei.

Nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului cu consecința respingerii acțiunii introductive, pentru motivele arătate în memoriu. Hotărârea primei instanțe este nelegală fiind interpretat eronat conținutul raporturilor juridice dintre debitoare și terțul poprit. Societatea recurentă nu datorează în prezent nicio sumă de bani debitoarei, contractul dintre părți fiind reziliat de drept ca urmare a neexecutării conforme de către ____________________________ cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru.

Reprezentanta intimatei-creditoare solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală hotărârea primei instanțe, fără cheltuieli de judecată.

T R I B U N A L U L

Constată că prin sentința civilă nr. 262 din 28. 03.2013 Judecătoria Chișineu Criș a admis cererea formulată de creditoarea Direcția G_______ a Finanțelor Publice A___ în contradictoriu cu terțul poprit _________________________ SRL și debitorul _____________________, și a menținut poprirea înființată de către creditoare împotriva terțului poprit _________________________ SRL, în baza Adresei de înființare a popririi nr. xxxxx din 22 .10. 2012, în limita sumei de 24 202 lei. Nu a acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că s-a impus menținerea popririi solicitată de către creditoarea Direcția G_______ a Finanțelor Publice A___ la terțul poprit ________________________ SRL astfel cum a fost solicitată de creditoare deoarece conform facturii aflate la dosar, care s-a coroborat cu balanța de verificare, terțul poprit datora debitorului ____________________ suma de 24.202 lei, iar terțul poprit nu a făcut dovada că ar fi achitat către debitorul urmărit o parte sau în totalitate debitul datorat. Terțul poprit a recunoscut, prin întâmpinare că debitoarea i-a livrat cantitatea de circa 150 tone cereale și că din valoarea facturii astfel emise nu a achitat suma de 24.202,20 lei.

Deși terțul poprit a invocat împrejurarea că nu s-ar fi livrat întreaga cantitate de cereale contractată cu debitoarea, aceasta nu a fost în măsură să ducă la rezilierea de drept a contractului dintre terțul poprit și debitoare și nici la posibilitatea terțului poprit de a reține garanția constituită cu titlu de penalitate contractuală, întrucât potrivit clauzelor contractului a fost interzisă denunțarea unilaterală a contractului iar plata contravalorii produselor trebuia efectuată în termen de 30 de zile de la facturare. Pactul comisoriu invocat de către terțul poprit nu a fost un pact comisoriu de ultim grad, astfel că nu a constituit temei de rezoluțiune a contractului. Dimpotrivă, odată livrarea cerealelor făcută, terțul poprit a fost ținut de obligația de plată a prețului, conform art.1361, 1362 Cod civil de la 1864. Din examinarea contractului nu a rezultat existența condiționării plății prețului cerealelor deja livrate terțului poprit de evenimentul livrării în întregime a mărfii contractate, astfel că în cauză nu a fost aplicabilă instituția excepției de neexecutare a contractului.

Pe de altă parte pentru menținerea popririi instanța de fond a considerat că nu a fost necesară existența unui raport obligațional direct între reclamantă și terțul poprit. Factura din dosar a fost asumată de către terțul poprit prin semnătură.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S.C. F___ D_____ CONSTRUCT S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 262/28.03.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosar XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata creditoare D.G.F.P. A___ și intimata debitoare S____ C______ SRL, prin care a solicitat admiterea recursului formulat în cauză în temeiul dispozițiilor art. 304, 304 ind. 1 raportat la art. 312 Codul de procedură civilă, cu consecința respingerii acțiunii introductive.

În motivare a arătat referitor la starea de fapt că între reclamanta terț poprit S.C. F___ D_____ CONSTRUCT S.R.L. și intimata debitoare S____ C______ SRL au existat raporturi comerciale în cursul anului 2010. Relațiile constau în achiziția de produse agricole, intimata debitoare ocupându-se cu comercializarea acestora.

Raportat la soluția primei instanțe, a apreciat că aceasta a fost netemeinică și nelegală prin prisma prevederilor art. 304 pct. 8 și 9 Codul de procedură civilă, respectiv art. 304 ind. 1 Codul de procedură civilă.

A considerat că hotărârea primei instanțe a fost netemeinică și nelegală întrucât a fost pronunțata cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, fiind interpretat eronat conținutul raporturilor juridice dintre intimata-debitoarea ____________________ și recurenta-terț poprit ________________________ SRL.

Recurenta-terț poprit ________________________ SRL nu a datorat și nu a datorat în prezent sume debitoarei ____________________, contractul dintre părți fiind reziliat, ca urmare a neexecutării conforme de către intimata debitoare.

Suma de 24.202,20 lei pentru care s-a instituit poprirea nu a fost datorată către intimata debitoare, constituind contravaloarea cantității de grâu livrate și calificate ca și garanție, garanție nerestituită și reținută ca urmare a neexecutării conforme a contractului de către ____________________.

