ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXcod operator 4204

DECIZIA CIVILĂ NR. 424/A

Ședința publică din 08.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: P__ M____ B_____

JUDECĂTOR: S______-T______ A____

GREFIER : M_________ R_____

Pe rol este pronunțarea soluției în apelul formulat de intervenienții Hu­ta­nu Pa­u­li­na, Hutanu Ș_____, Hutanu M____, Hutanu G___ și Hutanu I____ Mar­cel, pre­cum și a apelului formulat de pârâții R___ T______, G_____ E___ M____ și in­ter­ve­nienții Hutanu P______, Hutanu I____ M_____, Hutanu G___, Hutanu Ș_____ și Hu­tanu M____, ambele împotriva sentinței civile nr. 889 din 28.03.2014 pro­­nun­ța­tă de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, a­vând ca o­bi­ect uzucapiune.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 10.09.2015, susținerile și concluziile părții prezente fiind consemnate în în­che­­ierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta de­ci­zie, iar pentru a da posibilitatea părților să for­mu­leze și să depună la dosar con­cluzii scrise, s-a amânat pronunțarea la data de 17.09.2015, iar apoi în ve­de­rea deliberării la data de 24.09.2015 și la ter­me­nul de azi.

Instanța, în urma deliberărilor, a pronunțat decizia civilă de față.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 889 pronunțată în ședința publică din data de 28 martie 2014 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta D_____ I_____, în contradictoriu cu R___ T______ și G_____ E___ M____.

Instanța a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune extratabulară, asupra terenului situat în Sighetu Marmației, _____________________. 82 A, cu suprafața măsurată de 1296 mp, dintre vecinii H_____ P______, M______ M_______, Schriner Eti și calea ferată, înscris în C.F. nr. 1810 Sighetu Marmației, cu nr. top. 2948/5/2/1 după dezmembrare, delimitat în Anexa nr.1 din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. B______ I___, între punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-B-C-17-18-19-1.

De asemenea, s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit S+P cu nr.82 A din Sighetu Marmației, _______________________ adjudecare la licitație publică și s-a dispus înscrierea în cartea funciară pe numele reclamantei, a dreptului de proprietate, asupra terenului cu suprafața de 1296 mp, în C.F. nr. 1810 Sighetu Marmației, cu nr. top. 2948/5/2/1 după dezmembrare, cu titlu de uzucapiune extratabulară și asupra construcției, casă de locuit cu nr. 82 A, din Sighetu Marmației, _____________________ titlu de adjudecare la licitație publică.

Instanța a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie în interesul pârâților, formulată de intervenienții: H_____ P______, H_____ Ș_____, H_____ M____, H_____ G___, H_____ I____ M_____.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut faptul că terenul solicitat de reclamantă în acțiunea introductivă și precizările ulterioare, a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. B______ I___, care a evidențiat două parcele scriptic.

Suprafața măsurată de 1296 mp este delimitată în anexa nr.1 între punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-B-C-17-18-19-1. Pe suprafața de 574 mp, care este menționată între punctele 1-2-3-A-B-C-17-18-19-1, evidențiată casa de locuit cu nr.82 A, care a fost cumpărată de reclamantă prin licitație publică în anul 2009.

Suprafața de 722 mp. este între punctele 3-4-5-6-7-8-B-A-3. Se precizează că suprafața de 1296 mp. face parte din c.f. nr. 1810 Sighetu Marmației, cu nr. top. 2948/5/2.

Lângă imobilul prezentat de reclamantă în acțiune, se află învecinat terenul cu suprafața de 1146 mp cu casa de locuit cu nr. 82, care este în folo­sin­ța intervenienților. Această suprafață de teren a fost materializată în anexa nr. 1 între punctele 8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-C-B-8, fiind mențio­na­tă ca fiind corespondentă nr. top. 2948/5/2 din C.F. nr. 1810.

Extrasul de carte funciară nr. 1810 Sighetu Marmației, cu nr. top. 2948/2 având suprafața de 1710 mp. și nr. 2948/5/2 având suprafața de 3119 mp. a avut ca proprietari tabulari R___ R___, R___ Emeric, R___ V____ și R___ L______, care sunt decedați, fiind depuse certificate de deces, certificate de naștere și de căsătorie la filele 9-17.

Acești proprietari tabulari au decedat începând cu anul 1938 și 1973. La data la care reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit situată în Sighetu Marmației, ____________________.82 A, în anul 2009, prin licitație publică, erau în vigoare dispozițiile vechiului cod civil și ale vechiului cod de procedură civilă, în ceea ce privește modalitatea de dobândire a proprietății și procedura de judecată.

