R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR. XXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR.3487

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23 DECEMBRIE 2015

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE – A___ J____

GREFIER - G_______ P_____

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta __________________. în contradictoriu cu pârâtul M_________ F_________ Europene -Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial - Creșterea Competitivității Economice prin mandatar M_________ Finanțelor Publice, având ca obiect „anulare act administrativ”.

Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data 09.12.2015 fiind consemnate în cuprinsul încheierii de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 23.12.2015 când a pronunțat prezenta sentință,

C U R T E A,

Prin cererea inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a VIII-a in data de 09.04.2015, reclamanta D______ SRL D______ a chemat in judecata pe paratul M_________ F_________ Europene, solicitand instantei, ca prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna:

1.Anularea procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr.4591/15.05.2014 emis de parat.

2.Anularea deciziei nr.xxxxx/19.08.2014 de solutionare a contestatiei administrative emise de parat.

In fapt, reclamanta a afirmat urmatoarele:

„ I.Expunerea situatiei de fapt

1.Incheierea contractului de finantare nr. xxxxxx/14.04.2011

Intre D______ SRL („Societatea” sau „D______”) si M_________ Economiei Comertului si Mediului de Afaceri, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice („AM POS CEE” sau „AM”) a fost semnat contractul de finantare nr. xxxxxx/14.04.2011 („Contractul”), avand ca obiect acordarea de catre AM a unei finantari nerambursabile pentru implementarea proiectului avand codul SMIS xxxxx – Cresterea si modernizarea capacitatii de productie a D______ („Proiectul”).

2.Derularea contractului

Astfel, dupa cum rezulta din cele mentionate mai sus, Contractul incheiat de D______ cu AM este un contract bilateral , astfel incat modificarea acestuia, inclusiv in ceea ce priveste prelungirea termenului de implementare a Proiectului, nu poate fi realizata decat cu acordul ambelor parti, cu respectarea clauzelor contractuale si ale prevederilor legale care il guverneaza.

3.Prima solicitare de prelungire a termenului de implementare

In sensul celor de mai sus, cu respectarea prevederilor contractuale, prin adresa nr. 1242/19.10.2011, inregistrata la AM sub nr.xxxxxx/24.10.2011, a solicitat AM prelungirea duratei de implementare a Proiectului cu 7 luni, modificarea calendarului activitatilor si a graficului cererilor de rambursare.

Motivul care a stat la baza solicitarii de prelungire a termenului de implementare a fost imposibilitatea incadrarii in graficul initial de 12 luni prevazut de Contract, intrucat termenul de livrare si montare a utilajelor care urmau a fi achizitionate de D______ urma sa se implineasca, din motive neimputabile D______, dupa perioada de implementare a Proiectului.

Prin adresa nr. xxxxxx/08.03.2012, AM a comunicat acordul pentru prelungirea termenului de implementare a Proiectului.

Potrivit raspunsului AM, la baza deciziei de aprobare a prelungirii termenului Contractului au fost avute in vedere urmatoarele:

a) faptul ca Societatea a achizitionat o parte din echipamente, inclusiv terenul si cladirea in care aceste echipamente vor functiona;

b) faptul ca CR 1 a fost depusa si acceptata la plata;

c) faptul ca:

“(...) desi D______ a facut comanda ferma pentru utilaje in momentul semnarii contractului, a fost nevoita sa accepte termene de livrare mult mai lungi decat a estimat, nefiind luata in calcul posibilitatea ca furnizorii sa nu aiba pe stoc utilajele solicitate si avand in vedere ca in continuare se doreste ca Proiectul sa isi atinga obiectivele.”

In consecinta, Actul aditional a fost aprobat si semnat, iar perioada de implementare a Proiectului a fost prelungita cu 7 luni. Totodata, prin adresa nr. xxxxxx/06.04.2012, AM a informat D______ ca a fost aprobat si noul calendar al activitatilor si graficul de rambursare revizuit, astfel cum au fost transmise AM prin adresa nr. 328/10.02.2012.

Asadar, in considerarea celor expuse mai sus si contrar celor sustinute in cadrul Procesului-Verbal, durata de implementare a Proiectului nu a fost prelungita de D______, ea neavand nici dreptul si nici competente in sensul acesta, prelungirea termenului de implementare fiind realizata prin acordul partilor Contractului, materializat prin incheierea unui act aditional, reprezentat de actul aditional nr. 1/03.04.2012 („Actul Aditional nr. 1”).

Mai mult, incheierea Actului Aditional nr. 1 a fost facuta cu respectarea Contractului si a prevederilor legale in materie, fapt, de altfel, retinut si avut in vedere si de catre AM cu ocazia analizarii oportunitatii si legalitatii cererii de prelungire, in baza documentelor depuse in sustinerea acesteia de D______.

4.Solicitari ulterioare de prelungire a duratei de implementare a Proiectului

Conform celor deja comunicate AM in repetate randuri, ulterior incheierii Actului Aditional nr. 1, Societatea a intampinat aceleasi dificultati in derularea contractului incheiat cu furnizorul CHP SpA, termenele de livrare a utilajelor fiind, din nou, depasite de acesta.

In acest sens, avand in vedere contractul de vanzare-cumparare nr. 1295/30.10.2011 incheiat de D______ cu furnizorul CHP SpA, cat si actele aditionale nr. 1 si 2 la acesta, prin care CHP SpA si-a asumat plata unor penalitati pentru zilele de intarziere in executarea obligatiilor asumate, fata de imposibilitatea reluarii procedurii de licitatie si gasirea unui nou furnizor, in acest stadiu de implementare a Proiectului, a fost incheiat un act aditional nou cu acest furnizor, respectiv actul aditional nr. 3, fiind prelungite astfel termenele de livrare a utilajelor.

Aceasta modalitate de rezolvare a dificultatilor aparute in relatia cu furnizorul a avut ca ratiune tehnica principala faptul ca utilajele in discutie sunt utilaje complexe din punct de vedere tehnic, toate aceste aspecte fiind, de altfel, comunicate, in scris, si partenerului contractual, AM.

Cu respectarea clauzelor Contractului, in data de 28.09.2012, D______ a informat in mod corespunzator AM cu privire la necesitatea si iminenta incheierii actului aditional nr. 3 la contractul incheiat cu CHP SpA.

Prin notificarea inregistrata sub nr. 1217/12.10.2012, D______ a solicitat prelungirea perioadei de implementare a Contractului cu 12 luni, modificarea calendarului de activitati si a graficului de depunere a cererilor de rambursare.

Desi avea cunostinta de dificultatile intampinate in relatia cu furnizorul inca de la momentul formularii primei cereri de prelungire a Contractului, iar nu doar din data notificarii cu privire la incheierea actului aditional, prin adresa xxxxxx/15.11.2012, AM a confirmat primirea Raportului trimestrial de progres nr. 6, apreciind ca intarzierile Proiectului

“(...) se datoreaza faptului ca Societatea nu a intreprins la timp masurile necesare pentru ca furnizorul sa livreze echipamentele la datele asumate si nici nu a notificat AM privind intarzierile in livrare si intentia de a incheia un act aditional la contractul de funizare, cu termene ce depasesc perioada de implementare aprobata prin Actul aditional nr. 1 la Contractul de finantare (...).”

