DOSAR Nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 415

Ședința publică din data de 26 Februarie 2014

Completul compus din:

Președinte: Judecător C_____ T______

Judecător L____ E____

Judecător P_________ B________

Grefier I_____ B____

*******

Pe rol, soluționarea recursului declarat de reclamantul B___ A____, împotriva deciziei civile nr.288/05.12.2013, pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații apelanți D_____ V_____ și D_____ M____, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant asistat de avocat C_______ C_______, precum și intimații apelanți reprezentați de avocat Bubatu M______, care a depus împuternicirea .

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că recursul este netimbrat, că s-a depus întâmpinare cu exemplar pentru comunicare, după care, avocat C_______ C_______ a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Instanța a procedat la comunicarea întâmpinării, pentru a cărei observare nu s-a solicitat un nou termen de judecată.

Nefiind cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul părților.

Avocat C_______ C_______ pentru recurentul reclamant, a solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei civile în sensul respingerii apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, instanța de apel, față de completarea raportului de expertiză, a admis apelul și a respins acțiunea ca rămasă fără obiect. Fereastra nu respectă nici una din soluțiile stabilite prin raportul de expertiză fond, iar mobilitatea giurgiuvelei poate fi adusă la starea inițială.

A solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în apel, temeiul juridic fiind culpa procesuală, apelanții făcând modificări la fereastră în timpul procesului, cu consecința respingerii cererii ca rămasă fără obiect, precum și în recurs.

Avocat Bubatu M______ pentru intimații apelanți, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, prin soluția pronunțată în apel stabilindu-se adevărul, deoarece la data efectuării raportului de expertiză la fond, la atenționarea primăriei, fereastra nu mai avea sistem de deschidere dublă. Fereastra nu este de vedere, ci de lumină, fiind amplasată în camera centralei termice cu rol de a permite aerisirea. Referitor la cel de al doilea motiv de recurs, a apreciat că în mod corect instanța de apel nu a acordat cheltuieli de judecată, admițând apelul intimaților.

A solicitat cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 976 din 11.06.2013 pronunțată de Judecătoria B___ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX, s-a admis acțiunea reclamantului B___ A____, în contradictoriu cu pârâții D_____ V_____ și D_____ M____.

Au fost obligați pârâții să desființeze servitutea de vedere, respectiv să astupe fereastra din spatele casei lor, în modalitatea propusă de către expert și eliminarea mobilității giurgiuvelei, iar în caz de refuz autorizează reclamantul să desființeze servitutea de vedere pe cheltuiala pârâtului.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 1.023,30 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 6 alin (6) din Noul Cod civil dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după _____________________ legii noi.

În conformitate cu dispozițiile art. 615 din Noul Cod civil, este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanță mai mică de un metru. Distanța se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fața zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanța, și în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar și până la această linie.

Potrivit art. 616 din Noul C.Civ., dispozițiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide, fara limita de distanta, ferestre de lumina daca sunt astfel construite încat sa împiedice vederea spre fondul învecinat.

Prin expertiza efectuată în cauză s-a constatat că fereastra pârâților are giurgiuvea mobilă pe două direcții și sticlă ornament semitransparentă. Fereastra este dublată spre fondul reclamantului de un cadru metalic fix pe care este aplicată o membrană termoplastică armată cu plasă recuperată de la un fost afiș electoral. Dimensiunile elementului cadru cu membrană sunt de 0,80 x 1,000 m și este dispus la o distanță de 15 cm de fața zidului în care este practicat golul ferestrei în cauză. Acest element depășește, pe contur, fereastra cu 7 cm orizontal și 14 cm vertical.

Concluzia expertului este aceea că fereastra, în mod singular, este de vedere, având în vedere mobilitatea giurgiuvelei, iar ansamblu fereastră și cadru cu membrană transparentă nu permite vederea spre fondul reclamantului-are mai mult rol de ventilație.

Pentru a fi respectate dispozițiile art. 616 din Noul Cod civil expertul propune următoarele măsuri: întrucât cadrul cu membrane poziționat, în mod fix, în fața ferestrei împiedică vederea spre fondul reclamantului și nu realizează adecvat pătrunderea luminii, respectiv realizarea funcției de fereastră de lumină, pentru realizarea și a acestei funcții se poate îndeplini prin sticlă sablată, cu suprafață rugoasă realizată prin șlefuire cu jet de nisip sau sticlă ornament semioptică sau policarbonat semioptic.