Potrivit dispozițiilor Titlului VII, Cartea V, Capitolul IV, Secțiunea a V-a, prin art. 518 din vechiul cod de procedură civilă, se prevede că actul de adjudecare are ca efect principal că proprietatea imobilului, sau după caz, un alt drept real care a făcut obiectul unei urmăririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar.

Debitoarea P______ D______ a avut în folosință atât terenul cu suprafața de 1296 mp cât și casa de locuit cu nr.82 A, care a făcut obiectul licitației publice, dar întrucât imobilul nu a fost înscris în cartea funciară, executorul a procedat la vânzare la licitație doar a construcției. Este evident că intenția reală a reclamantei era să cumpere întreg imobilul, atât construcția cât și terenul aferent și prin urmare chiar dacă nu s-a realizat decât dobândirea dreptului de proprietate prin licitație publică doar asupra construcției, nu înseamnă că nu s-a transmis și dreptul de folosință asupra terenului aferent acesteia și necesar pentru exploatarea imobilului.

Din punctul de vedere al transmiterii posesiei terenului aferent construcției, în favoarea reclamantei de la debitoarea P______ D______, reclamanta are și calitatea unui creditor al unei obligații de a face ce vizează toate drepturile ce decurg din posesie.

Aceste drepturi trebuie apreciate la momentul în care s-a produs transmiterea dreptului de proprietate asupra construcției prin licitație publică în favoarea reclamantei, în speță anul 2009. Instanța a apreciat că la această dată reclamanta a dobândit și calitatea de creditor al unei obligații de a face cu privire la posesia terenului aferent construcției.

Faptul că ulterior în anul 2010, debitoarea P______ D______ a încheiat cu reclamanta un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect terenul aferent construcției cu suprafața de 1296 mp, nu poate constitui un alt izvor de obligații, în favoarea reclamantei.

În ceea ce privește uzucapiunea extratabulară invocată de reclamantă, instanța a reținut faptul că art. 28 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, prevede că cel care a posedat un bun imobil în condițiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate înscris în cartea funciară poate cere întabularea dreptului în favoarea sa în temeiul uzucapiunii.

Literatura juridică impun condiții pentru a se invoca această uzucapiune. Acestea prevăd ca titularul dreptului real întabulat în cartea funciară să fi decedat la începerea posesiei de către uzucapant. În speță posesia a fost începută de debitoarea P______ D______ în anul 1978, după decesul ultimului proprietar tabular R___ L______, care a decedat în anul 1973.

O altă condiție se referă la faptul că persoana care formulează cererea privind uzucapiunea să posede imobilul timp de 20 de la moartea titularului dreptului real înscris în cartea funciară, ceea ce s-a realizat de către debitoarea P______ D______ (din anul 1978 au trecut peste 20 de ani).

Instanța a mai reținut că posesia exercitată trebuie să fie o posesie utilă, fiind irelevant dacă posesorul este de bună credință sau rea-credință.

În ceea ce privește momentul dobândirii dreptului de proprietate, în cazul reglementat de art. 28 alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938, Judecătoria Sighetu Marmației a reținut că atât literatura de specialitate cât și practica instanței supreme a apreciat că dreptul real se dobândește retroactiv, de la data împlinirii acestuia chiar dacă nu a fost întabulat în cartea funciară. Ca efect al uzucapiunii este acela că uzucapantul devine proprietar al imobilului din momentul în care a început să posede.

Revenind la datele speței, se poate constata că P______ D______ a început posesia în anul 1978, astfel că la data când a avut loc vânzarea la licitație publică a casei de locuit din Sighetu Marmației, ____________________.82 A, în anul 2009, posesia de 20 de ani era împlinită, iar aceasta deja dobândise dreptul de proprietate prin uzucapiune și asupra terenului aferent de 1296 mp, chiar dacă acesta nu s-a înscris în cartea funciară la acea dată.

Aceasta înseamnă că reclamanta dobândind calitatea de creditor al obligațiilor debitoarei P______ D______, în ceea ce privește posesia terenului, nu trebuie să unească posesia sa cu a debitoarei prin joncțiunea posesiilor.

Reclamanta în calitate de creditor, s-a arătat că se poate prevala de dispozițiile art. 1843 din vechiul Cod civil. Textul prevede, creditorii și orice altă persoană interesată pot să opună prescripția câștigată debitorului sau codebitorului lor, ori proprietarului, chiar și dacă acel debitor, codebitor sau proprietar renunță la ea.

Prin urmare aceste dispoziții dau posibilitatea reclamantei, în calitate de creditoare, să opună prescripția câștigată de debitor, acestuia sau altui codebitor sau proprietarului, pentru a se prevala de dispozițiile privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune extratabulară. A opune prescripția câștigată, adică îndeplinită de debitor, în speță de către P______ D______ la data când reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit prin licitație publică, înseamnă a se constata că uzucapiunea îndeplinită de către debitoare este în favoarea creditoarei reclamante, care poate solicita înscrierea dreptului real în cartea funciară, în favoarea sa în ceea ce privește terenul aferent casei de locuit.

