JUDECĂTORIA CLUJ-N_____
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx/2014
Ședința publică de la 30.10.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R_______-M____ P____
GREFIER: M______ F_____
Pe rol fiind amânarea pronunțării asupra cauzei civile privind pe reclamanta S_____ M____ și pe pârâta __________________, având ca obiect modificare traseu servitute și revendicare.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc în ședința publică din 03.10.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședința din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care instanța a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 10.10.2014, 16.10.2014, 23.10.2014, iar ulterior pentru prezenta dată.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, la data 16.07.2012, reclamanta S_____ M____, prin avocat P_____ O_____, cu împuternicire avocațială la fila 9 din dosar, a solicitat în contradictoriu cu pârâta __________________:
În motivarea cererii (filele 4-8), reclamanta arată, în esență, că la data de 08.09.2005 s-a constituit prin convenție o servitute de trecere în lungime de 44,5 m și lățime de 4 m în favoarea imobilului cu nr. topo 480/2/2/2/2 și în sarcina imobilului cu nr. topo 480/2/2/2/1, că s-a modificat starea de fapt de la momentul constituirii servituții de trecere, în sensul că s-a creat un nou traseu prin care terenul în favoarea căruia s-a stabilit servitutea să aibă acces la drum și care minimizează stânjenirea exercitării dreptului de proprietate al reclamantei. În privința cererii de revendicare, se arată că prin hotărârea judecătorească din data de 21.01.2008 s-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamantei asupra parcelei de teren în suprafață de 447 mp, că pârâta a uzurpat terenul și l-a înscris într-o altă carte funciară.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 616-art. 618, art. 634 C.civ., art. 112 și următoarele C.proc.civ.
În dovedire, s-au depus înscrisuri (filele 10-20).
Reclamanta a beneficiat de facilități fiscale la plata taxei de timbru în modalitatea scutirii (fila 102).
La data de 01.02.2013, pârâta __________________, prin SCPA P__. F. I___ și Asociații, cu împuternicire avocațială la fila 39, a depus întâmpinare (filele 41-44), prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat, în esență, că reclamanta a consimțit în mod liber la constituirea servituții de trecere, că servitutea de trecere nu este una legală, ci convențională și nu poate fi modificată decât prin acordul părților, că nu arată în concret care sunt prejudiciile aduse reclamantei prin exercitarea acestei servituți. Cu privire la revendicare, se arată că hotărârea judecătorească pe care se întemeiază reclamanta nu îi este opozabilă pârâtei, care nu a fost parte în procesul respectiv, că titlul pârâtei este certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ________ 3 nr. 4938/09.12.1999, că dreptul de proprietate a fost înscris în CF 2807 Someșeni, că prin decizia nr. 2982 pronunțată de către ÎCCJ în dosarul nr. 55/2005 s-a reținut în mod irevocabil că pârâta este proprietara tabulară a terenului revendicat încă din anul 2000, întabularea fiind făcută pe baza unui titlu legal, respectiv certificatul de atestare menționat.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 620 C.civ., art. 115, art. 274 C.proc.civ.
În dovedire, s-au depus înscrisuri (filele 45-67).
La data de 02.04.2013, la solicitarea instanței, s-au depus cărțile funciare nr. xxxxxx UAT Cluj-N_____ și xxxxxx UAT Cluj-N_____ (provenită din conversia de pe hârtie a cărții funciare nr. 2807 Someșeni) (filele 113-197).
În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu interogatoriul reclamantei (filele 207-208), proba cu interogatoriul pârâtei (filele 200-201) și proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie (raport de expertiză – filele 222-239, supliment la raportul de expertiză – filele 247-248).
La data de 08.10.2014, s-au depus concluzii scrise din de către părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
În ceea ce privește dreptul material aplicabil prezentei acțiuni, având în vedere succesiunea de legi în timp până la momentul pronunțării prezentei, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile Codului civil de la 1864, în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil.
