Acesta nu este document finalizat
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
Ședința publică din 09 noiembrie 2015
Completul compus din :
PREȘEDINTE : I_____ M______
GREFIER : P______ C_______
Pe rol fiind pentru azi, pronunțarea asupra cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta ___________________________, cu sediul ales în Oradea, _____________________.6, jud.Bihor, identificată cu CUI xxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, ________________________, jud. Bihor, având ca obiect anulare act administrativ fiscal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut cauzei, învederând instanței cele de mai sus, fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din data de 26 octombrie 2015, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, amânându-se pronunțarea pentru data de 09 noiembrie 2015, când s-a pronunțat prezenta sentință:
T R I B U N A L U L,
D E L I B E R Â N D,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 30.05.2014, reclamanta ___________________________ a solicitat în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ BIHOR, anularea totală a deciziei nr. 2313/15.04.2014, emisă de pârâtă.
În motivare s-a arătat, în esență, că în data de 12.03.2014 pârâta a efectuat reclamantei un control de specialitate, având ca obiect verificarea respectării obligațiilor prevăzute de lege cu privire la încadrarea în muncă și menținerea raporturilor de muncă de către angajatorii care beneficiază de subvenții de la bugetul asigurărilor pentru șomaj. În urma controlului efectuat, reclamanta a fost obligată la restituirea sumei de 3897 lei, reprezentând subvențiile primite de la bugetul asigurărilor de șomaj și, de asemenea, la plata dobânzilor de referință, pe motiv că nu au fost respectate prevederile art.86, alin.1 din Legea nr.76/2002.
Reclamanta arată că împotriva acestui proces-verbal a formulat o contestație la AJOFM Bihor, respinsă prin decizia 2313 din data de 15.04.2014, menținându-se măsurile stabilite prin procesul-verbal de control.
Susține că încetarea raporturilor de muncă ale domnului P_____ A_____ V_______ nu a avut loc în temeiul dispozițiilor art.85 din Legea nr.76/2002, ci în temeiul prevederilor art.81 din Legea nr.53/2003.
Învederează instanței că în mod greșit s-a făcut înregistrarea în REGES la data de 12.02.2014 a încetării contractului individual de muncă în temeiul dispozițiilor art.55, lit.b din Legea 53/2003.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 53/2003 și a Legii nr.76/2002.
În probațiune, reclamanta a anexat cererii de chemare în judecată: demisia domnului P_____ A_____ V_______, decizia nr. 7/12.02.2014, decizia nr. 2313/2014, proces-verbal nr.16/12.03.2014.
Pârâta, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și nefondată.
În motivare, pârâta arată că, potrivit convenției nr. 169 D/16.05.2013, încheiată cu reclamanta, aceasta avea obligația menținerii în activitate a dl. P_____ A_____ până la data de 13.05.2015, însă contractul de muncă al acestuia a încetat la data de 12.02.2014, în temeiul art. 55, lit. B din Codul Muncii, acesta fiind un motiv imputabil angajatorului, potrivit prevederilor art.83, alin.2, lit. A din Legea nr.76/2002. Mai arată că, până la data de controlului efectuat de pârâtă, reclamanta nu a comunicat agenției încetarea raporturilor de muncă, astfel cum a fost efectuată la data de 12.02.2014 și înregistrată în REGES la aceeași dată, deși avea această obligație.
Pârâta menționează că pe parcursul desfășurării controlului, reclamanta retransmite în REGES decizia de desfacere a contractului de muncă, prin care modifică temeiul legal de încetare din art. 55, lit B, în art. 81, alin.1 din Codul Muncii, iar, abia la data depunerii contestației, respectiv, la data de 21.03.2014, reclamanta prezintă cererea salariatului care nu poartă număr de înregistrare.
Consideră că dacă intenția părților ar fi fost încetarea contractului de muncă prin demisie, și nu prin acordul părților, atunci angajatorul ar fi trebuit să sesizeze eroarea și să o îndrepte, anterior controlului efectuat de pârâtă și nu în timpul acestuia.