În situația în care instanța ar fi apreciat că este posibilă joncțiunea posesiilor, opinia jurisprudențială a admis că și în cazul uzucapiunii extratabulare de 20 de ani de la decesul proprietarului înscris în cartea funci­a­ră, este posibilă unirea posesiei autorului cu acea a posesorului actual în te­me­iul dispozițiilor art. 1860 din vechiul cod civil. În situația în care există un îns­cris, respectiv un antecontract de vânzare cumpărare dacă acest act nu în­de­pli­nește cerințele legale pentru a duce la strămutarea proprietății, nimic nu îm­pie­di­că pe posesorul respectiv să-l exhibe pentru a prescrie împotriva titularului dreptului.

Cu privire la decesul proprietarilor tabulari, instanța a considerat că cerința este îndeplinită privind pe proprietarii R___ R___, R___ Emeric, R___ V____, R___ L______, pentru că terenul uzucapat de către debitoarea P______ D______ viza proprietatea acestora, neavând relevanță faptul argumentat de către intervenienți, că sunt înscriși în aceeași coală funciară și H_____ Ș_____ și H_____ P______, în anul 1998, deoarece prescripția nu a fost opusă acestora, iar la data când acești intervenienți și-au înscris dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 800 mp, uzucapiunea debitoarei P______ D______ era împlinită.

Pentru considerentele prezentate, instanța a apreciat acțiunea reclamantei întemeiată, cu precizările ulterioare, nefiind aplicabile dispozițiile privind decăderea cu privire la cererile ulterioare chiar dacă au fost intitulate completări, acestea au precizat cererea introductivă. Ca temei de dobândire pentru teren sunt dispozițiile art. 1843 din vechiul cod civil coroborat cu dispozițiile art.28 alin. 1 din Decretul Lege nr.115/1938, privind uzucapiunea extratabulară de 20 de ani de la decesul proprietarilor înscriși în cartea funciară.

În temeiul dispozițiilor Legii nr.7/1996, modificată și completată, instanța a dispus înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară cu titlu de uzucapiune pentru terenul de 1296 mp. situat în Sighetu Marmației, _____________________. 82 A, din C.F. nr.1810 Sighetu Marmației, cu nr. top. 2948/5/2/1 după dezmembrare, iar cu privire la casa de locuit, dreptul de proprietate va fi înscris cu titlu de cumpărare la licitație publică, nefiind îndeplinite cerințele legale privind accesiunea imobiliară.

Cu referire la legea aplicabilă, instanța a avut în vedere dispozițiile art.6 din N.C.civ., unde se prevede că legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. Actele și faptele juridice încheiate, ori după caz, săvârșite sau produse înainte de _____________________ legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.

Noul Codul civil român, a intrat în vigoare la data 01.10.2011, ceea ce însemnă dispozițiile prevăzute în Cartea a III-a, Titlul VIII, Secțiunea a II-a, nu sunt aplicabile.

În ceea privește procedura de judecată, prin ______________________ parcursul judecății în luna februarie 2013, a noului cod de procedură civilă, s-a arătat că nu sunt aplicabile dispozițiile privind procedura specială prevăzute în Cartea a VI-a, Titlul XIII din N.C.proc.civ.. Instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 24 și 25 din N.C.proc.civ. unde se prevede că dispozițiile legii noi dec procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ____________________________. Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Referitor la cererea de intervenție accesorie, formulată de H_____ P______, H_____ Ș_____, H_____ M____, H_____ G___, H_____ I____ M_____, în temeiul dispozițiilor art. 51și 55 din V.C.proc.civ. aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pârâții R___ T______ și G_____ E___ M____, nu au dovedit nici un drept de proprietate legal constituit care să fie opozabil reclamantei sau debitoarei acesteia P______ D______, astfel că apărarea formulată de intervenienți în contra cererii reclamantei în scopul de a nu se constata îndeplinirea condițiilor uzucapiunii extratabulare, nu au nici un suport faptic și juridic.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs R___ T______, G_____ E___ M____, H_____ P______, H_____ Ș_____, H_____ M____, H_____ G___ și H_____ I____ M_____, solicitând admiterea recursului și modificarea în totalitate a dispozițiilor sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei și admiterii cererii de intervenție formulate în interesul pârâților G_____ E___ M____ și R___ T______.

