Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA GĂEȘTI – JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1012

Ședința publică de la 24 aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M___ E____ N__

Grefier M_____ C____

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect servitute privind pe reclamanta M_____ I____, domiciliată în T___, _________________, ___________, ______________________________ și pe pârâta P______ PRODULEȘTI, cu sediul în ____________________________________.

Acțiunea timbrată conform chitanței nr. xxxxx/30.10.2012 în sumă de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta personal și asistată de av. D____ M_______, pentru pârâtă a răspuns av. T______ I__.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că pricina a fost amânată pentru ca reclamanta să ia cunoștință de întâmpinarea formulată de pârâtă, după care:

Depune la dosar precizare a cererii de chemare în judecată, respectiv precizare a primului capăt de cerere în sensul că solicită să se constate existența unui drept deja câștigat, respectiv dreptul privind servitutea de trecere pe amplasamentul și în modalitatea în care acesta a fost practicat timp de peste 60-70 de ani. Arată că urmează să timbreze.

Av. T______ I__ pentru pârâtă arată că a luat cunoștință de această precizare și nu solicită termen. Arată că nu se opune primului capăt de cerere, iar cu privire la capătul II de cerere, consideră că este o completare la cererea de chemare în judecată nu se mai poate face o astfel de cerere.

Av. D____ M_______ pentru reclamantă arată că se poate formula o astfel de cerere, având în vedere că părțile se află la prima zi de înfățișare.

Instanța constată decăzută reclamanta din dreptul de a modifica cererea de chemare în judecată, având în vedere că prima zi de înfățișare a fost la termenul din data de 10.04.2013, iar pârâta se opune completării cererii de chemare în judecată cu capătul de cererea având ca obiect revendicare și îndrumă reclamanta să formuleze o cerere de chemare în judecată având ca obiect revendicare cu respectarea condițiilor de formă impuse de Noul Cod de procedură civilă, să evalueze suprafața revendicată și să timbreze noua cerere de chemare în judecată.

Av. D____ M_______ pentru reclamantă apreciază că acesta este primul termen de judecată, având în vedere că termenul anterior a fost acordat pentru complinirea lipsurilor.

Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P______ Produlești și acordă cuvântul pe excepție.

Av. D____ M_______ pentru reclamantă arată că acțiunea confesorie în servitute este asimilată acțiunii în revendicare, iar oricare persoană care obstrucționează trecerea, are calitate procesuală pasivă. Cu privire la capătul II de cerere, are calitate procesuală pasivă.

Av. T______ I__ pentru pârâtă solicită admiterea excepției, apreciind că pârâta nu are calitate procesuală pasivă.

Instanța invocă excepția lipsei calității procesuale active față de capătul de cerere având ca obiect demolarea porțiunii de gard.

Av. D____ M_______ pentru reclamantă arată că partea sa este îndreptățită să solicite acest lucru și evident are calitate procesuală activă.

Av. T______ I__ pentru pârâtă solicită admiterea excepției. Reclamanta nu are calitate procesuală activă.

Av. D____ M_______ pentru reclamantă arată că dacă P______ este cea care îi obstrucționează reclamantei trecerea, cine ar trebui să dărâme acel gard, nu persoana care a obstrucționat trecerea.

Instanța rămâne în pronunțare pe excepțiile invocate.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găești sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanta M_____ I____, domiciliată în T___, _________________, ___________________________________________, a chemat în judecată pe pârâta P______ Produlești, jud. Dâmbovița, solicitând următoarele:

- să se constate că este titulara unui drept de servitute de trecere de aproximativ 3,5 m lățime care se întinde pe toată lungimea până la proprietatea sa de 1.600 mp, situată în ______________________________________________ de proprietate xxxxx din T.8, P.37/9, teren având următoarele vecinătăți: la N- L_______ S____, la E- D___ G_______, la S- cimitir comunal, la V- G_______ M____. Acest drum de servitute care pleacă de la drumul comunal, în prezent se găsește închis în curtea bisericii, având următoarele vecinătăți: la V- drumul ________________________ R____ D______, A_____ D D______, moșt. G________ I___, la S- curtea bisericii și la E- cimitirul;

- să fie obligată pârâta să lase liber acest drum de trecere, prin demolarea porțiunii de gard aferentă lățimii de 3,5 m.