Cu privire petitul privitor la modificarea servituții de trecere:
În fapt, prin certificatul de moștenitor nr. 2536/26.11.1993 emis de către Notariatul de Stat Județean Cluj în dosarul nr. 2560/1993, s-a stabilit calitatea de moștenitori a reclamantei și numiților T______ E____ și T______ P____ după defuncta T______ M____ și s-a stabilit că din masa succesorală după defunctă face parte imobilul înscris în CF 1266 Someșeni, nr. top. 480/2/2, casă și teren aferent de 6.377 mp, situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj (fila 11).
Prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 3232/01.08.1996 de către BNP V___ M____ (fila 12), coproprietarii S_____ M____, T______ E____ și T______ P____ au convenit ca imobilul cu nr. top. 480/2/2, înscris în CF nr. 1266 Someșeni, constând în casă și teren în suprafață totală de 6.377 mp, situat în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, să fie împărțit în două parcele, după cum urmează:
o parcelă cu nr. top. nou 480/2/2/2, ce constă din casă, curte și grădină situată în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, în suprafață totală de 2.865 mp, care revine în întregime reclamantei S_____ M____,
o parcelă cu nr. top nou 480/2/2/1, în suprafață de 3.512 mp, care revine coproprietarilor în cote egale de 1/3 fiecare.
Prin Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 456 mp, _____________________>480/2/2/1, situat din punct de vedere administrativ pe raza municipiului Cluj-N_____, în favoarea reclamantei și a numiților T______ E____ și T______ P____, în calitate de succesori ai defunctei T______ M____ (fila 15).
Prin sentința civilă nr. 461/21.01.2008 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX (filele 13-14), irevocabilă prin nerecurare:
- __________________. nou 480/2/2/1/1 – teren în suprafață de 3.065 mp, care să se reînscrie în CF 1266 Someșeni în favoarea vechilor proprietari în cotă de 1/3 fiecare cu titlu de moștenire și partaj;
- __________________. nou 480/2/2/1/2 – teren intravilan în suprafață de 447 mp,care să se înscrie în favoarea reclamanților în cotă de 1/3 parte fiecare, cu titlu de lege și partaj.
Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 289/17.05.2012 de către BNP L_______ O_______ I__, reclamanta S_____ M____ și numiții T______ E____ și T______ P____ au convenit atribuirea în natură în favoarea reclamantei S_____ M____ a imobilului teren intravilan, înscris în CF (nou) nr. xxxxxx Cluj-N_____, A1, cu nr. cadastral xxxxxx, în suprafață totală de 447 mp, dobândit prin Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj (filele 16-17).
Prin contractul de parcelare și vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1191/01.04.2005 (filele 86-87), reclamanta S_____ M____ a împărțit imobilul situat în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, înscris în CF 2449 Someșeni, A+1, cu nr. top. 480/2/2/2, nr. cadastral 1047 – casă, curte și grădină în suprafață totală de 2.865 mp în 2 parcele:
__________________. nou 480/2/2/2/1, nr. cadastral 1047/1, constând în casă, curte și grădină în ____________________. 188, județul Cluj, în suprafață de 1.651 mp,
__________________. nou 480/2/2/2/2, nr. cadastral 1047/2, constând în grădina din ____________________. 188, județul Cluj, în suprafață de 1.214 mp.
Prin aceeași convenție, reclamanta S_____ M____, în calitate de vânzătoare și numita ___________________ SRL, în calitate de cumpărătoare, au convenit să transmită dreptul de dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. top. nou 480/2/2/2/2, nr. cadastral 1047/2, în suprafață de 1.214 mp – grădina din ____________________. 188, județul Cluj, pentru prețul de 30.350 euro.