Din analiza coroborata a dispozițiilor art. 149 și art. 129 Codul de procedură fiscală, art. 452 Codul de procedură civilă, a rezultat că dreptul de a solicita și de a obține menținerea popririi împotriva terțului poprit este existenta unor sume sau a unor bunuri pe care terțul poprit le datorează sau le va datora în viitor debitorului din raportul obligațional de drept fiscal. În lipsa unor astfel de datorii nu au fost întrunite condițiile formale pentru instituirea, respectiv menținerea popririi, terțul poprit neputând fi executat silit în numele debitorului fiscal pentru datorii inexistente.

Contractului încheiat între recurenta terț poprit și intimata debitoare la data de 17.09.2010 a fost asumarea de către vânzătoarea ____________________ a obligației de livrare la termen a unei cantități de 1000 tone cereale, termenul limită fiind la data de 17.10.2010.

Tocmai pentru a se pune la adăpost de o eventuala neexecutare a contractului din partea furnizorului, de natura a o vătăma în raporturile cu terții, cumpărătorul a prevăzut contractual că nu va achita contravaloarea mărfii livrată la primul transport decât în condițiile în care s-a recepționat în totalitate cantitatea de 1000 tone contractate, suma aferentă valorii mărfii a fost constituită ca și garanție urmând a fi achitata în termen de 10 zile de la recepția în totalitate a bunurilor contractate.

Prin urmare părțile au convenit ca parte din valoarea mărfii livrate să nu fie achitată decât la recepția întregii cantități de 1000 tone convenite.

Recurenta terț poprit a mai arătat despre convenție că mai cuprinde un pact comisoriu de grad IV prin care s-a arătat că în caz de neexecutare a contractului acesta va fi reziliat de drept fără somație și punere în întârziere.

La data de 17.09.2010 s-au livrat cereale cu aviz 222 (32,450 kg), această cantitate intrând sub incidența clauzei privind garantarea cumpărătorului, contravaloarea sa urmând a fi achitată în termen de 10 zile de la livrarea întregii cantități de 1000 tone convenită de cele două părți, suma de 24.202 lei a fost cuprinsă în cadrul facturii 058/20.09.2010.

În cadrul raporturilor juridice dintre părți intimata-debitoarea nu a respectat clauzele contractuale în sensul ca nu s-a achitat de obligația de a livra cantitatea convenită, aspect confirmat de ambii martori audiați în cauza.

Având în vedere că intimata-debitoarea nu a livrat cantitatea de 1000 tone de grâu, convenită cu societatea cumpărătoare, obligația cumpărătoarei ________________________ SRL de a vira în contul vânzătorului garanția reținuta, garanție constând în valoarea mărfii livrata la primul transport nu a devenit niciodată scadentă, recurenta fiind îndrituită invocarea ca mijloc procesual de apărare a excepției de neexecutare conformă a contractului. Prin urmare la data instituirii măsurii popririi creanța nu era scadentă.

Recurenta terț poprit a subliniat că cele reținute de prima instanța contravin în mod flagrant celor convenite de părți prin clauzele contractuale și anihilează practic însăși ideea de garanție contractuală pe care părțile au convenit-o, încălcându-se astfel caracterul obligatoriu al contractului.

Ținând cont de nerespectarea obligațiilor asumate de intimata debitoare privind livrarea unei cantități de 1000 tone grâu până la data de 17.10.2010. contractul dintre părți a fost desființat de drept. Consecința a fost aceea că valoarea garanției nu s-a mai restituit, ceea ce a făcut ca pretinsa creanță să fie inexistentă.

A arătat că cea ce a reținut prima instanța a ținut de o interpretare eronata a legii. Rezilierea/rezoluțiunea contractului de drept cu consecințele ce decurg din aceasta a putut fi invocată atât pe cale de acțiune cât și pe cale de excepție sau ca apărare de fond într-un proces pendinte, ceea ce s-a și întâmplat în cauză.

În aceste condiții, conducerea recurentei, în baza prevederilor contractuale, a înțeles să se prevaleze de pactul comisoriu de grad IV respectiv clauza penală din contract, a apreciat că nu mai datorează garanția constituită intimata debitoare, constând în contravaloarea parțiala a facturii 058/20.09.2010, în limita sumei de 24.202 lei.

A subliniat că toate aceste aspecte au fost aduse la cunoștința debitoarei în 2010, împrejurarea că aceasta nu a acționat până în 2013 pentru recuperarea sumei de 24.202 lei constituind o prezumție judiciară de care instanța a fost chemată să țină cont. Mai mult a și solicitat în mod expres interogatoriul debitoarei pentru a confirma poziția părților, proba ce a fost considerată ca inutilă de către instanța fondului care, subsecvent, substituindu-se intenției părților exprimată în convenția din 2010, a respins în mod nefondat apărările.

