Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ,

DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2297

Ședința publică din data de 7 decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: V______ A_________

GREFIER: A______ S___

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal, privind pe reclamanta A_____ C_______, cu domiciliul în localitatea Mahmudia, jud. Tulcea, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONAĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA, cu sediul în Tulcea, ________________________, jud. Tulcea, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03 decembrie 2015, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din hotărâre, când, pentru a da posibilitate părților de a depune la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 07 decembrie 2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr. XXXXXXXXXXX din data de 12.05.2015, reclamanta A_____ C_______ a chemat în judecată pe pârâta A.N.A.F. – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice G_____ – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Tulcea, solicitând anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx/06.02.2014, prin care s-a dispus atragerea răspunderii fostului administrator al debitoarei ________________, cât și repunerea în termenul de contestație a aceleiași decizii de atragere a răspunderii.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, la data de 27.11.2014, a primit din partea instituției pârâte somația nr. 36/XXXXXXXXX/521 și, totodată, decizia de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx din 06.02.2014.

Se mai arată că, formulând contestație împotriva deciziei de angajare a răspunderii, instituția pârâta i-a comunicat reclamantei odată cu întâmpinarea și dovezile, precum și faptul că i-a fost comunicată decizia mai sus-menționată. Astfel, dacă instituția pârâtă înțelege să se folosească de aceste înscrisuri și în prezenta cauză, reclamanta înțelege să le defăimeze ca fals, deoarece semnăturile nu îi aparțin.

Mai mult, reclamanta solicită repunerea în termenul de contestație a deciziei de atragere a răspunderii solidare mai sus-menționată, motivat de împrejurarea că a luat la cunoștință de această decizie la momentul în care i-a fost comunicată și somația.

De asemenea, solicită și anularea deciziei de atragere a răspunderii solidare, întrucât o consideră nelegală și netemeinică.

A subliniat reclamanta că, aceste obligații ce i se impută, în cuantum de 87.814 lei, nu pot fi considerate din vina sa, întrucât activitatea comercială desfășurată de către debitoare nu s-a mai realizat în parametrii normali, clientela s-a redus, iar societatea a înregistrat datorii la buget și furnizori.

Se menționează de către reclamantă că, societatea avea doi administratori și un împuternicit, pe domnul B____ C_____ – D____, potrivit procurii speciale autentificate sub nr. 940/02.10.2010 la Biroul Notarului Public N______ M_______, așa încât trebuia să solicite atragerea răspunderii și a celorlalți doi, nu numai a sa, iar potrivit raportului asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvabilitate a debitoarei ________________, întocmit de Cabinet Individual de Insolvență C_____ D______, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 pentru atragerea răspunderii personale a fostului administrator.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, art. 301 și următoarele și art. 304 și următoarele Cod procedură civilă.

Au fost depuse la dosar, în copie, decizia de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx/06.02.2014; raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei ________________; decizia nr. 3/26.01.2015 privind soluționarea contestației formulată de reclamantă; confirmările de primire a corespondenței din 27.11.2014 și 12.11.2013; actul constitutiv al ________________ și procura specială autentificată sub nr. 940/02.10.2010 de BNP N______ M_______.

În apărare, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii promovată de reclamantă, ca nefondată și menținerea deciziei nr. xxxxxx/06.02.2014 de atragere a răspunderii solidare, ca fiind temeinică și legală.

Atașat întâmpinării, pârâta a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de declarare a stării de insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile nr. xxxxx/27.12.2012; anunț colectiv nr. 7804/10.04.2013; referat de deschidere a procedurii de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxx/17.07.2013; notificarea de deschidere a procedurii de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxx/04.11.2013 pentru reclamantă; nota de constatare nr. xxxxx/18.11.2013; decizia de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx/06.02.2014; contestația nr. xxxxxx/23.12.2014, împotriva decizia de angajare a răspunderii; decizia nr. 3 din data de 26.01.2015 privind soluționarea contestației, precum și referat cu propuneri de soluționare a contestației nr. xxxxxx/09.01.2015.

La termenul de judecată din data de 03 septembrie 2015, reclamanta, prin apărător, a depus la dosar contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 161 din 21.08.2013.

La data de 27 noiembrie 2015, pârâta a depus la dosar, în original, înscrisurile reprezentând confirmările de primire a corespondenței din data de 28.11.2014 și 12.11.2013.

Asupra cererii de repunere în termenul de formulare a contestației, instanța reține următoarele:

Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx din 06.02.2014, emisă de D.G.R.F.P. G_____ – A.J.F.P. Tulcea a fost înaintată contestatoarei A_____ C_______, prin corespondență poștală la data de 25.02.2014 (fila 191), însă a fost înapoiată, expirând termenul de păstrare a corespondenței, 03.03.2014.

Ulterior, organul fiscal a întocmit anunțul colectiv nr. xxxxxx din 11.03.2014, în vederea publicării în conformitate cu prevederile art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Contestatoarea a susținut că a luat la cunoștință de somația nr. 36/XXXXXXXXX/521 și de decizia pentru angajarea răspunderii solidare abia la 27 noiembrie 2014, împotriva căreia a formulat contestație administrativă înregistrată la organul emitent sub nr. xxxxxx din 23 decembrie 2014.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (filele 16 – 19) se constată că, într-adevăr, contestatoarea A_____ C_______ a confirmat primirea deciziei de angajare a răspunderii la 27 noiembrie 2014, celelalte înscrisuri fiind comunicarea notificării deschiderii procedurii, pentru care a confirmat primirea mama contestatoarei și, prima comunicare a deciziei de angajare din 25.02.2014 returată și neconfirmată de primire de către contestatoare.

Potrivit dispozițiilor art. 205 – 207 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, împotriva deciziei de angajare a răspunderii solidare, petenta putea formula contestație la organul emitent, în termen de 30 zile de la data comunicării acesteia, sub sancțiunea decăderii.

Față de situația de fapt prezentată, instanța apreciază că petenta nu poate fi decăzută din dreptul de a formula contestație la organul emitent, din moment ce aceasta a luat la cunoștință de existența somației și a deciziei de angajare a răspunderii de abia la 27 noiembrie 2014, impunându-se admiterea cererii și repunerea în termenul de 30 zile de formularea contestației.

Pe fondul cauzei, se reține că, temeiul de drept al angajării răspunderii solidare a contestatoarei îl reprezintă dispozițiile art. 27 alin. 2 lit. d) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora „Pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, răspund solidar cu acesta, administratorul sau orice altă persoană, care, cu rea-credință, au determinat nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale.

In evidențierea situației de fapt, s-a arătat în cuprinsul deciziei că fapta ilicită constă în crearea unui prejudiciu la bugetul de stat consolidat al statului, în sumă de 87.814 lei, existând raport de cauzalitate între fapta persoanelor care răspund solidar cu contribuabilul și prejudiciul creat.

Astfel, debitoarea S.C. „Luxor Pro” S.R.L. Mahmudia a fost declarată insolvabilă prin procesul-verbal de declarare a stării de insolvabilitate nr. xxxxx/27 decembrie 2012, emis de A.J.F.P. Tulcea, creanțele acesteia rezultând din declarațiile depuse de societate și neachitate în termenul legal, majorări și penalități aferente, precum și decizii de impunere din oficiu, emise de A.F.P. Tulcea, în conformitate cu prevederile art. 88 lit. c) și art. 119 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de proc. fiscală.

Din raportul întocmit de Cabinet Individual de Insolvență C_____ D______ nr. 2053/15.09.2014, cu privire la cauzele și împrejurările care au condus la apariția stării de insolvență a debitoarei, S.C. „Luxor Pro” S.R.L., se constată că societatea a început să înregistreze pierderi majore în anul 2011, pe fondul situației economice dificile existente, a dificultăților întâmpinate în realizarea obiectului de activitate, care nu i-au mai permis recuperarea creanțelor, ci doar înregistrarea de datorii și un profit scăzut.

Astfel, activitatea comercială nu s-a mai realizat la parametrii normali, clientela s-a redus, iar datoriile către bugetul de stat și furnizori au crescut, starea de insolvență nedatorându-se însă vreunei fapte imputabile fostului administrator sau managementului defectuos al acestuia, conform concluziilor raportului.

Ori, potrivit dispozițiilor art. 27 alin. 2 lit. d) din O.G. 92/2003, pe care se întemeiază decizia contestată, răspunderea solidară a administratorului societății debitoare poate fi angajată doar în situația în care a acționat cu rea-credință, prin nedeclararea și/sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale.

In speță, nu a fost probată reaua-credință manifestată de contestatoare, cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată către bugetul de stat, până la proba contrară, funcționând prezumția de bună credință a acesteia, conform prevederilor art. 14 alin. 2 din Noul Cod civil.

In raport de aceste considerente, instanța apreciază contestația acesteia ca fiind întemeiată, urmând a fi anulată decizia de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx din 06.02.2014, emisă de A.N.A.F. – D.G.R.F.P. G_____ – A.J.F.P. Tulcea, ca netemeinică și nelegală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite cererea pentru repunerea în termenul de formulare a contestației.

Admite contestația formulată de reclamanta A_____ C_______, cu domiciliul în localitatea Mahmudia, județul Tulcea, în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE TULCEA, cu sediul în Tulcea, _____________________ Bis, județul Tulcea, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Anulează decizia de angajare a răspunderii solidare nr. xxxxxx/06 februarie 2014, emisă de A.N.A.F. – D.G.R.F.P. G_____ – A.J.F.P. Tulcea, ca netemeinică și nelegală.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.

Pronunțată în ședința publică din data de 07 decembrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

V______ A_________ A______ S___

Red.jud.VA/30.12.2015

Tehnored. gref.AS/gref.DS/05.01.2016/4ex.

__________________>