Potrivit art. 7 alin. 20 din Contractul de finantare, in situatia in care se vor intocmi acte aditionale la contractele incheiate de catre beneficiar cu diversi operatori economici, beneficiarul, D______, are obligatia de a informa AM despre aceste acte aditionale in termen de 5 zile de la data intrarii in vigoare a acestora.

Aceste prevederi contractuale au fost invocate cu rea-credinta chiar de catre AM, care prin adresa mentionata anterior, a retinut ca

“desi adresa dumneavoastra prin care ne-ati transmis actul aditional incheiat cu furnizorul este datata 28.09.2012, iar Notificarea 1217 prin care ati solicitat prelungirea contractului este datata 12.10.2012, ambele documente au intrat in acelasi timp in AM POS CEE si au fost inregistrate in data de 23.10.2012”.

Intrucat a doua cerere de prelungire a termenului Contractului a fost respinsa de AM, conform adresei nr. xxxxxx/06.11.2012, D______ a formulat o noua notificare de prelungire a Contractului inregistrata sub nr. 1337/12.11.2012, urmata de o alta notifcare, inregistrata sub nr. 1453/10.12.2012 la registratura Autoritatii.

Prin adresa nr. xxxxxx/19.12.2012, AM a raspus ambelor notificari formulate de D______ la o distanta de mai mult de 1 luna, aducand la cunostinta opinia sa, in sensul ca data de finalizare a Proiectului a fost 14.11.2012.

Raspunsul AM, comunicat la mai bine de doua luni de la formularea de catre D______ (in termenul contractual) a celei de-a doua solicitari de prelungire a Contractului, dupa implinirea termenului pentru finalizarea Proiectului, a prejudiciat in mod vadit Societatea, care, cu buna-credinta, si-a indeplinit intocmai si la timp obligatiile asumate si a solicitat, in termen, prelungirea pentru a doua oara a Contractului din motive obiective, care excludeau orice culpa din partea D______.

5.Notificarile de reziliere a Contractului

Avand in vedere situatia de fapt descrisa si dovedita cu documente depuse la AM, aceasta institutie, in mod neintemeiat, prin adresa nr. xxxxx/21.01.2013 transmisa prin fax subscrisei in data de 06.02.2013, a comunicat intentia de a rezilia Contractul.

F___ de continutul acestei adrese, am raspuns AM printr-o incercare de solutionare a diferendelor aparute si am solicitat concilierea, in vederea revocarii intentiei AM de a rezilia Contractul, in acest sens avand loc o intalnire la sediul AM.

De asemenea, cu ocazia intalnirii am depus si o nota explicativa privind complexitatea din punct de vedere tehnic a echipamentului care urma sa fie achizitionat conform Contractului, raportat si la obiectivul urmarit de D______ prin incheierea acestuia.

Desi au fost aduse si cu aceasta ocazie argumente convingatoare si suficiente pentru care Contractul nu se impunea a fi reziliat, iar cererile de rambursare formulate ar fi trebuit aprobate, AM a inteles sa nu raspunda solicitarilor juste formulate de D______, sens in care, in mod netemeinic si nelegal, a fost emisa ulterior o alta notificare de reziliere a Contractului, respectiv notificarea de reziliere a contractului de finantare nr.xxxxxx/14.04.2011 din 19.04.2013.

Astfel dupa cum am aratat mai sus, prin adresa comunicata la data de 06.02.2013, prin fax, am luat la cunostinta de nota AM prin care acesta institutie si-a manifestat intentia de reziliere a Contractului de finantare conform articolului 17 alin. (3) din Contract.

Totusi, in mod vadit eronat, s-a retinut in cuprinsul notei faptul ca:

“(...) in ciuda angajamentelor asumate, Beneficiarul nu a respectat calendarul activitatilor, motivand ca furnizorul nu a respectat termenele de livrare” precum si ca “(...) a incheiat Actul aditional nr. 3 datat 28.09.2012 (…) astfel incat noile termene de livrare a utilajelor depaseau cu 9 luni perioada de implementare aprobata prin Actul aditional nr. 1/30.03.2012 (...).”

Aspectele pe care AM le-a avut in vedere, preluate, de altfel, si in Notificarea de reziliere sunt abuzive si in contradictie cu solicitarile constante ale D______, insotite de dovezi si sustinute cu inscrisuri, in sensul necesitatii incheierii unui act aditional nou la Contract prin care sa fie prelungit termenul de implementare a proiectului, avand in vedere temeinicia cererii subscrisei de prelungire a Contractului.

De asemenea, dupa cum am aratat si anterior, D______ a adus la cunostinta AM intentia de a incheia un act aditional la contractul de vanzare-cumparare utilaje incheiat cu CHP SpA, instiintand totodata AM, in termenul prevazut in Contract, despre incheierea efectiva a actului aditional nr. 3.

Asadar, nu erau incidente prevederile art.6 alin.14 lit.b si art.17 alin.3 lit. b) si c) din Contract, prevederi invocate de AM ca temei al celei de-a doua notificarii de reziliere, avand in vedere ca subscrisa am respectat intocmai prevederile Contractului, iar orice fel de culpa in executarea obligatiilor contractuale, in masura in care ar exista, apartine doar AM, dupa cum am aratat, pe larg, in cadrul corespondentei vaste purtate cu aceasta autoritate.

6.Comunicarea proiectului de proces-verbal si punctul de vedere al subscrisei

In data de 31.03.2014 ne-a fost comunicat proiectul de proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de 26.03.2014 privind proiectul „Cresterea si modernizarea capacitatii de productie a ______________”, codul SMIS xxxxx, in care se mentiona ca verificarile s-au efectuat in baza suspiciunii de neregula nr. xxxxxx/14.03.2014, document care nu ne-a fost comunicat.

De aceea, in cadrul punctului de vedere exprimat cu privire la proiectul de proces-verbal, am solicitat AM comunicarea suspiciunii de neregula si acordarea unui nou termen de 5 zile pentru a trimite un punct de vedere completat, in raport de mentiunile din suspiciunea de neregula, solicitare ce a fost ignorata de catre autoritatea de management.

Aceasta autoritate a emis la data de 13.05.2014 Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, prin care a constatat o pretinsa neregula, in cuantum de 3.144.300 lei.

II.Indeplinirea procedurii prealabile

Impotriva Procesului-verbal am formulat, in temeiul art. 46 si urm. din OUG nr. 66/2011, contestatie, inregistrata la M_________ F_________ Europene (noua autoritate de management, care a preluat de la M_________ Economiei, in conformitate cu dispozitiile OUG nr. 9/2014, activitatea si structurile cu rol de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial „Crestarea Competivitatii Economice”) sub nr. 7864/02.07.2014, criticand actul administrativ nelegal, aceasta fiind respinsa prin Decizia nr. xxxxx/19.08.2014 a Ministerului F_________ Europene – AM POS CEE (comunicata subscrisei la data de 08.10.2014).

In motivarea de respingere a contestatiei formulate, AM a retinut, fara a analiza pe fond motivele invocate, ca acestea nu pot fi admise, „recuperarea de catre autoritatea contractanta a sumelor platite beneficiarului, fiind doar urmarea masurii de reziliere a contractului de finantare”.