S-a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă privind constatarea dobândirii de către aceasta a dreptului de proprietate prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor, în temeiul art. 28 din Legea 115/1938 asupra terenului în suprafață de 1296 mp situat în Sighetu Marmației _________________________ în CF 1810 Sighetu Marmației nr. top 2948/5/2/1 după dezmembrare ca neîntemeiată. De asemenea, s-a solicitat respingerea cererii de completare a acțiunii reclamantei privind întabularea dreptului de proprietate al acesteia asupra casei de locuit și anexă gospodărească situate în Sighetu Marmației ____________________. 82A cu titlu de accesiune așa cum s-a solicitat inițial, precum și precizarea din data de 01.02.2013 și 13.05.2013 prin care s-a solicitat întabularea construcției cu titlu de cumpărare la licitație temeiul de drept fiind același ca și în acțiunea principală..

Apelanții au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că hotărârea atacată nu este legală și temeinică, aceasta fiind formulată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.proc.civ..

În privința acțiunii principale s-a arătat că prima instanță a reținut faptul că cererea formulată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1863 C.proc.civ. deși nu a existat nici o precizare în acest sens.

Judecătorul fondului a încălcat principiul disponibilității părților și a pronunțat o hotărâre nelegală reținându-se faptul că reclamanta a promovat acțiunea în calitatea sa de creditoare a numitei P_____ D______. Pe de altă parte s-a arătat că în cuprinsul considerentelor s-a menționat că prescripția extratabulară s-a împlinit în persoana numitei P______ D______ care a fost audiată în calitate de martoră în cauză.

Raportat la aceste considerente s-a arătat că judecătorul fondului a încălcat prevederile art. 129 alin. 5 și 6 C.proc.civ., hotărând asupra unui alt obiect decât cel dedus judecății. S-a mai arătat că temeiul prescripției achizitive în prezenta cauză este Decretul-Lege 115/1938 și nu dispozițiile vechiului Cod civil. Prima instanță a combinat prevederile Decretului Lege 115/1938 cu prevederile C.civ., astfel că hotărârea pronunțată este nelegală. Prin Decizia nr. LXXXVI (86) a fost admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că în situația prescripțiilor achizitive începute sub imperiul Decretului nr. 115/1938 și împlinite după _____________________ legii nr. 7/1996 se aplică prevederile Decretului 115/1938.

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea 115/1938 pentru a putea uzucapa este aceea ca titularul dreptului tabular să fi decedat. În prezenta cauză proprietatea asupra nr. top 2945/5/2 cu suprafața de 3119 mp este deținută de R___ A__ (decedată), antecesoarea recurentului R___ T______ și de recurenta G_____ E___ M____,persoană care este în viață.

Pe de altă parte s-a arătat că prima instanță a reținut greșit faptul că este îndeplinită condiția decesului proprietarului de carte funciară deoarece prescripția a fost opusă intervenienților și aceștia și-au înscris dreptul de proprietate asupra suprafeței de 800 mp. în cartea funciară respectivă, uzucapiunea debitoarei martoră în proces-P_____ D______ era împlinită.

S-a mai arătat că proprietarul tabular al terenului, G_____ E___ M____ s-a opus admiterii acțiunii formulate de reclamant. Aceeași poziție a avut-o și R___ T______, pârâții arătând că în luna martie a anului 2014, Comisia Locală a Municipiului Sighetu Marmației va analiza cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu. Nu se poate reține că pârâții au renunțat la dreptul de proprietate, deoarece din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că aceștia au urmat procedurile prevăzute de legile fondului funciar.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de G_____ E___ M____ și R___ A__ a fost validată eliberându-se titlul de proprietate nr. xxxxx/72/23.05.1995, iar pentru diferență urmează să fie stabilită modalitatea de atribuire.

O altă condiție necesară pentru a se admite cererea privind uzucapiunea extratabulară se referă la folosința terenului timp de 20 de ani, condiție care nu este îndeplinită în cauză. Reclamanta a arătat că a început să folosească terenul din 18.01.2010. Chiar dacă prima instanță a considerat că posesia reclamantei trebuie unită cu posesia anterioară, termenul de 20 de ani nu s-a împlinit.

S-a mai arătat că o astfel de susținere nu poate fi avută în vedere deoarece joncțiunea posesiilor este admisibilă numai în cazul uzucapiunii întemeiate pe dispozițiile C.civ., iar nu și pe dispozițiile legilor cărților funciare.

Mai mult decât atât, și în situația în care s-ar accepta o astfel de joncțiune a posesiilor s-a arătat că, aceasta este în fapt o facultate a posesorului. Joncțiunea posesiilor presupune ca asupra aceluiași imobil să se fi exercitat cel puțin două posesii. În prezenta cauză s-a invocat faptul că autoarea reclamantei P______ D______ a început posesia în anul 1978, însă acest aspect nu a fost dovedit în cauză.