Rezultă că, deși ansamblu fereastră și cadru cu membrană transparentă nu permite vederea spre fondul reclamantului, având mai mult rol de ventilație, faptul că giurgiuveaua este mobilă crează posibilitatea ca fereastra să fie de vedere. În aceste condiții, pentru a fi respectate dispozițiile art. 616 din Noul Cod civil este necesară eliminarea mobilității acestei giurgiuvele, iar pentru realizarea funcției de fereastră de lumină, aceasta se poate îndeplini prin sticlă sablată, cu suprafață rugoasă realizată prin șlefuire cu jet de nisip sau sticlă ornament semioptică sau policarbonat semioptic.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții D_____ V_____ și D_____ M____, criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, pentru ca această fereastră este singura din încăpere pentru asigurarea ventilării și pătrunderii lumini în acest spațiu, iar în încăpere se află centrala pentru asigurarea apei calde menajere.

Prin decizia civilă nr.288/05.12.2013, pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, s-a admis apelul declarat de apelanții pârâți D_____ V_____ și D_____ M____, domiciliați în ___________________________, împotriva sentinței civile nr. 976 din 11.06.2013 pronunțată de Judecătoria B___ în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul reclamant B___ A____ cu dom. ales la C__. Av. Călugaru C_______, cu sediul în B___, _________________________. 7, Județul O__.

A fost schimbată sentința în parte în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect .

S-a păstrat dispoziția privitoare la obligarea la plata cheltuielilor de judecată .

S-a respins cererea apelanților de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că:

În apel, s-a dispus completarea raportului de expertiză de către expert V____ I__ V_____ în sensul de a se preciza sistemul de deschidere al ferestrei și dacă este în două părți.

La termenul din 26.11.2013 expertul a depus la dosar completarea raportului de expertiză arătând că sistemul de deschidere actual al ferestrei este cu giurgiuvea ce se poate deschide prin rotație vertical ax inferior și deplasare limită la partea superioară 14 cm. depunând schiță anexă în acest sens.

În ce privește mobilitatea actuală a giurgiuvelei arată că este într-o parte, respectiv la partea superioară conform schiței anexată.

Față de această situație, și de soluția pronunțată de instanța de fond prin care au fost obligați pârâți să desființeze servitutea de vedere, respectiv să astupe fereastra din spatele casei lor în modalitatea propusă de către expert și eliminarea mobilități giurgiuvelei, iar în caz de refuz autorizează reclamantul să desființeze servitutea de vedere pe cheltuiala pârâtului, tribunalul a admis apelul și a schimbat sentința în parte în sensul a respins acțiunea ca rămasă fără obiect .

Aceasta deoarece potrivit completării raportului de expertiză fereastra are deschidere într-un singur sens în partea superioară de 14 cm..

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamantul B___ A____.

Hotărârea judecătorească pronunțată în cauză este nelegală, întrucât instanța de judecată nu a făcut o corectă aplicare a legii astfel că în raport de completarea raportului de expertiză efectuată de expertul V____ I__ V_____ care a trebuit să precizeze sistemul actual de deschidere al ferestrei, precum și în raport de faptul că acesta a arătat că mobilitatea actuală a giurgiuvelei este într-o parte, a admis apelul și a schimbat în parte sentința, respingând acțiunea ca rămasă fără obiect

În primul rând se impune a se sublinia faptul că nu era necesar ca raportul de expertiză întocmit la fond să fie completat de către expertul tehnic judiciar în sensul de a se preciza sistemul de deschidere al ferestrei si dacă este în două părți, deoarece această modificare nu conduce la respectarea de către intimați a dispozițiilor art.616 din Noul Cod Civil.

Susține acest lucru deoarece modificarea mobilității giurgiuvelei, precum și montarea panoului în fața ferestrei prezintă un caracter fix numai în aparență, ele putând fi aduse în starea inițiată foarte ușor, astfel încât fereastra_ar avea vedere directă către proprietatea sa, încălcându-se astfel dispozițiile legale în materie de servitute.

De altfel, instanța de fond a stabilit în mod corect obiectivele pentru expertul judiciar desemnat în cauză, în sensul de a stabili distanța la care se află fereastra intimaților fața de proprietatea sa, să stabilească dacă este de vedere sau de lumină precum si măsurile care pot fi luate pentru ca fereastra să respecte dispozițiile art.616 C.civ.

Astfel, deși raportul de expertiză a fost completat, stabilindu-se că s-a modificat parțial poziția actuală de deschidere a ferestrei, ea nu respectă nici măcar una din soluțiile stabilite de expertul V____ I__ V_____ în raportul de expertiză inițial astfel încât fereastra intimaților să respecte disp.art.616 Civ:

- înlocuirea membranei de pe cadru cu sticlă sablată (cu suprafață rugoasă realizată prin șlefuire cu jet nisip ) sau

- sticlă ornament opacă sau policarbonat semiopac .