III.Nelegalitatea Procesului-verbal

Cu titlu prealabil, in ceea ce priveste solutia autoritatii publice emitente, cu privire la contestatia formulata de subscrisa impotriva Procesului-verbal, invederam instantei ca desi aceasta avea obligatia potrivit art. 50 alin. (1) din OUG nr. 66/2011 sa pronunte o decizie motivata, prin care sa raspunda argumentelor invocate in cuprinsul contestatiei, aceasta, _________________ tendentios, s-a marginit sa afirme ca motivele de nulitate invocate nu pot fi admise intrucat recuperarea sumelor nu reprezinta decat urmarea rezilierii contractului.

Or, este evident ca legalitatea Procesului-verbal, act administrativ de sine statator poate si trebuie sa fie cercetata independent de existenta oricarei manifestari de vointa a autoritatii de management in sensul incetarii contractului de finantare incheiat intre parti.

Mai mult, chiar si in ipoteza in care, prin absurd, am admite legalitatea si temeinicia notificarii de reziliere, aceasta nu poate in niciun fel valida actele administrative ulterioare, a caror legalitate trebuie cercetata independent, motivele de nelegalitate invocate putand fi cercetate si separat de existenta sau inexistenta notificarii de reziliere.

Astfel, cercetarea motivului reprezentat de aplicarea retroactiva a dispozitiilor OUG nr. 66/2011 nu putea fi influentata de existenta notificarii de reziliere a contractului, aplicarea retroactiva a unei legi ce guverneaza, sub aspect procedural si material Procesul-verbal, constituind un motiv distinct, ce atrage nulitatea absoluta a actului administrativ, o nulitate intrinseca.

Aceeasi este situatia si in ceea ce priveste motivul de nulitate reprezentat de nemotivarea actului, de vreme ce motivarea constituie o cerinta de legalitate a actului administrativ, in lipsa careia instanta nu poate aprecia asupra motivelor care au determinat autoritatea publica sa ia aceasta decizie desi existau mai multe optiuni.

Mai mult, nici aprecierea proportionalitatii masurii nu poate fi influentata de notificarea de reziliere, chiar si in ipoteza in care contractul a fost reziliat, AM trebuind sa reduca sumele de recuperat, proportional cu gradul de indeplinire a indicatorilor de realizare.

1.Aplicarea retroactiva a dispozitiilor OUG nr. 66/2011

In acest sens, solicitam instantei sa observe ca prin Procesul-verbal contestat s-a dispus recuperarea sumei rambursate din CR1/24.10.2011, in valoare de 3.144.300 lei, intrucat ______________ nu a respectat prevederile art. 7 din Contractul de finantare nr. xxxxxx/14.04.2011, in ceea ce priveste calendarul activitatilor.

Pe de alta parte, OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 461 din 30 iunie 2011.

Prin urmare, avand in vedere regula conform careia contractul este guvernat de dispozitiile legale aflate in vigoare la data incheierii sale, apreciem ca emiterea Procesului-verbal in considerarea dispozitiilor OUG nr. 66/2011 incalca principiul neretroactivitatii legii, principiu consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei care stabileste ca:

„Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.

Precizam ca in acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie care _________________ speta a retinut ca OUG nr. 66/2011 nu se aplica pentru o procedura inceputa, prin incheierea contractului de finantare, anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ.

2.Nulitatea Procesului-verbal pentru lipsa motivarii

Sub acest aspect, invederam faptul ca actul administrativ contestat nu este motivat, nici in fapt, nici in drept, dupa cum se va arata in continuare:

a) cu privire la motivele de fapt, instanta este rugata sa observe ca, in ceea ce priveste ratiunea pentru care care a fost emis Procesul-verbal, la punctul 6 din document se mentioneaza urmatoarele:

„In urma verificarilor efectuate privind suspiciunea de neregula semnalata, echipa de control a constatat faptul ca aspectele prezentate in SN nr. xxxxxx/14.03.2014 se confirma, deoarece ______________ nu a tinut cont de Notificarea de respingere a unei noi prelungiri a Contractului de finantare si a continuat implementarea proiectului”.

Astfel, asa cum am aratat si la punctul I.1 din prezenta cerere de chemare in judecata, SN nr. xxxxxx/14.03.2014 nu ne-a fost comunicata, desi, prin Punctul de vedere transmis in data de 04.04.2014, am solicitat in mod expres acest lucru.

Mai mult, motivarea actului administrativ reprezinta o cerinta intrinseca de legalitate a acestuia, astfel incat nu poate fi complinita prin trimiterea la acte si fapte extrinseci, motiv pentru care aspectele din suspiciunea de neregula nu ar putea fi retinute in lipsa reluarii in mod expres, in mod succint, a prevederilor acesteia in cuprinsul motivarii in fapt a Procesului-verbal.

b) in privinta lipsei motivelor de drept care reprezinta o componenta esentiala a actului contestat, va rugam sa observati ca la punctul 7 din cuprinsul Procesului-verbal se mentioneaza in mod generic OUG nr. 66/2011 OUG nr. 34/2006, Contractul de finantare nr. xxxxxx/14.04.2011 si Notificarea nr. 310/17.04.2013.

Or, a motiva in drept un act administrativ presupune indicarea in concret a textelor de lege a caror prevederi au fost nesocotite de catre contribuabil, prin indicarea articolului si eventual al alineatului.

Indicarea in mod generic a legilor si a contractului in integralitatea sa, face imposibila identificarea de catre persoana careia i se adreseaza a temeiul juridic, fapt ce impiedica exercitarea dreptului la aparare (aspect ce va fi analizat la punctul urmator) si impiedica persoana in cauza sa isi regleze conduita viitoare (de vreme ce nu cunoaste textul de lege pretins incalcat pentru a evita adoptarea aceluiasi comportament pentru viitor), precum si exercitarea de catre instanta a controlului legalitatii actului administrativ contestat.

Asa cum instanta suprema a retinut in mod constant in jurisprudenta sa:

„Obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului conduitei administratiei publice, menita sa asigure posibilitatea verificarii limitelor exercitarii puterii discretionare. Astfel, obligativitatea motivarii nu mai poate fi apreciata doar ca o conditie de forma, ci ca o conditie de legalitate ce vizeaza fondul actului administrativ.

Motivarea unei decizii administrative trebuie sa cuprinda elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele deciziei, iar pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate.

De asemenea, motivarea actului administrativ confera acestuia transparenta, importanta atat pentru cei vizati cat si pentru instanta de judecata, care infaptuieste controlul de legalitate, fiind decisiva pentru a face si demarcatia intre actul administrativ adoptat de autoritatea publica in cadrul marjei de apreciere pe care legea i-o ofera si cel adoptat prin exces de putere.

In consecinta, motivarea actelor administrative este o conditie de legalitate, iar neindeplinirea acesteia conduce la anularea acestora ”.

In sensul celor expuse anterior sunt si prevederile Recomandarii numarul R (80) 2 al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la exercitiul puterilor discretionare ale autoritatii administrative.

Potrivit recomandarii in discutie, prin „putere discretionara” se intelege o putere ce ii permite unei autoritati administrative un anumit grad de apreciere asupra deciziei ce va fi luata, permitandu-i acesteia sa aleaga din mai multe decizii admise de lege pe aceea pe care o considera cea mai potrivita.