Prin convenția de constituire a servituții autentificată sub nr. 2616/08.09.2005 (fila 10), părțile contractului de vânzare-cumpărare anterior menționat, respectiv reclamanta S_____ M____ și numita ___________________ SRL au convenit constituirea unei servituți de trecere auto și pietonală în lungime de 44,5 m și lățime de 4,0 m, conform planului de amplasament și delimitare a corpului de proprietate întocmit de expert tehnic C________ G_______, în favoarea fondului dominant constând în teren în suprafață totală de 1.214 mp, înscris în CF 7 nedefinitivă Someșeni, cu nr. top. 480/2/2/2/2, nr. cadastral 1047/2 - grădina din ____________________. 188, județul Cluj și în sarcina fondului dominat format din terenul în suprafață de 1.651 mp, situat în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, înscris în CF nr. 2449 Someșeni, cu nr. top. 480/2/2/2/1 și nr. cadastral 1047/1.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3592/16.11.2006 de către BNP M______ L____, numita ___________________ SRL, în calitate de vânzător, pe de o parte și pârâta __________________, în calitate de cumpărător, pe de altă parte, au convenit să transfere dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF 7 nedefinitivă Someșeni A+1 cu nr. cadastral 1047/2, constând în teren situat în ____________________. 188, în suprafață de 1.214 mp, având înscrisă sub B2 servitutea de trecere în lungime de 44,50 m și lățime de 4,0 m asupra imobilului înscris în CF 2449 Someșeni. Cu nr. cadastral 1047/1 și nr. top. 480/2/2/2/1 (filele 47-52).
În drept, potrivit art. 575 și următoarele Cod civil de la 1864, servitutea este un drept real principal, dezmembrământ al dreptului de proprietate, respectiv o sarcină impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui alt imobil având un alt stăpân.
Instanța reține că în doctrină se face distincție între servituțile naturale și servituțile legale, clasificare criticabilă câtă vreme în ambele cazuri izvorul servituții îl constituie legea.
Servitutea de trecere necontinuă și neaparentă (în speță neexistând semne exterioare pentru delimitarea drumului servituții) este o servitute legală care poate constituită numai prin titlu, conform art. 624 C.civ. de la 1864.
În aceste condiții apar ca neîntemeiate susținerile pârâtei în sensul că servitutea nu poate fi modificată întrucât a fost constituită prin convenție.
Potrivit art. 616 Cod civil de la 1864, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi in proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona,
Prin loc înfundat se înțelege acel teren care nu are ieșire la calea publică, textul menționat referindu-se la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, dar își găsește aplicarea și în situația în care exista o altă cale de acces, care însa prezintă grave inconveniente sau este periculoasa.
În cazul în care locul înfundat are ieșire la calea publică pe un drum impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu efectuarea unor cheltuieli, textul nu își mai găsește aplicarea.
Conform art. 617 Cod civil de la 1864, trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă din drum.
Cu toate acestea trebuie aleasă trecerea prin locul ce ar pricinui o mai puțina pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă, potrivit art. 618 Cod civil de la 1864.
Instanța reține că servitutea de trecere se poate modifica în condițiile art. 634 teza a III-a Cod Civil de la 1864, respectiv dacă modalitatea de exercitare a servituții a devenit mai împovărătoare proprietarului fondului aservit, sau dacă îl împiedică a realiza reparații folositoare, acesta din urmă va putea oferi proprietarului celuilalt fond un loc ce ar avea aceeași înlesnire pentru exercitarea drepturilor sale și acesta nu va putea refuza.
Servitutea, ca drept real principal imobiliar, dezmembrământ al dreptului de proprietate are caracter accesoriu fondului, de care nu poate fi despărțit spre a forma un drept de sine stătător. Astfel, este lipsită de relevanță juridică atât schimbarea titularului dreptului de proprietate asupra terenului fond dominant, cât și împrejurarea că actualul titular al dreptului de proprietate asupra fondului dominant nu a participat la constituirea servituții de trecere, respectiv nu a fost parte în convenția de constituire a servituții, servitutea de trecere durând cât timp se menține situația care a dat naștere sarcinii și fiind opozabilă proprietarilor fondurilor.
Din cuprinsul extrasului de carte funciară nr. 2807 Someșeni (fila 233), instanța reține că pârâta __________________ este proprietara tabulară asupra imobilului reprezentat de teren și construcții, nr. top. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2, cadastral 1 top. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2.