În drept, invocă prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, HG nr.377/2002, privind procedurile de acces la măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă, Ordinul nr.279/2004 pentru aprobarea procedurii privind activitatea de control, de îndeplinire a măsurilor asiguratorii, precum și de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr. 76/2002, HG nr.500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Noul Cod de Procedură Civilă.
În probațiune, pârâta anexează întâmpinării: decizia nr. 2313/15.04.2014, contestația înregistrată la A.J.O.F.M. nr. 1707/21.03.2014, cererea salariatului, procesul-verbal de control nr. 16/12.03.2014, convenția nr.169D/16.05.2013, raport extras REGES privind salariatul P_____ A_____.
În cauză instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri și la solicitarea reclamantei proba testimonială, fiind audiat martorul P_____ A_____ V_______ (f.67).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În urma unui control de specialitate efectuat la reclamantă în data de 12.03.2014, având ca obiect verificarea respectării obligațiilor prevăzute de lege cu privire la încadrarea în muncă și menținerea raporturilor de muncă de către angajatorii care beneficiază de subvenții de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-a întocmit procesul verbal nr. 16/13.02.2015, prin care reclamanta a fost obligată la restituirea sumei de 3897 lei, reprezentând subvențiile primite de la bugetul asigurărilor de șomaj și, de asemenea, la plata dobânzilor de referință, reținându-se că raporturile de muncă cu ___________________________ a d-lui P_____ A_____ V_______ au încetat în temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii, nefiind astfel respectate prevederile art. 85, alin.1 din Legea nr.76/2002 (f.37-39).
Se reține că între reclamantă și pârâtă s-a încheiat convenția nr. 169/D/16.05.2013 pentru subvenționare locului de muncă a numitului P_____ A_____ V_______, șomer în vârstă de peste 45 de ani, reclamanta având obligația menținerii raporturilor de muncă pe o perioadă de cel puțin 2 ani de la încadrare (f.44-45).
Din datele înregistrate în REGES contractul de muncă cu persoana anterior menționată a fost încheiat la data de 13.05.2013 și a încetat la data de 12.02.2014, în baza art. 55 lit. b din Codul muncii, respectiv ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea (f.41-42).
Analizând susținerea reclamantei conform căreia contractul a încetat în baza demisiei angajatului, instanța o înlătură ca nefiind conformă cu realitatea având în vedere că decizia nr. 7/12.02.2014 (f.8) nu a fost prezentată organelor de control, fiind apreciată ca întocmită pro causa, iar pe de altă parte martorul P_____ A_____ V_______ a declarat că raportul de muncă a încetat prin acordul părților. Pe de altă parte, martorul a declarat că a semnat o cerere scrisă de secretara angajatorului, întocmită în două exemplare, din care unul i-a fost predat lui, însă la dosar reclamanta a depus două cereri cu scris diferit (f.7,36), ceea ce duce la concluzia că nu au fost întocmite anterior încetării contractului de muncă, ci ulterior.
Astfel, instanța apreciază că raportul de muncă al reclamantei cu dl. P_____ a încetat prin acordul părților și nu prin demisie.
Pe cale de consecință, reclamanta a încălcat disp. art. 85 alin. 1 din Legea 76/2002, conform cărora „Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.
Conform alin. 4 angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2), anterior termenului de 2 ani, sunt obligați să restituie, în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate pentru fiecare persoană, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2).
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, instanța constată că procesul verbal contestat a fost legal întocmit, motiv pentru care va respinge cererea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Se va lua act că pârâta nu a solicit, obligarea reclamantei, aflată în culpă procesuală, la plata de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta ___________________________ cu sediul în Oradea, __________________________. 6, jud. Bihor, având CUI xxxxxxxx, în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor cu sediul în Oradea, ___________________________, județul Bihor, cf xxxxxxx.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bihor.
Pronunțată în ședința publică din 09.11.2015.
Președinte,Grefier,
I_____ M______ P______ C_______
Red. Jud. I.M./16.12.2015
Tehno-dact. Gref. P.C./ 4 ex.
Emis 2 comunicări cu: