Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA I CIVILĂ

Ședința publică din 29 Ianuarie 2015

PREȘEDINTE – D______ C_____

JUDECĂTOR – T_________ DOINIȚA

JUDECĂTOR – D________ I____

GREFIER – I_____ G_______

DECIZIA CIVILĂ Nr. 107/2015

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind recursul declarat de către C________ L____ Al M___________ Iași Prin Primar, M_________ Iași Prin Primar, P_______ M___________ Iași Prin Primar împotriva sentinței civile nr. 3574 din 10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, în contradictoriu cu intimații V_________ L____ L________ A_____, V_________ M_______, C____ N______, C____ M______, având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă fiind părțile.

Procedura este completă.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 08 ianuarie 2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru 15 ianuarie 2015, 22 ianuarie 2015 și apoi pentru azi când,

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 11.02.2013, sub. nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanții V_________ L____ L________ A_____ și V_________ M_______ au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții C________ L____ al Mun. Iași, Mun. Iași prin Primar, și P_______ Mun. Iași, ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate dobândirea, de către reclamanți, prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani, a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 242,09 mp, situat în Iași, _________________ nr. 26, jud. Iași.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au cumpărat de la soții C____ N______ și M______ suprafața de teren construit și neconstruit de 850 mp situat în Iași, _________________ nr. 26, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2030/27.06.2001. În afară de această suprafață de teren în curtea casei se află și suprafața de 242,09 mp teren, pe care reclamanții îl folosesc. Terenul a fost îngrădit de foștii proprietari, a reprezentat și reprezintă cale de acces spre imobil. În anul 1978 terenul era îngrădit în aceeași formă, gardul este același, fiind doar reparat de-a lungul timpului. Terenul din zonă a intrat în proprietatea GAS Bucium din anul 1960 și a fost împărțit mai multor persoane, între care și foștii proprietari, C____ R_______. Acesta și soția sa au primit suprafața de 850 mp în acte, dar în realitate terenul îngrădit a fost mai mare.

În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe prevederile art. 1846 C.civ. din 1864 și art. 82 din Legea nr. 71/2011.

Prin sentința civilă nr. 3574 din 10.03.2014 Judecătoria Iași a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului C____ N______. A respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C____ N______ ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

A respins excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, invocată de pârâta C____ M______.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C____ M______, domiciliată în Iași, ___________________. 7, __________________, _____________. Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta C____ M______ ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ Iași, invocată prin întâmpinare.

A admis acțiunea formulată de reclamanții V_________ L____ L________ A_____ și V_________ M_______, cu domiciliul în Iași, _______________________ nr. 26, jud. Iași, în contradictoriu cu pârâtul M_________ Iași, cu sediul în Iași, _____________________ și Sfânt nr. 11.

A constatat că reclamanții au dobândit prin intermediul uzucapiunii de 30 de ani, prin joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 242,09 mp, situat în mun. Iași, Șt. O_______ I____ nr. 26, ___________________________), identificat prin punctele 1,2,3,16,1 din planul de situație anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expert Keller V_____, raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

A luat act că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

A obligat reclamanții să plătească pârâtei C____ M______ suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A reținut instanța de fond următoarele considerente:

Potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 dispozițiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. Cum, în cauza de față posesia a început înainte de data intrării în vigoare a Noului Cod Civil rezultă că vor fi aplicabile speței dispozițiile Codului Civil de la 1864.

Instanța învederează că uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății asupra bunurilor imobile, prin exercitarea unei posesii utile asupra acesteia în termenul prevăzut de lege; în speță, reclamanții invocă dobândirea proprietății prin uzucapiunea de 30 ani, condițiile ce sunt cerute pentru a opera această uzucapiune vizând, potrivit art. 1890 C.civ. doar exercitarea unei posesii utile și în cadrul unui termen de cel puțin 30 de ani. Conform art. 1847 C.civ. pentru a fi utilă, putând duce, așadar, la prescripție, posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată , publică și sub nume de proprietar.