Joncțiunea posesiilor este exclusă în situația în care posesorul actual a intrat în posesie prin uzurpare sau autorul acestuia a fost un simplu detentor precar cum este în cazul de față. Reclamanta a avut cunoștință de faptul că în anul 2010 nu a cumpărat la licitație decât construcția, iar nu și terenul, deoarece P______ D______ nu era proprietara asupra terenului. Aceste aspecte au fost dovedite prin proba testimonială administrată în cauză.

Terenul care face obiectul prezentului dosar a fost teren cooperativizat, astfel că folosința acestui teren a fost făcută fără a fi prezent elementul intențional psihologic. Stăpânirea materială a lucrului a fost exercitată pentru altul, iar nu pentru sine, precaritatea echivalând cu lipsa posesiei.

S-a mai susținut că actul sub semnătură privată încheiat la data de 18.01.2010 între P______ D______ și reclamantă nu constituie just titlu în sensul dispozițiilor legale. Antecontractul de vânzare-cumpărare dă naștere unei obligații de a face și a unei obligații de a da.

Mai mult decât atât, actul arătat este lovit de nulitate absolută deoarece nu îndeplinește condițiile prevăzute de legea sub imperiul căreia a fost încheiat, contractele de vânzare-cumpărare având ca obiect terenuri urmând să fie întocmite doar în formă autentică.

S-a mai susținut că nu sunt întrunite nici condițiile prevăzut de art. 1847 C.civ., care arată că pentru a duce la dobândirea drepturilor reale prin prescripție, posesia trebuie să fie una utilă. S-a susținut că P______ D______ a început să posede terenul în 1978 când a primit terenul ca zestre, însă terenul respectiv a fost cooperativizat. Preluarea terenurilor de către CAP a făcut ca respectivele imobile să devină imprescriptibile. Obiect al uzucapiunii extratabulare pot fi doar imobilele aflate în proprietatea privată a persoanelor, nu și bunuri care fac parte din domeniul public al statului.

Posesia antecesoare reclamantei a fost întreruptă odată cu apariția legii 18/1991, odată cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. Faptul că la acest moment terenul în litigiu nu face parte din terenurile reconstituire pârâților recurenți prin titlul de proprietate nu este de natură să justifice acțiunea reclamantei terenul respectiv fiind la dispoziția Comisiilor de fond funciar. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Deciziile în interesul legii XXI/12.12.2005 și LXXXVI/2007.

Din declarațiile martorilor rezultă că terenurile au fost folosite doar de intervenienții din prezenta cauză din anul 1968, anterior datei la care s-a arătat că a început să posede terenul P______ D______. Și intervenienții folosesc terenul în litigiu în baza actului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată. Intimata reclamantă a fost persoană tolerată pe o suprafață de teren de către intervenienți după ce aceasta a cumpărat casa la licitație publică, însă nu a folosit deloc suprafața de 1296 mp. cu privire la care solicită constatare dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Plângerile penale formulate de reclamantă au fost soluționate în sensul că s-a dispus neînceperea urmăririi penale, soluția devenind definitivă.

Actul sub semnătură privată intervenit între reclamantă și P______ D______ este un act lovit de nulitate absolută, deoarece nu a fost încheiat cu respectare legii în vigoare la data încheierii lui, respectiv a Legii 54/1998. Astfel, soluția instanței este nelegală.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata D_____ I_____ a solicitat instanței de judecată respingerea cererii de apel formulate deoarece acesta este nefondată.

În cuprinsul întâmpinării s-a arătat că instanța, în soluționarea apelului are obligația de a stabili dacă terenul aferent casei este sau nu cooperativizat și dacă acesta a făcut sau nu obiectul legilor fondului funciar.

Intimata a mai arătat că terenul care face obiectul prezentului dosar îl reprezintă terenul aferent casei de locuit care a făcut obiectul vânzării silite și terenul în suprafață de aproximativ 5 ari.

În privința acestor suprafețe de teren s-a arătat că acestea au fost în posesia martorei P______ D______ începând cu anul 1978, astfel că la data la care a avut loc vânzarea la licitație publică era împlinit termenul pentru uzucapiune.

S-a mai arătat că la data la care H_____ Ș_____ și H_____ P______ s-au întabulat în CF, în anul 1998 era împlinit termenul de uzucapiune de 20 de ani, astfel că înscrierea dreptului lor în cartea funciară nu are nici o importanță.

Intimata a mai arătat că pârâții R___ T______ și G_____ E___ M____ nu au dovedit nici un drept care să fie opozabil reclamantei sau numitei P______ D______.