Din coroborarea concluziilor raportului de expertiză în specialitatea topografie-cadastru (filele 222-239) și a suplimentului la raportul de expertiză (filele 247-248), cu răspunsul reclamantei la întrebarea nr. 4 din interogatoriul administrat (filele 207-208), instanța reține că imobilul fond dominant constând în teren în suprafață totală de 1.214 mp, cu nr. top. 480/2/2/2/2, nr. cadastral 1047/2 – proprietatea pârâtei, prezintă o suprafață de teren comună cu imobilul cu nr. top. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2 – tot proprietatea pârâtei, pe o porțiune de 9,24 m, astfel cum este identificată în anexa nr. 2 la raportul de expertiză (fila 226), porțiune pe unde se poate face accesul pentru a se ajunge la drumul public. Totodată, instanța reține că accesul la fondul dominant se poate realiza și pe platforma de circulație pe __________________. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2 proprietatea pârâtei.
În consecință, instanța reține că la momentul pronunțării prezentei, imobilul teren în suprafață totală de 1.214 mp, cu nr. top. 480/2/2/2/2, nr. cadastral 1047/2 – proprietatea pârâtei, în favoarea căruia a fost stabilită servitutea de trecere nu mai este loc înfundat în înțelesul art. 616 Cod civil de la 1864.
Pentru aceste motive, reținând că nu mai există rațiunile pentru care a fost înființată, instanța constată că servitutea de trecere înființată prin convenția de constituire a servituții autentificată sub nr. 2616/08.09.2005 (fila 10) a încetat.
Fiind ținută de limitele în care a fost învestită în baza principiului disponibilității, în temeiul art. 129 alin. (6) C.proc.civ., instanța nu va putea dispune asupra acestui aspect prin dispozitiv.
În consecință, instanța va respinge cererea de modificare a servituții ca neîntemeiată, neputându-se menține o astfel de sarcină, chiar pe un alt traseu, mai puțin împovărător, câtă vreme fondul dominant nu mai este loc înfundat, accesul la drumul public, _________________________-se fie prin trecere pe un alt imobil, tot proprietatea pârâtei, fie pe platforma de circulație menționată anterior.
Cu toate acestea, nimic nu împiedică reclamanta să se folosească de efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, respectiv de dezlegarea dată prin considerentele prezentei hotărâri (în măsura în care acestea vor fi menținute cu titlu irevocabil) și să solicite pe cale unei acțiuni judiciare constatarea încetării servituții.
Cu privire la petitul având ca obiect revendicare:
În fapt, cu privire la titlul reclamantei, instanța reține următoarele:
Prin certificatul de moștenitor nr. 2536/26.11.1993 emis de către Notariatul de Stat Județean Cluj în dosarul nr. 2560/1993, s-a stabilit calitatea de moștenitori a reclamantei și numiților T______ E____ și T______ P____ după defuncta T______ M____ și s-a stabilit că din masa succesorală după defunctă face parte imobilul înscris în CF 1266 Someșeni, nr. top. 480/2/2, casă și teren aferent de 6.377 mp, situate din punct de vedere administrativ în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj (fila 11).
Prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 3232/01.08.1996 de către BNP V___ M____ (fila 12), coproprietarii S_____ M____, T______ E____ și T______ P____ au convenit ca imobilul cu nr. top. 480/2/2 înscris în CF nr. 1266 Someșeni, constând în casă și teren în suprafață totală de 6.377 mp, situate în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, să fie împărțit în două parcele, după cum urmează:
o parcelă cu nr. top nou 480/2/2/1, în suprafață de 3.512 mp, care revine copartajanților în cote egale de 1/3,
o parcelă cu nr. top. nou 480/2/2/2, ce constă din casă, curte și grădină situată în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, în suprafață totală de 2.865 mp, care revine în întregime reclamantei S_____ M____.
Prin Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 456 mp, ______________________/2/2/1, situat din punct de vedere administrativ pe raza municipiului Cluj-N_____, în favoarea reclamantei și a numiților T______ E____ și T______ P____, în calitate de succesori ai defunctei T______ M____ (fila 15).
Instanța reține că autoritatea de lucru judecat poate cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală, conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ. și aceea de prezumție, de mijloc de probă care demonstrează modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase, conform art.1200 pct. (4) si art. 1202 alin. (2) Cod civil de la 1864.