De aceea, potrivit Recomandarii numarul R (80) 2 al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, atunci cand exercita o putere discretionara, autoritatea administrativa:

1.„nu trebuie sa urmareasca un alt scop decat acela pentru care puterea i-a fost conferita;

2.manifesta obiectivitate si impartialitate, luand in considerare doar factorii relevanti fiecarui caz in parte;

3.respecta principiul egalitatii in fata legii evitand discriminarile injuste;

4.mentine un just echilibru intre orice efect advers pe care decizia o poate avea asupra drepturilor, libertatilor sau intereselor persoanelor si scopul pe care il urmareste;

5.aplica orice regula administrativa in mod consecvent luand in acelasi timp in considerare circumstantele particulare ale fiecarui caz”.

In acelasi act, sub aspect procedural, se arata ca atunci cand o autoritate administrativa, in exercitiul puterii discretionare, se indeparteaza de la regulile de conduita administrativa __________________ incat sa afecteze negativ drepturile, libertatile sau interesele persoanei interesate, cea din urma trebuie sa fie informata cu privire la motivele deciziei.

Referirea autoritatii la prevederile art. 6 din OUG nr. 66/2011 in Procesul-Verbal nu este de natura sa salveze actul contestat, intrucat textul de lege invocat de catre organul de control nu reprezinta altceva decat temeiul legal al intocmirii procesului verbal, altfel spus, o norma de procedura, care nu se poate confunda si nu poate substitui norma de drept substantial pretinsa a fi fost incalcata de catre destinatarul actului contestat.

3.Incalcarea dreptului la aparare al subscrisei

In ceea ce priveste dreptul de aparare, privit ca ansamblu al mijloacelor de care persoanele se pot folosi in vederea respectarii drepturilor ce le-au fost conferite, s-a retinut ca respectarea acestuia implica, printre altele, dreptul de a lua cunostinta de toate elementele de proba si fata de acestea, dreptul persoanei de a prezenta propriile observatii si explicatii .

Sub aspect procedural, va invederam ca potrivit jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, respectarea dreptului la aparare presupune ca in toate procedurile initiate impotriva unei persoane, care sunt in masura sa ii afecteze _______________________ drepturile si libertatile, dreptul trebuie sa fie garantat, chiar si in absenta unor dispozitii exprese in acest sens ce guverneaza procedura in discutie. Principiul presupune ca destinatarii deciziilor care le afecteaza ___________________________ drepturile sa fie pusi __________________ care isi pot exprima punctul de vedere .

De asemenea, principiul egalitatii armelor, parte componenta a dreptului la aparare, presupune ca fiecarei parti sa-i fie conferite sanse egale pentru pentru a-si prezenta opinia, in conditii care sa nu o puna in dezavantaj fata de adversar.

In acest sens s-a pronuntat si CJUE, care, in cauza Soprope – Organizacoes de Calgado Lda c. Fazenda Republica a retinut, printre altele, urmatoarele:

-in temeiul principiului dreptului la aparare, destinatarilor deciziilor care le afecteaza in mod sensibil interesele trebuie sa li se dea posibilitatea de a-si face cunoscut in mod util punctul de vedere cu privire la elementele pe care administratia intentioneaza sa isi intemeieze decizia, fiind obligatoriu sa aiba la dispozitie un timp suficient;

-revine instantei nationale sa se asigure ca termenul acordat pentru a-si face cunoscut punctul de vedere corespunde situatiei specifice a persoanei sau a intreprinderii in cauza si ca le-a permis sa isi exercite dreptul la aparare cu respectarea principiului efectivitatii;

-regula potrivit careia destinatarul unei decizii cauzatoare de prejudicii trebuie sa aiba posibilitatea sa isi sustina observatiile inainte de adoptarea deciziei are drept scop ca autoritatea competenta sa poate sa tina cont in mod util de ansamblul elementelor relevante;

-pentru a asigura o protectie efectiva a persoanei sau a intreprinderii vizate, aceasta are ca obiect, printre altele, ca persoana sau intreprinderea respectiva sa poata corecta o eroare sau sa invoce anumite elemente privind situatia sa personala pentru ca decizia sa fie adoptata, sa nu fie adoptata sau sa aiba un anumit continut;

-pentru a se putea considera ca beneficiarul acestui drept are posibilitatea de a-si face cunoscut punctul de vedere in mod util, respectarea dreptului la aparare presupune ca administratia sa ia cunostinta, cu toata atentia necesara, de observatiile persoanei sau ale intreprinderii vizate;

-revine instantei nationale sarcina sa verifice daca, tinand cont de intervalul de timp scurs in momentul in care administratia vizata a primit observatiile si data la care aceasta a adoptat decizia, este sau nu este posibil sa se considere ca a tinut seama in mod adecvat de observatiile care i-au fost transmise;

Mai mult, chiar in art. 21 alin. (11) din OUG nr. 66/2011 se mentioneaza expres ca:

„Pe parcursul activitatilor de constatare, structura verificata are dreptul sa isi exprime punctul de vedere, care se analizeaza de echipa de verificare”.

Or, in cuprinsul Procesului-verbal se mentioneaza doar ca beneficiarul a transmis punctul de vedere pentru proiectul Procesului verbal de constatare a neregulilor si ca AM isi sustine punctul de vedere privind recuperarea sumei rambursate, fara a analiza si eventual, inlatura motivat, apararile subscrisei referitoare la impedimentele intalnite, pentru care nu a putut fi respectat calendarul activitatilor.

De aceea, consideram ca in cauza de fata, respectarea dreptului la aparare a fost pur teoretica si formala, cata vreme nu s-a procedat la cercetarea in mod concret a celor mentionate in Punctul de vedere transmis, fiind astfel incalcat principiul efectivitatii dreptului la aparare.

Pe de alta parte, incalcarea dreptului la aparare, recunoscut si prin actul normativ pe care organul de control si-a intemeiat activitatea, a constat si in fundamentarea masurilor dipuse pe un act necomunicat, act esential, care a declansat controlul si care, mai apoi, a constituit baza concluziilor acestuia.

Sub acest aspect, reiteram critica privitoare la imprejurarea ca, desi la data prezentarii proiectului de proces verbal, am constatat ca se facea vorbire despre o suspiciune de neregula, desi am solicitat am solicitat comunicarea Suspiciunii de Neregula nr. xxxxxx/14.03.2014, aceasta nu ne-a fost transmisa nici anterior si nici in momentul comunicarii Procesului-verbal.

Aceasta conduita a reprezentantilor Autoritatii ne-a pus in situatia de a formula aparari cu privire la motivele de fapt si de drept- sumare- retinute de AM, pe care nu le cunoasteam si pe care nici in prezent nu am avut posibilitatea sa le examinam, prin analiza actului retinut de catre Autoritate ca fiind fundamental.

Mai mult, nici macar in faza contestatiei administrative nu s-a considerat necesar sa ne fie comunicata suspiciunea in cauza, sau concluziile acesteia, in raspunsul primit de la M_________ F_________ Europene indicandu-se alte aspect, straine de critica pe care am formulat-o.

4.Inexistenta unei nereguli

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 66/2011, prin neregula se intelege

„orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”.