Solicită cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta arată că în urmă cu aproximativ 60 ani, în mijlocul cimitirului din localitatea Broșteni se afla o biserică veche, iar în fața cimitirului până la drumul comunal, pe locul unde actualmente se găsește noua biserică, era o poiană. De la drum, trecând prin această poiană, toți riveranii aveau acces la terenurile lor, iar pe terenul evocat la petitul 1 exista și o fundație ( arca) pentru construirea unei case.

Tot atunci accesul în cimitir nu se făcea prin această poiană, ci se făcea undeva pe o stradă la vale, prin dreapta actualei biserici, dar la depărtare de câteva sute de metri.

Cu aproximativ 60 ani în urmă biserica s-a dărâmat și până în urmă cu doi ani slujbele religioase pentru înhumare se desfășurau în biserica din centrul localității, iar sicriele erau aduse în cimitir pe acest drum de care s-a făcut vorbire.

Se precizează de asemenea, că în toată această perioadă, poiana în întregime, lată de 19-20 m și până la cimitir, a fost folosită de ei, astfel încât au dobândit cu toții, prin uzucapiune, acest dezmembrământ al dreptului de proprietate. Se arată că pe aici se intra cu utilajele la loc, se trecerea cu recolta și cu pasul, iar locul bisericii inițiale era cu 200 m mai la răsărit, adică pre jumătatea cimitirului.

În urmă cu 2 ani s-a construit această biserică în jumătatea poienii, fără să existe acte de proprietate și autorizații sau sunt neconforme cu realitatea.

Menționează reclamanta că ar exista un proces verbal de punere în posesie și un plan de delimitare a corpului de proprietate al parohiei Produlești - cimitir Broșteni, dar dovezile despre proprietate le va solicita în cursul procesului. În acest plan de delimitare se vorbește despre o deschidere la stradă de 19,68 m, P______ făcând un gard la stradă pe o lățime de aproximativ 24 m, care le-a obturat drumul de trecere, preotul paroh asigurându-i că pot să treacă prin curtea bisericii cu pasul, că le va da o cheie de la poartă.

Probe: interogatoriu, martori, expertiză, înscrisuri.

În drept: art. 616 și urm. din vechiul Cod civil, 1847 – 1890 vechiul Cod civil, 755 și urm. N.C.C .

S–au depus la dosar în copii: titlul de proprietate nr. xxxxx/1999 eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dâmbovița, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, certificat de căsătorie și CI reclamantă.

Pârâta P______ Produlești a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Se precizează în întâmpinare că suprafața de teren solicitată de către reclamantă este proprietatea Parohiei Produlești încă de la înființarea bisericii vechi fiind stăpânită de către parohie din acea perioadă și până în prezent.

Reclamanta apreciază că acest drum de servitute de trecere ar fi existat de aproximativ 60 ani, fiind folosit de către toți riveranii, aspect ce nu corespunde realității, deoarece toți proprietarii terenurilor învecinate cu biserica și cimitirul aveau acces la terenurile lor pe drumul de exploatare DE 34 care are ieșire la DCL1.

Faptul că prin curtea bisericii și a cimitirului exista o potecă de aproximativ 0,70 m lățime, prin care enoriașii localității treceau cu pasul, acest lucru se întâmpla și se întâmplă în continuare, datorită faptului că au avut și acceptul parohiei, dar niciodată pe această potecă nu s-a circulat cu vehicule.

Se menționează că această potecă sau drum nu a figurat și nici nu figurează în evidențele primăriei ca fiind drum.

Mai arată pârâta că în titlul de proprietate nr. xxxxx/06.08.1999, emis pe numele reclamantei, la Sud se învecinează cu cimitirul comunal și nu cu drumul despre care face vorbire reclamanta.

De asemenea, reclamanta face afirmația că există o fundație pe suprafața de teren a cărei proprietar este, aspect care corespunde realității, dar această fundație este construită fără autorizație de construire.

Învederează că prin Hotărârea Consiliului Local Produlești nr. 9 din data de 28.03.2013 a fost înființat drumul vicinal D1 cu o lungime de 103 ml și o lățime de 4 ml delimitate astfel: N- DE 34, S- V___ I____, E- TAP, V- L_______ S____. Față de această hotărâre a Consiliului Local Produlești se apreciază că reclamanta are servitute de trecere pe DV 1- XXXXXXXX 2, distanța de la proprietatea reclamantei până la DCL1 fiind foarte scurtă, neimpunându-se o servitute de trecere prin curtea bisericii și a cimitirului.

