Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL C______
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.1368
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
PREȘEDINTE C______ L______
Judecător O____ D______
Grefier D_____ L________
Ministerul Public reprezentat de procuror C_____ N________
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______
c.c.c.
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Strehaia și partea civilă S_____ C_________, împotriva sentinței penale nr.69 din 17 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Strehaia, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, privind pe inculpatul C______ A_____.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns partea civilă, lipsind inculpatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Partea civilă S_____ C_________ solicită admiterea apelului, majorarea pedepsei și obligarea inculpatului la despăgubiri civile în sumă de 4.000 lei.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului declarat de parchet și partea civilă, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond. Inculpatul nu a fost audiat niciodată și nu a fost administrată nicio altă probă. Acțiunea civilă a fost admisă numai în parte, aprecierea instanței că părții civile i-a fost sustrasă suma de 1700 lei în loc de 4.000 lei este o apreciere la care s-a ajuns fără administrarea de probe. Admiterea probelor la instanța de apel ar duce la privarea părților de un grad de jurisdicție, jurisprudența CEDO fiind în același sens. Astfel, în condițiile în care instanța de fond nu a efectuat cercetare judecătorească, se impune trimiterea spre rejudecare.
Partea civilă S_____ C_________ solicită să se respingă apelul parchetului și să se admită apelul său în sensul de a se dispune majorarea pedepsei aplicate inculpatului și admiterea acțiunii civile în totalitate.
C U R T E A
Asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.69 din 17 iunie 2015, Judecătoria Strehaia, a respin cererea parchetului privind schimbarea încadrării juridice din art. 213 C.p. rap. la art. 228-229 al. 1 lit. b C.p în art. 210 rap. la art. 208-209 al. 1 lit. g C.p. de la 1969.
În baza art. 231 C.p. rap.la art. 228-229 al 1 lit. b C.p.a fost condamnat inculpatul C______ A_____, fiul lui B_____ și I______ V______, născut la data de 14.03.1992, în Strehaia, jud. M________, cnp.xxxxxxxxxxxxx, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, la 1 an închisoare, ce se va executa în detenție.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S_____ C_________, domiciliat în Strehaia, ____________________, jud. M________ și a fost obligat inculpatul la 1700 lei către partea civilă, reprezentând suma sustrasă.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin încheierea nr. 22/20.03.2015 pronunțată în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Strehaia, s-a admis plângerea formulată de petentul S_____ C_________, a fost desființată soluția de renunțare la urmărire penală dispusă prin ordonanța nr. 733/P/2013 emisă la data de 21.11.2014 de P________ de pe lângă Judecătoria Strehaia și s-a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul C______ A_____, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt la plângerea prealabilă, prev de art 231C pen cu ref. la art 228 alin 1-229 alin. 1 lit b C pen.
În fapt, s-a reținut că în noaptea de 17/18.05.2013, în timp ce se afla în locuința persoanei vătămate S_____ C_________, inculpatul C______ A_____, profitând de faptul că dormea în același pat cu persoana vătămată, i-a sustras din buzunarul de la pantaloni, un portofel în care se afla o sumă de bani, sumă al cărei cuantum este de aproximativ 1700 lei (conform declarațiilor martorilor audiați în cauză).
Astfel, s-a reținut că ppotrivit declarației persoanei vătămate S_____ C_________, în noaptea de 17/18.05.2013, i-a găzduit la locuința personală pe numiții S______ R___ T____ și C______ A_____, inculpatul dormind în același pat cu persoana vătămată. În cursul nopții, profitând de starea de somnolență a persoanei vătămate, inculpatul a sustras din buzunarul de la pantaloni, un portmoneu din piele de culoare neagră, în care se aflau mai multe acte și suma de 4000 lei. În declarația dată în data de 17.06.2014, persoana vătămată a relatat că, ulterior comiterii furtului, s-a întâlnit, în prezența martorului D______ R_____, cu inculpatul C______ A_____ care i-a cerut să-l ierte, angajându-se să-i remită suma de 2000 lei, pentru a se împăca.
S-a reținut că săvârșirea faptei de către inculpatul C______ A_____ a reiesit din mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv declarațiile persoanei vătămate S_____ C_________ și ale martorilor B_____ V_______ C_______, Ș___ M______ C________, D______ R_____ I____, S______ R___ T____, A______ L______ L_______, A______ A___.
Instanța a apreciat ca netemeinică soluția de renunțare la urmărire penală, cu privire la inculpatul C______ A_____, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt la plângerea prealabilă, prev de art 230 C pen rap. la art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit b C. pen. Astfel, în raport de împrejurările concrete în care inculpatul a comis infracțiunea, s-a reținut că acesta a profitat de buna credință și încrederea persoanei vătămate, care i-a acordat găzduire pe parcursul nopții. De asemenea, cuantumul prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii este destul de însemnat, raportat la veniturile persoanei vătămate. În aprecierea lipsei de temeinicie a soluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, instanța a avut în vedere și conduita inculpatului anterior și ulterior comiterii infracțiunii. Astfel, deși din declarațiile martorului D______ A_____, inculpatul a încercat să se împace cu persoana vătămată, acesta nu i-a restituit efectiv, pe parcursul urmăririi penale nicio sumă de bani. În aprecierea interesului public, instanța a avut în vedere și atitudinea inculpatului față de fapta comisă, reținând că acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei și nu a colaborat cu organele de anchetă, în condițiile în care, deși cunoștea că se derulează o procedură judiciară împotriva sa, a părăsit teritoriul țării, neaducând la cunoștința organelor de anchetă noua sa adresă.
S-a reținut că în cursul judecății, inculpatul nu s-a prezentat la instanță, din procesul verbal de îndeplinire a mandatului de aducere rezultând că este plecat din țară, fără a se cunoaște adresa unde locuiește efectiv.
Nu s-a solicitat administrarea de probe noi și nici instanța nu a considerat necesar să readministreze probele efectuate în cursul urmăririi penale.
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarele:
La data de 18.05.2013 persoana vătămată S_____ C_________ a formulat plângere la Poliția Strehaia pe motiv că în noaptea de 17/18.05.2013 inculpatul C______ A_____, găzduit la locuința sa, i-a sustras din buzunarul de la pantaloni un portmoneu în care se afla suma de circa 4000 lei și mai multe documente personale.
Fiind audiat de organele de poliție, persoana vătămată a detaliat împrejurările faptei, arătând că numitul C______ A_____ l-a ajutat la treburi în gospodărie și 2 nopți a dormit la locuința persoanei vătămate. În seara zilei de 17.05.2013 au mers împreună cu Ș___ M______ la o terasă, au consumat bere, iar în jurul orei 23 s-au întors la locuință, însoțiți și de S______ R___ T____. Inculpatul și persoana vătămată au dormit în același pat. Persoana vătămată purta pantaloni, iar în buzunarul din dreapta avea portmoneul în care se afla suma de circa 4000 lei, în bancnote de 100 lei, 3 bancnote de 50 lei, 3 bancnote de 5 lei și mai multe documente personale ( cartea de identitate, cardul de salariu de la Raiffeisen). Peste noapte a simțit că inculpatul a ieșit din cameră, dar abia dimineața a constatat lipsa portmoneului. Imediat a mers în cealaltă cameră la Sulugiu R___ T____, căruia i-a relatat cele întâmplate. Împreună au plecat să-l caute pe inculpat prin Strehaia. Vânzătoarea de la Gardul R___ le-a spus că în jurul orelor 02-03 Cărăgel A_____ a cumpărat un pachet de Kent și o sticlă de C___-Cola. În data de 05.06.2013 numitul F____ D______ i-a adus persoanei vătămate la serviciu cartea de identitate și cardul de salariu de la Raiffeisen, pe care susținea că le-a găsit la groapa de gunoi a orașului, iar ulterior și portmoneul gol.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea furtului. A arătat că, într-adevăr, l-a ajutat pe persoana vătămată la treburi în gospodărie și 2 nopți a dormit la locuința acestuia. În seara zilei de 17.05.2013 au mers împreună la o terasă, au consumat bere, plătită de persoana vătămată. Acolo s-au întâlnit cu Ș___ M______ și S______ R___, împreună cu care în jurul orei 00,30 au mers la locuința persoanei vătămate din Strehaia, ____________________ A. Persoana vătămată s-a schimbat în niște pantaloni de culoare gri și s-au culcat amândoi în același pat. În jurul orelor 03 i s-a făcut rău și a ieșit să ia aer. A mers la magazinul Gardul R___ de unde a cumpărat un pachet de Kent și o sticlă de C___-Cola cu suma de 17 lei, pe care o avea de la Ș___ M______. Apoi a mers la sala de jocuri Bumerang, a băut o cafea, iar la orele 04.30 s-a dus la locuința sa. S___ și tatăl nu l-au observat. A luat din portmoneul tatălui suma de 10 lei și a plecat cu ocazie la S______, unde a fost găzduit inițial la locuința verișoarei A______ A___, iar în noaptea de 20.05.2013 la B_____ C_______ și B_____ C______.
S-a reținut că apărarea inculpatului a fost contrazisă de declarațiile martorilor audiați în cauză.
Astfel, Ș___ M______ a confirmat că persoana vătămată avea asupra sa mai multe bancnote de 100 lei, din care a achitat consumația la terasă, în timp ce inculpatul nu avea bani. În dimineața zilei de 18.05.2013 la ora 06, persoana vătămată i-a spus că inculpatul Cărăgel A_____ i-a sustras o sumă de bani. În data de 20.05.2013 inculpatul l-a sunat pe martor și s-au întâlnit la o bere, ocazie cu care inculpatul a recunoscut că în noaptea de 17.05.2013 a sustras portmoneul persoanei vătămate, în care a găsit suma de 1300 lei. Ulterior a mers la magazinul Gardul R___ de unde a cumpărat un pachet de Kent și o sticlă de C___-Cola, apoi la sala de jocuri Bumerang, unde a băut o cafea. S-a deplasat apoi la halta Strehaia, unde a aruncat portmoneul, oprind suma de bani. A plecat cu trenul la S______, unde a fost găzduit la o verișoară. Inculpatul i-a arătat martorului inclusiv tatuajele pe care și le-a făcut la S______, cu suma de 350 lei.
De asemenea, martorul S______ R___ T____ a confirmat că în dimineața zilei de 18.05.2013 a fost trezit de S_____ C_________ care i-a spus că inculpatul Cărăgel A_____ i-a sustras portmoneul cu bani, fără a preciza suma.
Din declarațiile martorelor A______ L______-L_______ și A______ A___, mătușa, respectiv verișoara inculpatului, care l-au găzduit în S______, s-a reținut că în general inculpatul nu dispunea de sume de bani, fiind întreținut de acestea cu strictul necesar, hrană și țigări. Totuși în perioada lunii mai 2015, inculpatul și-a făcut două tatuaje și întrebat de acestea de unde a avut banii, inculpatul a afirmat că îi are de când a muncit în Franța. Această afirmație contravine stării de fapt prezentate de martore.
S-s-a reținut că relevantă este declarația martorei B_____ V_______ C_______, din care instanța reține că în dimineața zilei de 18.05.2013 a fost sunată de Cărăgel A_____ și s-au întâlnit în S______, unde inculpatul venise cu trenul. S-au deplasat cu taxiul la mai multe locații: la barul El Dorado, unde inculpatul a achitat consumația cu o bancnotă de 100 lei; la numitul U___ Cotizo unde inculpatul și-a făcut un tatuaj, pentru care a plătit suma de 150 lei cu 2 bancnote de 100 lei; la barul El Dorado unde inculpatul a consumat la jocurile mecanice suma de 200 lei. Inculpatul a rămas peste noapte la locuința martorei, iar în data de 19.05.2013, cei doi împreună cu B_____ M______ C______, au mers tot cu taxiul în port la o terasă unde au făcut consumație de 50 lei. Ulterior s-au dus la numitul U___ Cotizo unde inculpatul și-a făcut un alt tatuaj. Martora a constatat că inculpatul avea asupra sa o citație. Întrebându-l despre ce este vorba, acesta i-a spus că în noaptea de 17/18.05.2013 a dormit la locuința unei persoane din Strehaia, în același pat și i-a sustras din buzunarul de la pantaloni portmoneul. Inculpatul nu i-a spus ce sumă s-a aflat în portmoneu, dar martora a apreciat că inculpatul avusese asupra lui suma de circa 1600 lei în bancnote de 100 lei. În prezența ei, inculpatul a discutat la telefon cu numiții D______ R_____ și M____ E____, cărora le- a relatat de asemenea sustragerea portmoneului de la o persoană din Strehaia.
Martora B_____ M______ C______ a confirmat și ea traseul inculpatului în zilele de 18 și 19.05.2013 în S______ și cheltuirea unor sume consistente de bani.
De asemenea, martorul D______ R_____ I____ a arătat că în data de 21.05.2013 s-a întâlnit cu inculpatul și a observat că avea două tatuaje, unul pe antebrațul stâng și altul pe piciorul stâng. Inculpatul i-a spus că l-au costat 350 lei. Întrebându-l de unde a avut banii, inculpatul i-a spus inițial că i-au fost trimiși din Franța, după care recunoscut că în noaptea de 17/18.05.2013 a profitat de faptul că a dormit la locuința lui S_____ C_________ și i-a sustras din buzunarul de la pantaloni portmoneul, în care a găsit suma de 1700 lei, carte de identitate, card bancar și alte documente. A aruncat actele și a oprit suma de bani. A plecat cu trenul la S______, unde a fost găzduit de B_____ V_______ C_______ și B_____ M______ C______, și unde a consumat banii. Martorul a arătat și faptul că în luna mai 2014 părțile s-au întâlnit, inculpatul oferindu-se să-i restituie persoanei vătămate suma de 500 euro pentru a se împăca, dar acesta nu a acceptat.
Din probele interpretate mai sus, instanța a reținut că inculpatul Cărăgel A_____, fiind găzduit de persoana vătămată S_____ C_________ în noaptea de 17/18.05.2013, profitând de faptul că acesta dormea, i-a sustras din buzunarul pantalonilor pe care îi purta suma de 1700 lei, a părăsit imediat locuința și în perioada următoare a cheltuit suma sustrasă, așa cum s-a detaliat mai sus.
Persoana vătămată nu a dovedit că ar fi avut în portmoneu suma de 4000 lei, așa cum a precizat în plângere. Persoana vătămată a depus la dosar contractul de credit nr. xxxxxxx/22.04.2013 încheiat cu BRD, conform căruia a contractat un credit de 10.500 lei. Conform extrasului din 22.04.2013, persoana vătămată a ridicat efectiv suma de 6000 lei. Fapta s-a săvârșit după aproape o lună, nefiind logic ca persoana vătămată să poarte asupra sa o sumă atât de mare, 4000 lei, inclusiv deplasându-se prin localuri. Pentru acest motiv, instanța a reținut suma indicată aproximativ de toți martorii-1700 lei.
În drept, s-a constatat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. de art. 231 C.p. rap. la art. 228-229 lit. b C.p.
Instanța a respins solicitarea reprezentantului parchetului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 213 C.p. rap. la art. 228-229 al. 1 lit. b C.p în art. 210 rap. la art. 208-209 al. 1 lit. g C.p. de la 1969, pe considerentul aplicării dispozițiilor art. 18 ind. 1 C.p. de la 1969.
Dispozițiile art. 18 ind. 1 C.p. de la 1969 se aplică faptei care aduce o atingere minimă valorilor apărate de lege, iar prin conținutul ei concret este lipsită în mod vădit de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea în concret a gradului de pericol social s-a ținut seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.
Așa cum s-a reținut în încheierea definitivă nr. 22/20.03.2015 prin care s-a desființat soluția de renunțare la urmărire penală, pericolul social nu este redus. Cuantumul prejudiciului nu poate fi singurul criteriu de apreciere a importanței faptei. S-au avut în vedere împrejurările concrete în care inculpatul a comis infracțiunea, faptul că acesta a profitat de buna credință și încrederea persoanei vătămate, care i-a acordat găzduire pe parcursul nopții, precum și conduita inculpatului ulterior comiterii infracțiunii. Astfel, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei și nu a colaborat cu organele de anchetă, în condițiile în care, deși cunoștea că se derulează o procedură judiciară împotriva sa, a părăsit teritoriul țării, neaducând la cunoștința organelor de anchetă noua sa adresă, nu achitat în cursul procesului nici parțial prejudiciul.
Pentru aceleași considerente, nu s-a putut aprecia nici că scopul pedepsei ar putea fi atins fără executare.
Comparând legile succesive, s-a constatat că actuala reglementare este mai favorabilă, raportat la limitele speciale prevăzute pentru fapta de furt, astfel că inculpatul Cărăgel A_____ a fost condamnat la 1 an închisoare, ce se va executa în detenție.