Reclamanții invocă joncțiunea posesiei lor cu posesia exercitată de autorii lor, C____ N______ și C____ M______. O astfel de joncțiune este posibilă, având în vedere că reclamanții au cumpărat de la soții C____ N______ și M______ suprafața de teren construit și neconstruit de 850 mp situat în Iași, _________________ nr. 26, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2030/27.06.2001 la BNP Maximovici G_______, fiindu-le însă predată, în fapt, odată cu terenul cumpărat, și suprafața de 242,09 mp teren ce face obiectul prezentei cauze, astfel cum rezultă din fișa bunului imobil din evidențele OCPI Iași (f.8). S-a creat astfel un raport juridic în temeiul căruia soții C____ au dobândit calitatea de autori ai reclamanților cu privire la stăpânirea în fapt asupra imobilului în discuție. Nici reclamanții, nici soții C____ nu au avut calitatea de proprietari ai suprafeței de 242,09 mp teren, aceasta fiind menționată în evidențele OCPI ca fiind teren în folosință, astfel încât aceștia au exercitat o stăpânire de fapt asupra imobilului, fiind vorba, deci, de posesii. De altfel, în procesul-verbal de recepție de către OCPI Iași a expertizei topometrice efectuată în cauză (f.120) se menționează că în registrul posesorilor din arhiva OCPI pentru ___________________ din Iași, _________________ figurează ca posesor C____ R_______, cu suprafața de 1139 mp. Or, dreptul de proprietate al lui C____ N______ a fost dobândit prin moștenire de la tatăl său, C____ R_______, potrivit certificatului de moștenitor nr. 165/07.09.1996 (f78), iar ulterior prin cumpărarea cotei ideale de proprietate a mamei sale, C____ A____, soția lui C____ R_______.

Că avem de-a face cu veritabile posesii rezultă din depozițiile celor doi martori audiați (f.96,97) care au relatat că atât terenul transmis prin contractul de vânzare-cumpărare, cât și terenul ce se dorește a fi uzucapat era împrejmuit cu gard, dinainte de a fi transmis reclamanților, gard care nu și-a schimbat amplasamentul până în prezent, iar atât reclamanții, cât și autorii lor s-au comportat față de întreaga suprafață de teren împrejmuită cu gard ca adevărați proprietari. Caracterul continuu al posesiei presupune ca posesia să fie exercitată în mod regulat, fără intermitențe prea mari, raportat la natura bunului imobil ce face obiectul posesiei. Reclamanții, în calitate de posesori actuali, beneficiază de prezumția de continuitate și neîntrerupere a posesiei, prevăzută de art. 1850 C.civ., potrivit căreia dacă posesorul actual probează că a posedat la un moment dat mai înainte este presupus că a posedat în tot timpul intermediar, fără ca aceasta să împiedice proba contrară. Nu s-a făcut proba că posesia ar fi avut caracter discontinuu sau ar fi fost întreruptă și, în plus, din declarația martorilor, precum și din contractul de vânzare-cumpărare autentificat de la fila 78, prin care C____ A____ a vândut lui C____ N______ cota sa indiviză din dreptul de proprietate asupra imobilului moștenit împreună cu acesta (contract în care se face referire expresă la folosința terenului în suprafață de 242,09 mp) rezultă că autorii reclamanților și apoi reclamanții au exercitat o posesie continuă asupra acestui teren.

Potrivit art. 1851 C.civ., posesia este tulburată când este fundată sau conservată prin acte de violență în contra sau din partea adversarului. Din declarația martorilor rezultă și caracterul pașnic al posesiei, acesta arătând că nu știu să se fi prezentat vreo persoană să tulbure exercitarea posesiei.

Caracterul public al posesiei utile este definit de art. 1852 C.civ., ca fiind o posesie care nu este exercitată în ascuns de adversarul proprietarului sau în așa fel încât acesta nu ar putea să o cunoască. Or, din depozițiile martorilor rezultă că posesia asupra terenului a fost exercitată în mod public, autorii reclamanților și apoi reclamanții cultivând terenul, care a fost menționat și în evidențele cadastrale. De altfel, clandestinitatea este foarte greu de conceput în privința bunurilor imobile, acestea fiind susceptibile de posesie ascunsă mai mult teoretic.

Iar din felul în care reclamanții și autorii lor s-au comportat cu privire la imobil reiese intenția acestora de a se comporta ca proprietari al imobilului, exercitând, așadar, o posesie sub nume de proprietar, confirmată de depozițiile martorilor audiați precum și de menționarea terenului de 242,09 mp în contractul de vânzare-cumpărare de la fila 78, prin care C____ A____ a vândut lui C____ N______ cota sa indiviză din dreptul de proprietate asupra imobilului moștenit împreună cu acesta.