Așa cum s-a reținut și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.
Instanța reține că prin sentința civilă nr. 461/21.01.2008 pronunțată de către Judecătoria Cluj-N_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX (filele 13-14), irevocabilă prin nerecurare, printre altele, s-a constatat că reclamanților S_____ M____, T______ E____ și T______ P____ li s-a reconstituit prin Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 eliberat de Comisia județeană Cluj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 456 mp, situat în intravilanul municipiului Cluj-N_____, _____________________. 480/2/2/1 și că acest teren se identifică, conform expertizei tehnice judiciare, efectuată de expert Veresezan V______ și a suplimentului de expertiză efectuat de același expert, cu o parte din terenul înscris în CF 1266 Someșeni, nr. top. 480/2/2/1 – teren în suprafață de 3.512 mp, proprietari tabulari fiind reclamanții S_____ M____, T______ E____ și T______ P____, în cotă de 1/3 fiecare, cu titlu de moștenire.
Prin încheierea nr. 3496/09.02.2011 emisă de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-N_____ în dosarul nr. 3496/13.01.2011, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral xxxxxx, nr. topografic 480/2/2/1 înscris în cartea funciară nr. xxxxxx (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu nr. 1266 Someșeni)/UAT Cluj-N_____, în favoarea coproprietarilor S_____ M____, T______ E____ și T______ P____, în cotă de 1/3 fiecare (filele 114, 120).
Prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 289/17.05.2012 de către BNP L_______ O_______ I__, reclamanta S_____ M____ și numiții T______ E____ și T______ P____ au convenit atribuirea în natură în favoarea reclamantei S_____ M____ a imobilului teren intravilan, înscris în CF (nou) nr. xxxxxx Cluj-N_____, A1, cu nr. cadastral xxxxxx, în suprafață totală de 447 mp, dobândit prin Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj (filele 16-17, 228-229).
Cu privire la titlul pârâtei, instanța reține următoarele:
Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor _________ nr. 4938/09.12.1999, în temeiul HG nr. 864/1999 s-a atribuit în proprietatea exclusivă a ____________________ suprafața de 5.633 mp, situată din punct de vedere administrativ în Cluj-N_____, ____________________. 192, județul Cluj (fila 53).
Prin încheierea nr. 9834/29.06.2000 emisă de către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj-N_____, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafața de 5.633 mp, în cartea funciară nr. 2807 Someșeni, nr. topo. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2, în favoarea ____________________, în temeiul certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor _________ nr. 4938/09.12.1999 (fila 118).
În anul 2004, ____________________ a fost divizată parțial și a luat naștere pârâta __________________, conform actului constitutiv și a statutului autentificat sub nr. 1186/13.07.2004 de către BNP Asociați C________ D__-M_____ și C________ M______ (filele189-193).
Cu ocazia divizării menționate, imobilul situat în Cluj-N_____, ____________________. 192, înscris în CF nr. 2807 Someșeni, nr. topo. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2 a fost preluat de către pârâta __________________ (fila 190).
Prin încheierea nr. xxxxx/08.12.2004, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Cluj-N_____, ____________________. 192, înscris în CF nr. 2807 Someșeni, nr. topo. 480/2/2/1/2, 480/3/2, 480/4/2 în favoarea pârâtei __________________ (filele 118, 185 verso) – în prezent s-a produs conversia de pe hârtie a CF 2807 Someșeni – CF nou xxxxxx Cluj-N_____ (fila 233).
Din coroborarea concluziilor raportului de expertiză în specialitatea topografie-cadastru (filele 222-239) și a suplimentului la raportul de expertiză (filele 247-248), instanța reține că același număr topografic 480/2/2/1/2 este înscris în CF nr. xxxxxx Cluj-N_____ în favoarea reclamantei S_____ M____, respectiv în CF nr. xxxxxx Cluj-N_____ (Cf nr. vechi 2807 Someșeni) în favoarea pârâtei __________________. Zona de suprapunere a terenului este evidențiată în Anexa nr. 3 la raportul de expertiză în specialitatea topografie-cadastru (fila 239).