Prin urmare a solicitat constatarea că suma la care intimata creditoare a făcut trimitere, 24.202 lei, nu a fost datorată de intimata-debitoare și astfel a considerat că solicitarea de menținere a popririi ca fiind nefondată.

După cum a arătat și în concluziile expuse instanței fondului, între intimata creditoare DGFP și terțul poprit nu a existat un raport obligațional direct, aceasta solicitând menținerea popririi în temeiul unor datorii ale subscrisei față de intimata debitoare. Or, în aceste condiții, a considerat necesară decelarea raporturilor juridice cu intimata debitoare, raporturi în cadrul cărora s-a putut constata că aceasta nu a executat întocmai contractul semnat, condiții în care obligația de a achita contravaloarea garanției reținute nu a mai devenit scadentă, ba mai mult, raportat la intervenirea rezilierii de drept a contractului obligația respectivă s-a stins.

Recurenta terț poprit a arătat că hotărârea primei instanțe a interpretat și aplicat eronat dispozițiile art. 969 Codul Civil, substituindu-se practic intenției părților, cu încălcarea principiului libertății contractuale, respectiv a obligativității prevederilor convenționale. În aceste condiții s-a putut constata că nu s-a putut justifica existența unei creanțe certe, lichide și exigibile ceea ce a făcut ca executarea terțului pentru datorii ale debitorului principal, fie acestea chiar și la bugetul de stat, aceasta fiind considerată deopotrivă nelegală și neavenită.

În concluzie a arătat că atâta vreme cât nu a avut nicio datorie față de intimata debitoare, suma înscrisă în contabilitatea fiind contravaloarea parțială a facturii 058/20.09.2010 pe care nu a achitat-o tocmai pentru că nu a avut această obligație, suma de 24.202 lei fiind reținută în contul garanției de executare conformă a contractului, cererea de menținere a popririi asigurătorii a considerat-o nefondată, justificându-se respingerea sa, sens în care a solicitat admiterea recursului și modificarea subsecventa a hotărârii primei instanțe.

În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 299, art. 304¹, art.304 pct. 8 și 9, art.452 Codul de procedură civilă, art. 969, art.1020 Codul Civil, art. 129, art.149, art.150 Codul de procedură fiscală.

Intimata-creditoare Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Județului A___ nu a depus întâmpinare în cauză, însă cu ocazia cuvântului pe fond a solicitat respingerea recursului.

Intimata-debitoare ____________________ Șicula, deși legal citată, nu a depus întâmpinare în cauză.

Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și ținând seama de dispozițiile art. 304 și 304¹ Cod procedură civilă, tribunalul va constata că recursul promovat în cauză este nefondat.

Din lucrările dosarului rezultă că terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile prev. de art. 149 Cod pr. fiscală, precum să adresa de înființare a popririi emisă de Administrația Finanțelor Publice Ineu, a fost legal înființată.

Din factura emisă coroborat cu balanța de verificare a lunii august 2012, rezultă că debitorul este creditor al terțului poprit, și din acest motiv tribunalul apreciază că în mod corect a dispus instanța de fond menținerea popririi înființate la terțul poprit.

Singurul motiv al recurentei prin care susține că nu datorează în prezent suma debitoarei ____________________ Șicula întrucât contractul dintre părți a fost reziliat ca urmare a neexecutării conformă de către ____________________ Șicula, nu poate fi reținută de tribunal întrucât acest raport juridic privesc părțile contractante și eventuale sancțiune din acel contract nu poate fi aplicabil Statului care este beneficiar al taxelor aferente societății debitoare.

Față de aceste considerente tribunalul urmează să respingă recursul declarat de recurenta-terț poprit ________________________ SRL Socodor, județul A___, împotriva sentinței civile cu nr. 262 din 28.03.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în contradictoriu cu intimata-creditoare Direcția G_______ a Finanțelor Publice a județului A___ și intimata-debitoare ____________________ Șicula.

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-terț poprit ________________________ SRL Socodor, județul A___, împotriva sentinței civile cu nr. 262 din 28.03.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș, în contradictoriu cu intimata-creditoare Direcția G_______ a Finanțelor Publice a județului A___ și intimata-debitoare ____________________ Șicula.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 3 iulie 2013.

pentru președinte, Judecător, Judecător,

D____ C_____ U____ M________ C____ S_____ O___ S___

aflat în concediu de odihnă

semnează președinte secția

civilă N_______ C____

Grefier,

C______ I_____

Red.OSS

Thred. CI

2 ex./ 10.07.2013

Nu se comunică

creditoarea Direcția G_______ a Finanțelor Publice A___ – A___, ________________________, județul A___

terț poprit F___ D_____ Construct SRL - Socodor, FN, județul A___

debitor S.C. S____ C______ SRL Șicula, FN, județul A___

Primă instanță – Judecătoria Chișineu Criș - judecător L____ M______