În apel instanța a administrat proba testimonială, proba cu înscrisuri și a luat interogatoriul părților care s-au prezentat în fața instanței.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanta-intimată D_____ I_____ a solicitat instanței de judecată să constate că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, dreptul fiind dobândit prin joncțiunea posesiilor asupra terenului în suprafață de aproximativ 1000 mp, teren situat în Sighetu Marmației ____________________. 82A, solicitând totodată ca dreptul de proprietate să fie înscris în cartea funciară.

Prin cererea inițial formulată, reclamanta a arătat că terenul în suprafață de 1000 mp a fost cumpărat de la P______ D______ în anul 2010, terenul fiind deținut de vânzătoare din anul 1978. Construcția care este edificată pe terenul respectiv a fost cumpărată la licitație publică, în cadrul executării silite în cursul anului 2009. Copia „actului de adjudecare” a fost depusă la fila 131 din dosar.

Ulterior la data de 1 februarie 2013, reclamanta D_____ I_____ a solicitat instanței să constate că pe terenul situat în Sighetu Marmației ____________________. 82A jud. Maramureș cuprins în CF 1810 Sighetu Marmației nr. top 2948/5/2/1 există casă de locuit și anexa gospodărească, solicitând instanței să dispună întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, în privința casei de locuit cu titlu de accesiune, iar în privința terenului cu titlu de uzucapiune .

Instanța reține că în prezenta cauză, raportat la obiectul cererii inițial formulate, respectiv dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, temeiul de drept îl constituie prevederile Decretului-lege nr. 115/1938, respectiv prevederile art. 28 din actul normativ arătat: „Cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.”

Se reține că terenul este înscris în cartea funciară, prevederile Decretului Lege 115/1938, fiind aplicabile raportat la data la care s-a susținut că a început posesia, respectiv în cursul anului 1978 (posesia începută de P______ D______). De altfel, se constată că prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta a solicitat instanței să constate că a dobândit dreptul de proprietate în temeiul art.28 din Decretul lege 115/1938, folosind terenul o perioadă mai mare de 20 de ani de la data decesului proprietarilor tabulari L______ R___, V____ R___, Emeric R___ și R___ R___.

Având în vedere aceste considerente, constatând că și antecesorii cu titlu particular ai numitei P______ D______ au început să folosească terenul din anul 1967, când terenul a fost testat de numitul Nedesca P____ în favoarea numitei A___ M____.

Din copia extrasului de carte funciară se constată că proprietari tabulari sunt R___ R___ aceasta deținând suprafața de 2029,5 mp. Emeric R___ deține suprafața de 809,84 mp, V____ R___ având suprafața de 609,83 mp, L______ R___ suprafața de 609,83 mp și H_____ Ș_____ căsătorit cu H_____ P______ cu suprafața de 800 mp. În cuprinsul extrasului de carte funciară pentru informare se constată că imobilele arătate fac parte din CF 1810 nr. top 2948/2, respectiv 2948/5/2 Sighetu Marmației. Ulterior la fila 94 din dosarul Judecătoriei a fost depusă copia extrasului de carte funciară nr. 1810 Sighetu Marmației în cuprinsul căreia este înscris terenul aferent nr. topografic 2948. Printre proprietarii tabulari ai terenului, astfel cum acesta au fost dezmembrate sunt menționați R___ A__, în prezent decedată și pârâta G_____ E___ M____ (aceasta din urmă fiind chemată în judecată în calitate de pârâtă).

Raportat la considerentele anterior expuse se constată că nu toți proprietarii tabulari ai imobilului sunt decedați, astfel că nu se poate reține posesia terenului pentru o perioadă mai mare de 20 de ani după decesul proprietarului tabular.

Pe de altă parte, instanța reține că în privința posesiei terenului nu se poate reține că reclamanta a folosit terenul cel puțin 20 de ani. Se constată că reclamanta folosește terenul doar din anul 2010, anterior terenul fiind folosit de alte persoane care nu au fost chemate în judecată.

În fine, un alt aspect important este faptul că terenul obiect al dosarului dedus judecății este teren care face obiectul legilor fondului funciar. Astfel, prin cererea înregistrată sub nr. 4612/11.03.1991 R___ A__ și G_____ E___ au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de xxxxx mp. suprafață înscrisă în 1810 Sighetu Marmației nr. top 2948, temeiul solicitării fiind reprezentat de dispozițiile Legii 18/1991.

Persoanele menționate anterior (printre care și pârâta G_____ E___ M____) au primit titlul de proprietate nr. xxxxx/72/1995 pentru suprafața de xxxxx mp., iar pentru diferența de 1240 mp, suprafață pentru care s-a recunoscut îndreptățirea urmează să se emită un titlu de proprietate suplimentar.