Din cele mai sus arătate rezultă că posesia exercitată de autorii reclamanților și apoi de reclamanți are caracter util. De asemenea, instanța constată că de la data la care s-a început exercitarea posesiei asupra terenului, cel târziu nivelul anului 1980 (potrivit autorizației de reparații eliberată lui C____ R_______ pentru casa aflată pe terenul (f.9), precum și potrivit declarației martorului A_____ M______, care a arătat că încă de la începutul anilor 1980 a ajutat la cultivarea terenului în discuție), și până la momentul introducerii acțiunii, 11.02.2013, au trecut mai mult de 30 de ani.

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Mun. Iași, instanța constată că nu s-a făcut dovada că terenul în litigiu ar fi proprietatea vreunei alte persoane, chiar în evidențele cadastrale el figurând ca teren în folosință, fără a fi indicat însă proprietarul. Or, în condițiile în care nu poate fi identificat vreun proprietar pentru un teren aflat în circumscripția unei unități administrativ-teritorial, se prezumă că respectivul bun face parte din domeniul privat al respectivei unități administrativ-teritoriale. Apartenența terenului la domeniul public (care ar fi împiedicat dobândirea bunului prin uzucapiune) a fost contestată, implicit, de pârâtul Mun. Iași, prin întâmpinare și nu rezultă nici din documentația cadastrală. În consecință, va fi respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului mun. Iași.

Având în vedere cele anterior expuse, instanța, în baza art. 1890 C.civ., urmează a admite în parte cererea reclamanților de constatare a dobândirii, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 242,09 mp, situat în mun. Iași, Șt. O_______ I____ nr. 26, ___________________ (1364/3), identificat prin punctele 1,2,3,16,1 din planul de situație anexă la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de d-l expert Keller V_____, raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța a luat act de faptul că reclamanții nu au solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Întrucât a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C____ M______, în baza art. 274 alin. 1 C.p.c. reclamanții vor fi obligația la plata, către pârâta C____ M______, a sumei de 1200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, dovedit prin chitanța de plată depusă la dosar.

Împotriva acestei sentințe in termen legal a declarat recurs M_________ Iași, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, respectiv:

Dreptul la un proces echitabil in sensul art. 6 CEDO i-a fost încălcat prin motivarea dată soluției asupra excepției privind faptul că neidentificarea unui proprietar permite prezumția că terenul face parte din terenul unității adminitrativ teritoriale. Susține recurentul că nu are calitate procesual pasivă. Deși s-a indicat un posesor anterior , instanța nu a ținut cont de acest fapt. Nu au fost solicitate informații privind actele de proprietate privind familia C_______ G_______ și M____ și C____ A__ A____ căsătorită cu C____ R_______, căruia i-a aparținut terenul in litigiu.

Partajarea suprafeței de 1700 mp teren neconstruit nu a fost realizată, fiind in indiviziune cota de 4/8 lui C____ R_______ ( soț) și 4/8 lui L______ S_____ și C_______ Ș_____ ( frate și soră a defunctei C____ A____).

Nefiind realizată ieșirea din indiviziune, cele două părți au înțeles să își valorifice fiecare cota indiviză. Ambele cote indivize aveau ieșire către Șt.O I____ nr. 26, nefiind nevoie de cale de acces. Suprafața de teren urmărită a fi uzucapată nu este in folosință ci reprezintă o suprafață de teren deținută cu acte, respectiv cota indiviză din suprafața de 1700 mp. Chiar reclamanții au precizat că terenul a fost in proprietatea GAS Bucium, prin urmare acesta nu se află in patrimoniul privat al municipiului Iași. Susține, in consecință, că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii in sensul stabilirii greșite a calității procesuale pasive a municipiului Iași.

Prin întâmpinare intimații au solicitat respingerea recursului, susținând că instanța de fond a stabilit corect calitatea procesuală pasivă a municipiului Iași, pe baza prezumției rezultate din neidentificarea unui alt proprietar asupra terenului.