Analizand cuprinsul actului administrativ contestat, rezulta ca neregula imputata subscrisei consta in neindeplinirea calendarului activitatilor, prin intarzierile in implementarea proiectului.

Din definitia neregulii prezentata mai sus, rezulta insa ca, pe langa conditia abaterii de la regularitate sa fie considerata neregula, mai este necesar ca aceasta abatere sa fie cauzata de o actiune sau inactiune a beneficiarului, trebuind asadar sa existe o intarziere cauzata de culpa acestuia.

Or, asa cum am aratat si in expunerea situatiei de fapt, intarzierea in implementare a fost cauzata de nerespectarea de catre tertul cocontractant a termenelor de livrare a echipamentelor.

Astfel, dupa cum rezulta din inscrisurile anexate, furnizorul echipamentelor, CHP SpA a depasit in repetate randuri termenele de livrare a utilajelor, motiv pentru care a fost necesara incheierea mai multor acte aditionale, prin care aceste termene au fost prelungite.

In acest sens, va rugam sa observati ca fata de stadiul implementarii proiectului, rezilierea contractului nu era oportuna, astfel incat singura masura ce putea fi dispusa era incheierea unui act aditional prin care termenele de livrare sa fie prelungite, avand in vedere si specificul echipamentelor – unele cu un pronuntat caracter tehnic si cu privire la care exista un numar limitat de producatori.

Cu privire la aceste aspecte am notificat, conform clauzelor contractuale, si AM, aducandu-i la cunostinta imprejurarile care justificau prelungirea contractului de finanatare.

Precizam ca solicitarea de prelungire a fost realizata in conformitate cu prevederile art. 15 alin. (4) din contractul de finantare, beneficiarul transmitand AM cererea de modificare a perioadei de implementare, impreuna cu documentele din care reiesea necesitatea acest prelungiri.

Cu toate acestea, AM a respins, in mod nelegal prelungirea perioadei de implementare cu motivarea ca „nu a fost respectat calendarul activitatilor” si aceasta in conditiile in care art. 15 alin. (4) din Contractul de finantare ii permitea modificarea perioadei de implementare, singura restrictie fiind sa nu se depaseasca termenul de 36 de luni de la incheierea acestuia.

Or, avand in vedere data incheierii Contractului de finantare, 14.04.2011, singura restrictie in ceea ce priveste termenele ar fi fost daca prelungirea solicitata ar fi depasit data de 14.04.2014, termen care nu ar fi fost depasit, prin adresele in cauza solicitandu-se modificarea perioadei de implementare cu doar 12 luni.

Este adevarat ca in cuprinsul contractului de finantare nu se mentioneaza in mod expres faptul ca refuzul de prelungire a contractului trebuie sa fie justificat si legal, insa aceasta interpretare reiese atat din ansamblul clauzelor contractului cat si din natura acestuia, contract administrativ, motiv pentru care interesul public trebuie sa primeze, interesul public in acest caz fiind, asa cum rezulta din preambulul OUG nr. 66/2011, accelerarea gradului de absorbtie a fondurilor externe nerambursabile destinate Romaniei si utilizarea eficienta a acestora.

Astfel, asa cum am aratat si la punctul II.2. orice actiune sau refuz al unei autoritati publice, apta sa afecteze drepturile persoanelor carora li se adreseaza trebuie sa fie motivata si aceasta cu atat mai mult in situatia in care este in masura sa afecteze drepturile patrimoniale ale acestora.

Pe de alta parte, avand in vedere ca ne aflam pe taram contractual, deveneau incidente dispozitiile art. 970 alin.(1) Cod civil, conform carora:

“Conventiile trebuie executate cu buna-credinta”.

Or, buna-credinta trebuie sa existe atat la incheierea contractului cat si pe tot parcursul executarii acestuia. In virtutea principiului bunei-credinte partile trebuie sa aiba o atitudine loiala si cooperanta pentru ca fiecare sa poata obtine toate avantajele avute in vedere la incheierea contractului. Altfel spus, fiecare parte accepta sa-si asume sarcina realizarii interesului celeilalte parti, intre ele trebuind sa existe o puternica legatura de solidaritate.

Legatura de solidaritate impune partilor contractante respectarea a doua obligatii: obligatia de cooperare si obligatia de coerenta.

In virtutea obligatiei de cooperare, partile sunt datoare sa lucreze impreuna la realizarea interesului contractual al fiecareia.

In temeiul obligatiei de coerenta este necesar ca ele sa-si acorde incredere mutuala, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa adopte comportamente sau conduite care se afla in contradictie cu interesele reciproce pe care le urmaresc prin executarea intocmai a acelui contract. Cu alte cuvinte, pe langa executarea propriilor sale obligatii, creditorul nu este tinut numai sa nu faca nimic de natura a pune pe debitor in situatia de a nu executa contractul, ci este dator a intreprinde tot ceea ce este posibil si necesar pentru a facilita aceasta executare .

In cazul de fata, asa cum am aratat si mai sus, creditorul, in speta AM, avea posibilitatea de a acorda prelungirea solicitata, insa a refuzat acest lucru in mod nejustificat, incalcand astfel principiul solidaritatii contractuale.

Sub acest aspect, va rugam sa aveti in vedere ca urmare a intarzierii in livrarea bunurilor s-au stabilit prin Actele aditionale la Contractul de Achizitie Bunuri nr. 1295/30.10.2011 penalitati pentru nelivrarea la termen a utilajelor, in raport de faza de implementare a proiectului, aceasta fiind singura masura ce putea fi luata pentru a nu cauza intarzieri mai mari implementarii proiectului, alternativa – nedorita nici de catre Autoritate, fiind rezilierea contractului si reluarea procedurii, ceea ce ar fi afectat in mod substantial durata implementarii Proiectului

Mai mult, contractarea utilajelor de la un alt furnizor, concomitent cu mentinerea celor deja livrate, ar fi creat probleme in ceea ce priveste compatibilitatea si interoperativitatea acestora, nefiind, nici din acest punct de vedere, oportuna pentru buna implementare a Proiectului.

In aceste conditii, i) avand in vedere definitia neregulii din art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 66/2011, potrivit careia pentru a putea fi incadrata in aceasta categorie este necesar ca abaterea de la regularitate sa fie urmarea unei actiuni sau inactiuni a beneficiarului si nu a unui tert si ii) intrucat asa cum am aratat mai sus, intarzierea in implementarea calendarului a fost urmarea unui eveniment cauzat de un tert asupra caruia susbscrisa nu puteam realiza niciun control, iii) avand in vedere ca au fost luate masuri prompte pentru a obliga tertul cocontractant sa isi execute la termen obligatiile prin includerea, prin act aditional a unor clauze penale pentru executarea cu intarziere a contractului, consideram ca neimplementarea la termen nu poate fi incadrata in categoria neregulilor prevazute de lege, motiv ce atrage nulitatea Procesului-verbal contestat.

5.Incalcarea principiului proportionalitatii

Principiul proportionalitatii, consacrat de art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana, conform caruia orice actiune nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor, a fost preluat si in legislatia interna, in mod special in dispozitiile OUG nr. 66/2011.