În cuprinsul adresei aflate la fila 52 din dosarul Tribunalului, în apel, (adresa nr. xxxxx din 19.11.2014) sunt menționate aspectele arătate anterior. Mențiunile din această adresă se coroborează cu mențiunile din adresa depusă la fila 134 din dosar, în sensul că terenul în litigiu a fost reconstituit persoanelor îndreptățite, fiind suspendată procedura depunere în posesie până la soluționarea prezentului dosar.

De asemenea, se menționează faptul că petentele R___ A__ și G_____ E___ au fost parțial puse în posesie pe vechiul amplasament, iar pentru terenul pentru care nu se poate dispune punerea în posesie, deoarece au fost construite case de alte persoane decât cele înscrise în cartea funciară, urmează să se dispună punerea în posesie și emiterea unui titlu de proprietate suplimentar.

Având în vedere aceste considerente, instanța reține că în anul 1991, prevederile legii 18/1991 arătau faptul că fac obiectul legii fondului funciar terenurile care au făcut parte din patrimoniul cooperativei agricole de producție. Având în vedere că pentru întreaga suprafață de teren s-a reconstituit dreptul de proprietate reținându-se că terenul a fost cooperativizat, instanța consideră că în perioada anterioară anului 1989 posesia nu este una utilă pentru a se dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Mai mult decât atât, în măsura în care terenul face obiectul legii fondului funciar, iar pentru imobilul în cauză în măsura în care nu se solicită reconstituirea dreptului de proprietate acesta rămâne la dispoziția comisie locale constituind rezerva aflată la dispoziția acesteia.

Raportat la aceste considerente se reține că posesie exercitată nu este una utilă, sub nume de proprietar.

Pe de altă parte se constată că posesia terenului în ceea ce o privește pe reclamanta-intimată D_____ I_____ a început doar în cursul anului 2010. De la data la care s-a susținut că a început să folosească terenul, sub nume de proprietar, până la data sesizării instanței de judecată nu au trecut 20 de ani astfel cum se arată în cuprinsul art. 28 din Decretul lege 115/1938.

Mai mult decât atât, instanța reține că nu este îndeplinită nici condiția decesului proprietarilor tabulari, G_____ E___ M____, pârâta din prezenta cauză arătând că se opune admiterii acțiunii, motiv pentru care a și declarat prezentul apel.

Prima instanță a reținut faptul că reclamanta este creditoarea drepturilor ce decurg din posesie, astfel că în această calitate se poate constata că s-a împlinit termenul de uzucapiune în persoana martorei P______ D______.

Instanța reține că terenul în cauză pentru a putea fi uzucapat, în modalitatea invocată de reclamanta-intimată, era necesar să fie chemată în judecată și persoana cu care urma să dobândească dreptul de proprietate prin uzucapiune. Se constată că în prezenta cauză P______ D______ a fost audiată în calitate de martor.

De asemenea se constată că nu a fost formulată o cerere prin care reclamanta să fi solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către P______ D______, astfel că aceste considerente din cuprinsul hotărârii atacate nu pot fi însușite de instanță.

Având în vedere considerentele anterior expuse, instanța apreciază că solicitarea reclamantei D_____ I_____ de a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune nu este fondată, astfel că solicitarea apelanților de a se dispune schimbarea sentinței atacate și respingerea cererii de chemare în judecată urmează să fie admisă.

Și susținerea că s-a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției prin accesiune nu poate fi admisă, deoarece accesiunea imobiliară artificială presupune edificarea construcții pe terenul proprietatea constructorului care devine, astfel prin accesiunea imobiliară proprietarul construcției.

Persoana care a edificat construcția nu a fost proprietarul terenului în cauză. Mai mult decât atât, reclamanta nu este persoana care a edificat imobilul, astfel că solicitarea acesteia de a se constata în persoana sa faptul că a construit casa care face obiectul prezentului dosar nu poate fi dispusă.

Deși prima instanță a reținut faptul că reclamanta-intimată D_____ I_____ a dobândit dreptul de proprietate în urma licitației la care a participat, prin precizarea de acțiune formulată la data de 1 februarie 2013 (f.230 dosarul Judecătoriei) și reiterată prin înscrisul „Răspuns la notele de ședință (f.240-241 din dosarul Judecătoriei), reclamanta a solicitat „întabularea dreptului meu de proprietate în cartea funciară CF 1810 Sighetu Marmației nr. top 2948/5/2/1 după dezmembrare și asupra casei de locuit cu titlu de accesiune și asupra terenului cu titlu de uzucapiune”. Astfel se reține că nu s-a precizat cererea în sensul că se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate în modul reținut de prima instanță.

Oricum, se reține că reclamanta-intimată a devenit proprietara construcției ca urmare a adjudecării imobilului, astfel că nu era necesară formularea unei astfel de solicitări de a constata dreptul de proprietate al acesteia.