Pe fond susține că s-a probat întrunirea condițiilor pentru reținerea condițiilor uzucapiunii.

Recursul este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente.

Motivul de recurs privind lipsa calității procesuale pasive a M___________ Iași este intemeiat.

Istoricul dreptului de proprietate asupra terenului prezentat de către reclamanți începe cu dovezile privind dreptul de proprietate al numitei C____ A____ pentru suprafața de 1700 mp situată in ________________, dobândit prin moștenire de la tatăl său. Rămân ca moștenitori C____ R_______, soț, C_______ Ș_____ și L______ S_____.

Nu a existat o ieșire din indiviziune cu privire la suprafața de 1700 mp așa cum rezultă din certificatele de moștenitor eliberate după C____ R_______ ( fila 90), după C_______ Ș_____ ( fila 89 ), respectiv C____ N______.

Reclamanții au cumpărat de la numiții C____ N______ și C____ M______ parte din terenul provenit de la C____ A____, determinat in contract ca fiind de 850 mp. Se susține că terenul pe care il stăpânesc, format din cei 850 mp dobândiți prin cumpărare și suprafața ce face obiectul litigiului, de 242,09 mp, constituie un corp comun. Terenul deținut fără acte este pentru prima dată indicat in actul autentificat sub nr.2713 din 5 iunie 2000.

Reclamanții susțin (pagina 143 ds. fond) că terenul pentru care se judecă a aparținut numitei C____ A____ incorporat _____________________ până la concurența de 1700 mp in Iași, ________________, nr. 10.

Coroborând cele expuse Tribunalul stabilește că nu există temeiuri pentru care să se admită că suprafața de teren obiect al acțiunii de față folosită fără acte de reclamanți este externă limitelor suprafeței de 1700 mp, întrucât pentru C____ A____ nu se susține a fi a deținut teren cu acte și teren fără acte. Dimpotrivă, argumentele expuse demonstrează că suprafața de 242,09 mp pentru care se solicită constatarea uzucapiunii este internă suprafeței de 1700 mp. Faptul că cei 242,09 mp deținuți fără acte de vânzătoarea C____ N______ și C____ M______ sunt indicați ca fiind suplimentari suprafeței de 850 mp pentru care s-a realizat vânzarea nu constituie argument pentru a se reține că terenul a fost deținut fără acte și de către autorii vânzătorilor C____ N______ și C____ M______, C____ A____, pentru care reclamanții stăruie a susține dreptul de proprietate in limita a 1700 mp.

Întrucât pentru această din urmă suprafață nu a existat o ieșire din indiviziune și sunt dovezi (certificate de moștenitor, contracte de vânzare-cumpărare) privind transmiterea dreptului de proprietate , este evidentă lipsa calității procesuale pasive a M___________ Iași, care nu are și nu a avut niciodată calitatea de proprietar, prin urmare nu-i poate fi opusă acțiunea in uzucapiune in detrimentul persoanelor care au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului rămas in indiviziune.

Reluând teza argumentată conform căreia terenul obiect al acțiunii de față face parte din suprafața de 1700 mp ce a constituit drept de proprietate al numitei C____ A____, concluzia potrivit căreia M_________ Iași nu are calitatea procesuală pasivă este obligatorie, ceea ce face inutil a se cerceta motivul de recurs privind întrunirea condițiilor uzucapiunii.

Ca urmare, judecând numai in limitele criticilor formulate de recurent, Tribunalul constată fondat recursul, pe care, in temeiul art. 312 alin 3 Cod pr.civilă de la 1865 il va admite, va modifica in parte sentința, va admite excepția de lipsă calitate procesuală pasivă a recurentului., va respinge acțiunea in contradictoriu cu acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul municipiul Iași împotriva sentinței civile 3574/10.03.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o modifică în parte.

Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului municipiul Iași și respinge acțiunea formulată de reclamanții V_________ L____ L________ și V_________ M_______ în contradictoriu cu acest pârât.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Obligă intimații V_________ L____ L________ și V_________ M_______ la plata către recurent a sumei de 930lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 29.01.2015.

Președinte, C_____ D______	Judecător, Doinița T_________	Judecător, I____ D________
	Grefier, G_______ I_____

Red. și tehn./T.D./22.04.2015/2 ex

Judecătoria Iași - P___ Ș_____ A_____