Astfel, chiar din preambulul OUG nr. 66/2011, in motivarea urgentei acesteia se afirma necesitatea „implementarii principiului proportionalitatii, in absenta caruia au fost si pot fi in continuare stabilite debite excesive in sarcina beneficiarilor fondurilor europene (...)”.

Mai departe, art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanta, ce defineste expresia „principiul proportionalitatii”, arata ca

„orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit, atat in ceea ce priveste resursele angajate in constatarea neregulilor, cat si in ceea ce priveste stabilirea creantelor bugetare rezultate din neregului, tinand seama de natura si frecventa neregulilor constatate si de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv”.

In acest sens, in chiar art. 6 din actul normativ mentionat, invocat de emitentul Procesului-verbal ca si temei de drept, la alin. (4) se arata ca

„In aplicarea prevederilor alin. (1) si avand in vedere principiul proportionalitatii, autoritatile cu competenta in gestionarea fondurilor europene au obligatia de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursarea/plata finala, reprezentand cheltuieli efectuate si declarate de beneficiari, in situatia in care constata neindeplinirea sau indeplinirea partiala a indicatorilor/obiectivelor proiectelor finantate din fonduri europene si/sau fonduri publice nationale aferente acestora, pentru care beneficiarii si-au angajat raspunderea realizarii, in perioada de implementare a contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finantare nerambursabila ori a altor tipuri de contracte multianuale, cu exceptia cazurilor in care regulile stabilite de donatorul public international prevad altfel”.

De asemenea, alin. (5) al aceluiasi articol, mentioneaza ca

„Reducerile prevazute la alin. (4) se efectueaza in functie de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor, in conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competente in gestionarea fondurilor europene”.

Mai mult, art. 17 din OUG nr. 66/2011 arata ca

„Orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicare principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si implicatiile financiare ale acesteia”.

De aceea, avand in vedere dispozitiile de mai sus, intrucat peste 50% dintre indicatori de realizare prevazuti in Contract au fost atinsi, respectiv Societatea a implementat Proiectul prin achizitia constructiei si terenului aferent si a unui numar de 13 utilaje tehnologice, iar suma autorizata la rambursare reprezinta un procent mult mai mic din valoarea declarata eligibila prin contractul de finantare, restituirea sumei rambursate conform CR1 nu este justificata.

Astfel, dupa cum se poate observa din continutul inscrisurilor anexate prezentei cereri de chemare in judecata, prin Contractul de finantare nr. xxxxxx/14.04.2011 au fost achizitionate urmatoarele active tangibile:

i.Teren – Calea N________ 1, Botosani, cu o valoarea de 410.418,64 lei;

ii.Imobil – Calea N________ 1, Botosani, cu o valoarea de 5.988.600, 20 lei;

iii.6 Masini de rasucit AMV 18 CTR, avand numerele matricole 1101, 1105 si 1106, 1207, 1208 si 1209;

iv.4 Compresoare Worth – RLR 50 – 400W – IP 55 cu Acces;

v.2 Electrostivuitoare Toyota ;

vi.Instalatie ambalare cu Acces.

Valoare celor 15 active tangibile achizitionate ca urmare a contractului de finantare a fost de 16.555.971,16 lei. De asemenea, mentionam, asa cum am facut si prin punctul de vedere transmis ca urmare a comunicarii de catre AM a proiectului de proces-verbal, ca toate activele achizitionate au fost integrate in procesul de productie.

Concluziile ce se pot trage ca urmare a celor expuse mai sus, sunt urmatoarele:

-au fost indepliniti 15 din cei 22 de indicatori de rezultat mentionati la art. 7 din Contractul de finantare, gradul de indeplinire a acestora fiind de aproximativ 68%;

-valoarea activelor achizitionate reprezinta aproximativ 68% din valoarea eligibila a contractului si aproximativ 54% din valoarea totala a proiectului;

-valoarea primei transe, a carei restituire a fost dispusa pe calea Procesului-verbal, reprezinta aproximativ 13% din valoarea declarata eligibila.

In aceste conditii, nu se poate sustine ca dispunerea restituirii sumei de 3.144.300 lei respecta principiul proportionalitatii, in conditiile in care indicatorii de rezultat au fost indepliniti __________________ 68%, iar valoarea creantei reprezinta doar 13% din valoarea declarata eligibila.

In acest sens, va rugam sa aveti in vedere si imprejurarea ca, in conditiile in care nu s-ar fi respins celelalte cereri de rambursare in mod nejustitificat, asa cum am aratat la punctele anterioare din prezenta cerere de chemare in judecata, proiectul ar fi putut fi implementat inca din cursul anului 2012.

Sub acest aspect, va rugam sa aveti in vedere ca, asa cum rezulta din inscrisurile anexate, Cererea de rambursare nr. 2 a fost formulata de subscrisa la data de 29.02.2012, valoarea solicitata in cadrul acesteia fiind de 1.966.092 lei.

De asemenea, valoarea solicitata in cadrul Cererii de rambursare nr. 3, transmisa catre AM la data de 14.12.2012, era de 5.707.647,04 lei.

In aceste conditii, prin respingerea ambelor cereri de rambursare, subscrisa am suferit un impact financiar negativ considerabil, ceea ce a impiedicat finalizarea implementarii integrale a proiectului, in conditiile in care a trebuit sa suportam costuri cu 7.673.739,04 lei mai mari decat cele preconizate, in lipsa unei culpe in implementarea proiectului.

De aceea, consideram ca nu a fost respectat principiul proportionalitatii nici in ceea ce priveste implicatiile financiare ale masurii si aceasta in conditiile in care entitatii careia i-au fost refuzate cererile de rambursare in mod nejusitificat, care a dat dovada de buna credinta prin continuarea implementarii proiectului cu fonduri proprii i s-a retinut ca si neregula tocmai ca a continuat implementarea, intrucat „nu a tinut cont de Notificarea de respingere a unei noi prelungiri”.

In concluzie, in raport de argumentele expuse mai sus, precum si de probatoriul ce va fi administrat in cauza, va solicitam ca prin hotararea ce o veti pronunta, sa dispuneti:

I.anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de 13.05.2014 de catre M_________ F_________ Europene – Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice” privind proiectul „Cresterea si modernizarea capacitatii de productie a ______________”, codul SMIS: xxxxx si comunicat subscrisei la data de 02.06.2014 („Procesul-Verbal”);

II.anularea Deciziei nr. xxxxx/19.08.2014/19.08.2014 emisa de M_________ F_________ Europene – AM POS CCE in solutionarea contestatiei administrative promovata de subscrisa impotriva procesului-verbal mai sus amintit.

In drept, reclamanta a invocat art. 51 alin. (2) din OUG nr. 66/2011

Paratul M_________ F_________ Europene, reprezentat legal de M_________ Finanțelor Publice, nu a depus intampinare, ci note scrise prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiate.

In dovedirea actiunii si in aparare, partile au depus la dosar inscrisuri

Analizand probele, instanta retine:

Reclamanta opereaza in sectorul prelucrarii de fire de tip chenille, destinate industriei textile.

Intre D______ SRL si M_________ Economiei Comertului si Mediului de Afaceri, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice, a fost semnat contractul de finantare nr. xxxxxx/14.04.2011, avand ca obiect acordarea de catre AM a unei finantari nerambursabile pentru implementarea proiectului avand codul SMIS xxxxx-Cresterea si modernizarea capacitatii de productie a D______ (vol.2, f.505).