S-a invocat în cauză faptul că pârâții din cererea de chemare în judecată nu au formulat apel. La dosarul cauzei a fost depusă împuternicire avocațială în cuprinsul cărora se menționează și numele acestor apelanți (f.38-împuternicirea d-nei avocat Ș_____ A______). Deși au fost citați apelanții R___ T______, respectiv G_____ E___ M____ la interogatoriu, aceștia nu s-au prezentat, astfel că nefiind făcută proba contrară, instanța a considerat că apelul a fost formulat și de aceștia.

În ceea ce privește cererea de intervenție, având în vedere faptul că acesta a fost formulată în interesul pârâților-apelanți R___ T______ și G_____ E___ M____, precum și faptul că cererea de chemare în judecată urmează să fie respinsă, instanța consideră întemeiate aceste cereri, astfel că și cererile de intervenție accesorie în interesul pârâților urmează să fie admise.

Intervenienții au solicitat, în cuprinsul cererii inițial formulate-cerere de intervenție în interes propriu, recalificată ca fiind cerere de intervenție în interesul pârâților, acordarea cheltuielilor de judecată. La fila 303 a fost depusă, în copie chitanța nr.258 din 18.05.2012, însă în cuprinsul chitanței care nu a fost depusă decât în copie certificată nu se face nici o mențiune privind prezentul dosar. Având în vedere aceste considerente, instanța va înlătura acest înscris astfel că nu vor fi acordate cheltuielile de judecată în fața primei instanțe.

Reținând considerentele anterior expuse, instanța, în temeiul art. 298 C.proc.civ., raportat la prevederile art. 274 C.proc.civ., va obliga intimata D_____ I_____,partea care a căzut în pretenții la plata sumei de 4.665,19 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea taxei judiciare de timbru, timbrul judiciar și onorariul avocațial.

Având în vedere aceste considerente instanța urmează în temeiul art. 296 C.proc.civ. să admită apelul declarat de R___ T______, G_____ E___ M____, H_____ P______, H_____ I____ M_____, H_____ G___, H_____ Ș_____ și Hu­ța­nu M____.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul, astfel cum a fost calificat, declarat de R___ T______ do­mi­ci­liat în Sighetu Marmației, ____________________, nr. 107, jud. Maramureș, G_____ E___ M____ domiciliată în Sighetu Marmației, __________________, ______________________, H_____ P______ domiciliată în Sighetu Marmației, _______________­lui, nr. 82, jud. Maramureș, H_____ I____ M_____ domiciliat în Sighetu Mar­ma­ției, _____________________. 82, jud. Maramureș, H_____ G___ domiciliat în Si­ghe­tu Marmației, _____________________. 82, jud. Maramureș, H_____ Ș_____ do­mi­ciliat în Sighetu Marmației, _____________________. 82, jud. Maramureș și Hu­ța­nu M____ domiciliat în Sighetu Marmației, _____________________. 82, jud. Ma­ra­mu­reș, împotriva sentinței civile nr. 889 pronunțată la data de 28 martie 2014 de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX pe care o schim­bă în sensul că:

Respinge cererea formulată de reclamanta D_____ I_____ cu domiciliul în Sighetu Marmației, ___________________, _______________________ în con­tra­dic­to­riu cu pârâții R___ T______ do­mi­ci­liat în Sighetu Marmației, __________________­re, nr. 107, jud. Maramureș, G_____ E___ M____ domiciliată în Sighetu Mar­ma­ției, __________________, ______________________.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de H_____ P______ do­miciliată în Sighetu Marmației, _______________­lui, nr. 82, jud. Maramureș, Hu­ța­nu I____ M_____ domiciliat în Sighetu Mar­ma­ției, _____________________. 82, jud. Maramureș, H_____ G___ domiciliat în Si­ghe­tu Marmației, _______________­lui, nr. 82, jud. Maramureș, H_____ Ș_____ do­mi­ciliat în Sighetu Marmației, _____________________. 82, jud. Maramureș și Hu­ța­nu M____ domiciliat în Sighetu Mar­ma­ți­ei, _____________________. 82, jud. Ma­ra­mu­reș.

Respinge cererea formulată de intervenienți având ca obiect cheltuielile de judecată solicitate la Judecătoria Sighetu Marmației.

Obligă intimata D_____ I_____ la plata sumei de 4.665,19 lei cu titlu de chel­tuieli de judecată în apel în favoarea apelanților.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTORGREFIER

P__ M____ BogdanStamate-T______ AlinaMăndicescu R_____

Red./Tehn. P.M.B.

10 ex./29.12.2015

_____________.12.2015

Judecător la fond: N____ P__ I___