În concluzie, ambele părți justifică titluri asupra imobilului revendicat reprezentat de teren în suprafață de 447 mp, nr. top. 480/2/2/1/2 și ambele părți au îndeplinit formalitățile de publicitate prin înscrierea în cartea funciară.
În drept, instanța reține că potrivit art. 480 C. civ. de la 1864, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Acțiunea în revendicare este acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar, acțiune reală deci, prin care reclamantul cere instanței de judecată să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui bun determinat și pe cale de consecință să îl oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului.
Reținând că în speță ambele părți justifică titluri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat și că titlurile emană de la autori diferiți, instanța va proceda la compararea drepturilor autorilor de la care provin cele două titluri.
În speță, atât titlul reclamantei – reprezentat de Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 emis de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj (fila 15), cât și cel al pârâtei – reprezentat de certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor _________ nr. 4938/09.12.1999 (fila 53) sunt acte administrative care emană de la autorități publice.
Instanța reține că la momentul formulării cererii de acordare a măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 (14.02.2002 – fila 7 dos. nr. XXXXXXXXXXXX), cât și la momentul emiterii Titlului de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, titlul pe care se întemeiază pârâta fusese deja emis - 09.12.1999.
Cu alte cuvinte, la momentul la care s-a emis Titlul de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, suprafața de 447 mp, identificată prin nr. topografic 480/2/2/1 nu mai era la dispoziția statului în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantei.
Instanța mai reține că prin sentința nr. 1029/16.11.2004 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj – Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. xxxxx/2004, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 2982 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 55/2005 (filele 54-55), s-a respins ca tardivă cererea reclamantei de anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor _________ nr. 4938/09.12.1999, reținându-se că reclamanta S_____ M____ a avut cunoștință de existența acestui act încă de la data de 02.04.2003 (filele 202-203).
Astfel, deși nu s-a soluționat pe fond acțiunea în anularea titlului pe care se întemeiază pârâta, valabilitatea acestuia nu a fost atinsă ca urmare a procedurii judiciare promovată de către reclamantă în dosarul menționat.
Pe baza motivelor de mai sus, reținând că la data emiterii titlului de proprietate nr. 3062/3850/06.02.2003 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, terenul în suprafață de 447 mp, nr. topografic 480/2/2/1, făcuse deja obiectul atribuirii în proprietatea exclusivă a autorului pârâtei __________________, numita TRANSILVA CLUJ SA, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor _________ nr. 4938/09.12.1999, în temeiul HG nr. 864/1999, instanța apreciază că cea care a dobândit dreptul de proprietate de la un autor al cărui drept este preferabil este pârâta TRANSILVA CLUJ SA.
În consecință, instanța va respinge cererea reclamantei ca neîntemeiată.
Față de încheierea camerei de consiliu de la fila 102, instanța va dispune cu privire la cheltuielile procesuale constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii, în sensul că acestea rămân în sarcina statului, în temeiul art. 19 alin. (1) din OUG nr. 51/2008.
Față de prevederile art. 274 alin.(1) C.proc.civ., potrivit cărora „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată”, în considerarea soluției pe care instanța o va pronunța asupra cererii principale, pe de o parte și în considerarea faptului că pârâta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată, pe de altă parte, instanța va respinge cererile ambelor părți privitoare la cheltuielile de judecată, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea astfel cum a fost formulată de reclamanta S_____ M____, cu domiciliul în Cluj-N_____, ____________________. 188, județul Cluj, în contradictoriu cu pârâta __________________, cu sediul în Cluj-N_____, ______________________, nr. 93 A, județul Cluj, având ca obiect modificare traseu servitute și revendicare, ca neîntemeiată.
Respinge cererile ambelor părți privitoare la cheltuielile de judecată, ca neîntemeiate.
Cheltuielile procesuale constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii rămân în sarcina statului.
Cu drept de a formula apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2014.
PREȘEDINTEGREFIER
R_______-M____ PAVELMELINDA F_____
Red. R.M.P./ dact. M.F./4 ex./30.11.2014