Valoarea totala a proiectului a fost de 30.504.818 lei, din care valoarea eligibila a fost de 24.428.460 lei.

Autoritatea de management s-a obligat sa asigure reclamantei o finantare nerambursabila in cuantum de 12.214.230 lei (art.3 din contract).

Potrivit cererii de finantare (f.546, vol.2), obiectivul principal al proiectului a fost cresterea competitivitatii reclamantei, prin cresterea capacitatii de productie a acesteia, mai exact prin extinderea spatiului de productie-o noua hala (achizitia unui teren si a unei constructii) si achizitia de echipamente si tehnologii noi de productie (f.548):

- 6 utilaje fire de tip chenille, cu 168 de fusuri

-6 utilaje fire de tip chenille, cu 168 de fusuri, cu dispozitivi de blocare permatroc

-1 masina de bobinat cu 40 de capete

-1 dispozitiv corectura fir (fotocelule) pentru masina de bobinat

-1 masina de ammbalat

-2 stivuitoare electrice

-4 compresoare

In vederea realizarii proiectului, reclamanta s-a obligat sa atimga indicatorii de realizare, mai exact sa achizitioneze toate cele 22 de active de mai sus si sa mentina investitia vreme de cel putin 5 ani (art.6, alin.17 din contract).

Pentru achizitionarea echipamentelor si utilajelor din proiect, reclamanta s-a obligat sa organizeze o procedura de licitatie publica.

In urma licitatiei, a fost declarat castigator furnizorul CHP S.p.a., cu care reclamanta a incheiat contractul de vanzare-cumparare nr.1295/30.10.2011.

Ca urmare a faptului ca furnizorul CHP S.p.a. nu a respectat termenul contractual de 12 luni pentru livrarea tuturor echipamentelor, reclamanta a solicitat AM, prin adresa nr. 1242/19.10.2011, inregistrata sub nr.xxxxxx/24.10.2011, prelungirea duratei de implementare a Proiectului cu 7 luni, precum si modificarea calendarului activitatilor si a graficului cererilor de rambursare.

Prin adresa nr. xxxxxx/08.03.2012, AM a comunicat acordul pentru prelungirea termenului de implementare a Proiectului.

Potrivit raspunsului AM, la baza deciziei de aprobare a prelungirii termenului Contractului au fost avute in vedere urmatoarele:

a) faptul ca Societatea a achizitionat o parte din echipamente, inclusiv terenul si cladirea in care aceste echipamente vor functiona;

b) faptul ca CR 1 a fost depusa si acceptata la plata;

c) faptul ca:

“(...) desi D______ a facut comanda ferma pentru utilaje in momentul semnarii contractului, a fost nevoita sa accepte termene de livrare mult mai lungi decat a estimat, nefiind luata in calcul posibilitatea ca furnizorii sa nu aiba pe stoc utilajele solicitate si avand in vedere ca in continuare se doreste ca Proiectul sa isi atinga obiectivele.”

In consecinta, Actul aditional a fost aprobat si semnat, iar perioada de implementare a Proiectului a fost prelungita cu 7 luni. Totodata, prin adresa nr. xxxxxx/06.04.2012, AM a informat D______ ca a fost aprobat si noul calendar al activitatilor si graficul de rambursare revizuit, astfel cum au fost transmise AM prin adresa nr. 328/10.02.2012.

Ulterior incheierii Actului Aditional nr. 1, reclamanta a intampinat aceleasi dificultati in derularea contractului incheiat cu furnizorul CHP SpA, termenele de livrare a utilajelor fiind, din nou, depasite de acesta.

Reclamanta a incheiat cu furnizorul CHP SpA 2 acte aditionale la contractul de vanzare-cumparare nr. 1295/30.10.2011, prin care CHP SpA si-a asumat plata unor penalitati pentru zilele de intarziere in executarea obligatiilor asumate.

Ulterior, fata de imposibilitatea reluarii procedurii de licitatie si gasirea unui nou furnizor, in acest stadiu de implementare a Proiectului, a fost incheiat un act aditional nou cu acest furnizor, respectiv actul aditional nr. 3, fiind prelungite astfel termenele de livrare a utilajelor.

In data de 28.09.2012, D______ a informat AM cu privire la necesitatea si iminenta incheierii actului aditional nr. 3 la contractul incheiat cu CHP SpA.

Prin notificarea inregistrata sub nr. 1217/12.10.2012, D______ a solicitat autoritatii de management prelungirea perioadei de implementare a Contractului de finantare cu inca 12 luni, precum si modificarea calendarului de activitati si a graficului de depunere a cererilor de rambursare.

Prin adresa xxxxxx/15.11.2012 (f.479), AM a confirmat primirea Raportului trimestrial de progres nr. 6, apreciind ca intarzierile Proiectului,

“(...) se datoreaza faptului ca Societatea nu a intreprins la timp masurile necesare pentru ca furnizorul sa livreze echipamentele la datele asumate si nici nu a notificat AM privind intarzierile in livrare si intentia de a incheia un act aditional la contractul de funizare, cu termene ce depasesc perioada de implementare aprobata prin Actul aditional nr. 1 la Contractul de finantare (...)”.

Prin aceeasi adresa, autoritatea de management a invederat reclamantei prevederile art.6, alin.16 din contractul de finantare, potrivit carora „in situatia in care beneficiarul nu realizeaza integral indicatorii de realizare, dar obiectivul proiectului este atins, finantarea nerambursabila acordata va fi redusa proportional, cu exceptia cazurilor temeinic justificate”.

D______ a formulat o noua notificare de prelungire a Contractului inregistrata sub nr. 1337/12.11.2012, urmata de o alta notificare cu acelasi obiect, inregistrata sub nr. 1453/10.12.2012 la registratura Autoritatii.

Prin adresa nr. xxxxxx/19.12.2012, AM a raspus ambelor notificari, aducand la cunostinta opinia sa, in sensul ca data de finalizare a Proiectului a fost 14.11.2012 si ca nu se impune prelungirea contractului de finantare.

AM POS CCE a emis suspiciunea de neregulă nr. xxxxxx/14.03.2014 privind Contractul de finanțare nr. xxxxxx/14.04.2011 (vol.2, f.485), in care s-a retinut ca beneficiarul nu a ținut cont de Notificarea de respingere a unei noi prelungiri a Contractului de finanțare și a continuat implementarea proiectului.

Prin adresa nr. 310/17.04.2013, în temeiul prevederilor art. 17, alin. 3, lit. b și c din Contractul de finanțare, AM a comunicat beneficiarului decizia de reziliere a contractului de finanțare, motivat de următoarele:

•nerespectarea calendarului de activități;

•nerespectarea graficului de rambursare;

•nedepunerea ultimei cereri de rambursare la data menționată în grafic.

P___ in prezent, AM POS CCE a decontat doar cheltuielile solicitate la rambursare în Cererea de rambursare (CR) 1/24.10.2011, reprezentând cheltuielile cu achiziționarea unui imobil și terenul aferent, conform Contractului de finanțare nr. xxxxxx/14.04.2011.