Prin urmare, nefiind îndeplinite aceste obligații de către apelanți nu se poate reține că în prezent fereastra îndeplinește condițiile prevăzute de lege în materie de servitute de vedere.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată în apel, față de soluția pronunțată de instanța de judecată, aceea de a schimba în parte acțiunea, în sensul de a respinge acțiunea ca rămasă fără obiect, respingerea cererii apelanților de acordare a cheltuielilor de judecată este corectă, însă incorectă este soluția de neacordare a cheltuielilor de judecată față de reclamant, apelanții fiind în culpă procesuală.

La baza obligării de restituire a cheltuielilor de judecată, deci a temeiului juridic al obligării la plata cheltuielilor de judecată se află culpa procesuală, dedusă din expresia „partea căzută în pretenții,” reglementată de art.274 C.pr.civ.

În această ipoteză este evident că culpa procesuală aparține apelanților - pârâți, aceștia executând anumite modificări la fereastră pe parcursul procesului, cu consecința respingerii cererii mele ca rămasă fără obiect

Este adevărat că instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantului deși era obligată având in vedere cererea apărătorului, consemnată în practicaua hotărârii judecătorești, situație care echivalează cu neacordarea cheltuielilor de judecată.

A solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei civile a Tribunalului O__, în sensul respingerii apelului și menținerea sentinței civile pronunțate de Judecătoria B___, cu obligarea intimaților la cheltuieli de judecată în apel și recurs.

În drept, a invocat disp.art.304 pct.9 rap. la art.312 alin.1 teza 1, alin.2 teza 1.

Intimații apelanți au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, Curtea constată următoarele:

Cu privire la prima critică formulată de recurent – în sensul că lucrarea de completare raportului de expertiză efectuată în apel nu era necesară , întrucât intimatul ar putea aduce foarte ușor sistemul de închidere al ferestrei la forma inițială, adică să revină la forma de fereastră oscilobatantă cu posibilitate dublă de deschidere.

Curtea reține faptul că, dispozițiile art. 615-616 C.Civ. reglementează servitutea de vedere - vederea asupra proprietății vecinului , existând o diferențiere a regimului amplasării ferestrei, după cum aceasta este de vedere ori de lumină.

În timp ce pentru fereastra de vedere sunt aplicabile art.615 C.civ. potrivit cărora :

(1) Este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond.

(2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanță mai mică de un metru.

(3) Distanța se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fața zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanța, și în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar și până la această linie.

Pentru fereastra de lumină sunt aplicabile dispozițiile art. 616 C.Civ. potrivit cărora proprietarul are dreptul de a-și deschide, fără limită de distanță, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.

În condițiile în care, fereastra de vedere, adică oscilobatantă – cu două posibilități de deschidere - a devenit o fereastră de lumină prin : modificarea sistemului de deschidere - numai prin rotație ax vertical inferior cu deplasare limitată la partea superioară 14 cm. – existența geamului matifiat, semiopac și amplasarea unui cadru cu membrană ce nu permite vederea spre fondul reclamantului, devin aplicabile dispozițiile art. 616 C.Civ. pârâtul având dreptul de a-și deschide o astfel de fereastră, dincolo de opoziția reclamantului.

Cât privește eventualitatea transformării acestei ferestre de lumină într-una de vedere susținută de reclamant prin motivele de recurs, curtea va înlătura această critică întrucât ceea ce se analizează într-o cauză de acest tip este situația de fapt la data promovării acțiunii , constatată prin probele administrate în cauză – expertizele tehnice de specialitate –, iar nu o situație de fapt viitoare și eventuală .

În ceea ce privește critica privind neacordarea cheltuielilor de judecată - față de faptul că instanța de judecată a fost investită de apărător cu o astfel de cerere iar instanța nu s-a pronunțat, Curtea constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 281 ind. 2a C.P. Civ - introdus prin legea 202/2010 potrivit cărora, completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului ci numai în condițiile art. 281-281 ind. 2 C.P.civ – adică numai pe calea formulării unei cereri de completare pentru acordarea cheltuielile de judecată. Prin urmare și acest motiv de recurs este nefundat.

În raport cu constarea ca nefundat a recursului de față, Curtea va obliga recurentul, în temeiul art. 274 C.p.civ la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul B___ A____, împotriva deciziei civile nr.288/05.12.2013, pronunțată de Tribunalul O__ – Secția I Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații apelanți D_____ V_____ și D_____ M____.

Obligă recurentul către intimați la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 26.02.2014.

Președinte,Judecător,Judecător,

C_____ T______ L____ E____ P_________ B________

Grefier,

I_____ B____

Red.C.T ./17.03.2014

Tehn. red. IB / 2 ex

Jud. fond N R____

Jud. apel S O_____, I B_____