Se mai menționează de către pârâtă că toți ceilalți proprietari de terenuri care se învecinează cu biserica și cimitirul folosesc aceeași cale de acces la terenurile lor, respectiv DE 34.

În drept art. 115 Cod civil.

Probe: înscrisuri și 2 martori.

S-au atașat întâmpinării: copie hotărârea nr. 9/28.03.2013 a Consiliului Local Produlești, copie schița întocmită de Primăria comunei Produlești.

La termenul din 24.04.2013 reclamanta a depus la dosar o precizare a primului capăt al cererii de chemare în judecată, prin care arată că solicită să se constate existența unui drept deja câștigat, respectiv dreptul privind servitutea de trecere pe amplasamentul și în modalitatea în care acesta a fost practicat timp de peste 60-70 de ani.

La termenul din data de 10.04.2013 instanța a pus în vedere părților să facă dovada calității procesuale pasive.

Analizând înscrisurile existente la dosar, instanța reține următoarele:

Prin primul capăt al cererii de chemare în judecată, reclamanta solicită să se constate că a dobândit un drept real, respectiv dreptul de servitute de trecere pe un teren, prin uzucapiunea de 30 de ani. Aceasta, din punct de vedere al clasificării acțiunilor civile, este o acțiune în constatare declaratorie, iar nu o acțiune confesorie, căci prin acțiunea confesorie se urmărește valorificarea unui drept real, iar nu recunoașterea lui.

Or, reclamanta, după cum s-a arătat, nu pretinde că are titlu pentru dreptul real invocat, ci solicită să se constate existența acestui drept în patrimoniul ei, hotărârea judecătorească urmând a-i fi titlu.

Existența servituții de trecere nu se poate constata decât în contradictoriu cu proprietarul fondului aservit, aceasta fiind o sarcină care grevează fondul aservit, pentru uzul sau utilitatea fondului dominant, spre deosebire de valorificarea aceluiași drept pe calea acțiunii confesorii, care poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului.

În cauză, deși îi revenea sarcina probei, reclamanta nu a făcut dovada calității pârâtei de proprietar al terenului asupra căruia ar greva servitutea pretinsă, căci nu a fost depus nici un înscris care să reprezinte titlu de proprietate al pârâtei asupra terenului ce se pretinde a fi fondul aservit.

În aceste condiții, instanța apreciază că nu a fost dovedită calitatea procesuală pasivă, urmând a admite excepția invocată în acest sens, iar pe cale de consecință, va respinge cererea având ca obiect constatarea existenței dreptului de servitute de trecere, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale active cu privire la cererea având ca obiect obligarea pârâtei la demolarea gardului, instanța constată că reclamanta nu a prezentat actul juridic de constituire a servituții de trecere și nici o hotărâre judecătorească de constatare a dobândirii acestui drept real prin uzucapiune, acestea fiind modalitățile de constituire a servituților.

Nefiind titulara dreptului de trecere, reclamanta nu are calitate procesuală activă să solicite obligarea pârâtei la demolarea gardului pentru a lăsa liber un drum de trecere, prin urmare pentru a-i permite exercitarea dreptului real invocat și nedovedit, situație în care va fi admisă și excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește acest capăt de cerere, cu consecința respingerii lui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect constatarea existenței dreptului de servitute de trecere, invocată din oficiu.

Respinge cererea având ca obiect constatarea existenței dreptului de servitute de trecere, formulată de reclamanta M_____ I____, domiciliată în T___, _________________, ___________, ___________, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâta P______ Produlești, jud. Dâmbovița ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite excepția lipsei calității procesuale active în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la demolarea gardului, invocată din oficiu.

Respinge cererea având ca obiect obligarea pârâtei la demolarea gardului, formulată de reclamanta M_____ I____, în contradictoriu cu pârâta P______ Produlești, jud. Dâmbovița, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 24.04.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.N.M.E. Tehnored.B.M./N.M.E. 23.05.2013 Ex.4 ODCP 8528