In aceste condiții, a fost emis proiectul de proces verbal de constatare nr. 1014/28.03.2014, prin care s-a stabilit în sarcina debitorului __________________. un debit în valoare de 3.144.300 lei, reprezentând suma rambursată prin Cererea de rambursare nr. 1.

Prin adresa nr. 337/04.04.2014, înregistrată la AM cu nr. 1403/04.04.2014, ______________ a formulat obiecțiuni privind cele menționate mai sus în proiectul procesului verbal de constatare.

Ulterior, a fost emis Procesul Verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 4591/15.05.2014 final, prin care AM POS CCE și-a menținut punctul de vedere privind recuperarea sumei rambursate din CR 1/24.04.2011 în valoare de 3.144.300,00 lei, având în vedere că __________________. nu a respectat prevederile art. 7, alin. 1 din Contractul de finanțare, privind realizarea activităților potrivit calendarului activităților, și nu

și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, înregistrând întârzieri majore în implementare, care au condus și la rezilierea Contractului.

Reclamanta a formulat contsatie administrativa impotriva procesului verbal de mai sus, aceasta fiind insa respinsa prin decizia nr.xxxxx/19.08.2014 a Ministerului F_________ Europene – AM POS CEE, cu motivarea, in esenta, ca recuperarea de catre autoritatea contractanta a sumelor platite beneficiarului a fostdoar urmarea masurii de reziliere a contractului de finantare.

Analizand legalitatea procesului verbal si a deciziei de solutionare a contestatiei, instanta retine:

Preliminar, se impune a preciza ca instanta nu va analiza in prezenta cauza legalitatea rezilierii contractului de finantare, nefiind investita in acest sens, astfel incat analiza legalitatii procesului verbal de constatare nereguli va pleca de la premiza rezilierii legale a contractului de finantare.

In cuprinsul procesului verbal de constatare a neregulilor, s-a retinut in sarcina reclamantei incalcarea prevederilor art.7, alin.1 din contractul de finantare, prin aceea ca nu a respectat calendarul de realizare a activitatior, mai exact prin aceea ca pana la data rezilierii contractului nu a indeplinit tti indicatorii de rezultat, adica nu a achizitionat doate echipamentele si utilajele din proiect.

Pentru a motiva recuperarea intregii sume ce-i fusese acordata reclamantei in baza cererii de rambursare nr.1 (3.144.300 lei, aferente achizitiei terenului si constructiei necesare extinderii spatiilor de productie), parata a invocat prevederile art.6, alin.1 din OUG nr.66/2011, potrivit carora „autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația de a exclude integral sau parțial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate și declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislației naționale și comunitare în vigoare, în situația în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existența unor astfel de cheltuieli”.

In ceea ce priveste incalcarea principiului neretroactivitatii prin aplicarea OUG nr.66/2011, instanta retine ca singurele temeiuri de drept invocate atat pentru realizarea verificarii (pct.2 din procesul verbal de constatare a neregulilor), cat si pentru retinerea neregulii si aplicarea sanctiunii (pct.7 din acelasi proces verbal) le-au constituit OUG nr.66/2011 si HG nr.875/2011 emisa in aplicarea ordonantei.

Instanta retine insa ca raporturile juridice dintre reclamanta si autoritatea de management s-au nascut, prin incheierea contractului de finantare nr.xxxxxx/14.04.2011, sub imperiul OUG nr.79/2003.

OUG nr.66/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial in data de 30.06.2011, deci ulterior incheierii contractului de finantare.

Prin decizia nr.66/2015, Curtea Constitutionala a stabilit ca normele de drept substantial care guverneaza raporturile juridice nascute anterior datei de 30.06.2011 vor fi cele prevazute de OUG nr.79/2003, iar normele care reglementeaza procedura de control vor fi cele prevazute de OUG nr.66/2011.

Ca atare, potrivit deciziei Curtii Constitutionale, calificarea unei fapte drept neregula si determinarea sanctiunilor aplicabile acesteia se vor face in raport cu OUG nr.79/2003.

Or, in speta se constata ca paratul nici macar nu a evocat OUG nr.79/2003, nici in cuprinsul procesului verbal de constatare a neregulillor, nici in cuprinsul deciziei de solutionare a contestatiei administrative.

Aplicand atat normele de drept substantial, cat si normele procedurale prevazute de OUG nr.66/2011, la intocmirea celor doua acte administrative contestate in speta, paratul a incalcat principiul neretroactivitatii legii, sanctiunea ce se impune fiind anularea actelor.

In ipoteza in care s-ar aprecia ca totusi OUG nr.66/2011 era incidenta raportului juridic dintre parti, inclusiv in ceea ce priveste normele de drept substantial, instanta retine:

In primul rand, se observa ca art.6, alin.1 din OUG nr.66/2011, invocat de parata, vizeaza „cheltuielile care nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate”.

Dupa cum s-a aratat mai sus, suma de 3.144.300 lei, pe care urmareste sa o recupereze parata, este aferenta achizitiei terenului si constructiei necesare reclamantei pentru extinderea spatiilor de productie.

Or, acest teren si constructia aferenta au fost achizitionate in mod real de reclamanta, ele exista fizic la fata locului, iar parata nu a aratat de ce aceste achizitii nu respectă condițiile de legalitate, regularitate ori conformitate, in conditiile in care achizitiile s-au realizat anterior rezilierii contractului de finantare, deci in perioada in care contractul isi produce efecte juridice.

In al doilea rand, textul legal prevede ca exluderea de la rambursare/plata poate fi integrala sau partiala, astfel incat parata avea obligatia de a-si motiva decizia de excludere totala a cheltuielilor, lucru care nu s-a intamplat.

In al treilea rand, analizand prevederile contractului de finantare, instanta retine ca rezilierea contractului, ca urmare a nerealizarii de catre beneficiar a tuturor indicatorilor de realizare, nu atrage in mod automat obligatia rambursarii tuturor sumelor primite pana in acel moment.

In cuprinsul notificarii de reziliere a contractului de finantare (f.472), autoritatea de management a invocat incalcarea de catre reclamanta a prevederilor art.6, alin.14, art.17, alin.3, lit.b si c din contract.

Potrivit art.6, alin.14, ca si potrivit art.17,alin.3, lit.c din contractul de finantare, daca beneficiarul nu respecta graficul de rambursare sau nu depune ultima cerere de rambursare la data mentionata in grafic, contractul poate fi reziliat printr-o notificare, cu recuperarea integrala a sumelor rambursate pana in acel moment.

In cuprinsul procesului verbal de constatare a neregulilor insa, autoritatea de management nu mai imputa reclamantei nerespectarea graficului de rambursare sau nedepunerea ultimei cereri de rambursare pana la data limita, ci invoca numai nerespectarea calendarului activitatilor, prin neindeplinirea indicatorilor de realizare a contractului, adica neachizitionarea tuturor echipamentelor si utilajelor proiectului, cu alte cuvinte incalcarea art.7, alin.1, ceea ce ar atrage consecintele prevazute la art.17, alin.3, lit.b din contractul de finantare.

O astfel de solutie este absolut logica, fiind evident ca nu se poate pune problema depunerii in termen a ultimei cereri de rambursare, atat timp cat nu sunt inca realizate integral activitatile din proiect.

Cu alte cuvinte, incalcarea constand in nerealizarea indicatorilor de rea