În ce privește latura civilă, așa cum s-a arătat mai sus, din probe a rezultat că suma sustrasă de inculpat de la partea civilă S_____ C_________ a fost de 1700 lei. Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, s-a admis în parte acțiunea civilă și în baza art. 1357 Cod civil, a fost obligat inculpatul la 1700 lei către partea civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Strehaia și partea civilă S_____ C_________.
În apelul declarat de parchet, astfel cum a fost precizat cu ocazia dezbaterilor la instanța de apel, au fost invocate critici de nelegalitate a hotărârii atacate. S-a susținut că judecata la instanța de fond s-a desfășurat fără respectarea garanțiilor asigurării unui proces echitabil, în sensul că nu au fost administrate probe, judecata desfășurându-se în lipsa inculpatului, care nu a fost informat asupra acuzării, nefiind epuizate toate mijloacele procedurale conform dispozițiilor art 259 alin 9 și 10 Cpp pentru aducerea inculpatului în fața instanței. Pentru aceste motive, s-a solicitat trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
Partea civilă a invocat critici de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate, solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului și majorarea despăgubirilor civile acordate în primă instanță, de la 17 000 lei la 4000 lei.
Examinând hotărârea atacată, în raport de actele și lucrările dosarului, motivele de apel invocate, dispozițiile legale aplicabile, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art 417 alin 2 Cpp, Curtea constată că apelul este întemeiat, urmând a fi admis, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că prin încheierea nr. 22/20.03.2015 pronunțată în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Strehaia, s-a admis plângerea formulată de petentul S_____ C_________, a fost desființată soluția de renunțare la urmărire penală dispusă prin ordonanța nr. 733/P/2013 emisă la data de 21.11.2014 de P________ de pe lângă Judecătoria Strehaia și s-a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul C______ A_____, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt la plângerea prealabilă, prev de art 231C pen cu ref. la art 228 alin 1-229 alin. 1 lit b C pen.
Ulterior acestui moment procesual, instanța, fără a proceda în mod efectiv la cercetare judecătorească, fără a audia partea civilă și inculpatul și fără a administra alte probe a procedat la judecarea cauzei, cu încălcare principiului nemijlocirii, oralității, precum și a dreptului la un proces echitabil.
Potrivit principiului oralității, nemijlocirii și contradictorialității, principii consacrate de de art. 351 alin. 1 C.pr.pen., actele procesuale și procedurale efectuate în derularea judecății trebuie să fie îndeplinite direct în fața instanței, susținute oral și puse în dezbaterea părților în prezența completului de judecată sub a cărui conducere, supraveghere și garanție se efectuează judecata.
Respectarea acestor principii este esențială nu doar pentru a asigura un caracter echitabil al întregii proceduri penale dar și pentru a asigura o deplină exercitare a dreptului la apărare al inculpatului, dându-i acestuia posibilitatea nemijlocită de a-și susține poziția, de a contesta declarațiile martorilor care îl acuză și de a le adresa acestora întrebări în mod direct.
De asemenea în soluționarea acțiunii civile promovate de partea civilă, instanța s-a limitat la reaprecierea depozițiilor martorilor din faza de urmărire penală, admițând în parte acțiunea civilă, fără a proceda la audierea părții civile și fără a administra nicio altă probă în vederea stabilirii corecte a existenței și întinderii certe a prejudiciului.
Lipsa cercetării judecătorești cu ocazia judecării cauzei de către prima instanță nu poate fi suplinită prin administrarea integrală a probatoriului de către instanța de apel întrucât procedându-se într-un asemenea mod, părțile ar fi private de un grad de jurisdicție - impus în materie penală de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale - administrarea tuturor probelor făcându-se pentru prima dată direct la instanța de control judiciar și astfel drepturile recunoscute de lege fiind lipsite de orice conținut.
Pentru acest motiv, se impune așadar desființarea sentinței în totalitate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanță.
Se vor menține actele îndeplinite până la data de 17.06.2015.
În baza art 275 alin 3 Cpp cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Strehaia și partea civilă S_____ C_________, împotriva sentinței penale nr.69 din 17 iunie 2015, pronunțată de Judecătoria Strehaia, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.
Desființează sentința penală în totalitate și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță de fond.
Menține actele îndeplinite până la data de 17.06.2015.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 22 octombrie 2015.
C______ LăutaruOnița D______
Grefier,
D_____ L________
Red.jud.CL
j.f.A.F________
PS/2 ex