Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:014.xxxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 100/A

Ședința publică din 2 februarie 2016

PREȘEDINTE : C_______ P_______

JUDECĂTOR : R_____ A___

GREFIER : A_____ D_________

S-a luat în examinare apelul formulat de apelanții M____ A_____ D____, M____ B_______ și M____ I___ împotriva sentinței civile nr. 6896/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații ________________________________, prin PRIMAR, A____________ TIMIȘOARA, P______ O_______ R_____ BEREGSĂU M__, S____________ DE S___ PENTRU CULTE, având ca obiect validare poprire.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă în reprezentarea apelantului M____ A_____ D____, mandatar M____ C______, apelantul M____ B_______, iar în reprezentarea intimatei A____________ Timișoara, se prezintă avocat C______ F_____, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că prin Serviciul registratura s-au depus la dosar de către apelanți, următoarele înscrisuri : la data de 01.01.2016, copia extrasului din Hotărârea nr. 3/17.02.2015 a Tribunalului T____, copiile adreselor nr. 118, 121 si 125/RP/5.10.2015 emise de Tribunalul T____, copia acțiunii în contencios administrativ, remisa Tribunalului T____ prin e-mail; la data de 29.01.2016, note scrise prin care s-au invocat : excepția de nelegala investire a completului de judecata, suspendarea în baza art. 413 Cod procedura civila până la finalizarea acțiunii în anulare a Hotărârii Colegiului de conducere nr. 3/2015 și 23/2014 și decizia ICCJ nr. 10/2015; la data de 01.02.2016, note scrise prin care se invoca excepția privind nerespectarea principiului distribuirii aleatorie a dosarului nr. XXXXXXXXXXXX, excepția privind nelegala investire a completului C1/A de la Sectia I civilă a Tribunalului T____.

La solicitarea instanței de a preciza care este temeiul reprezentării apelantului M____ A_____ D____, M____ C______ arată că îl reprezintă pe fiul său, M____ D____ Adrei, în baza Legii nr. 448/2006, art. 25 pct. 6, în calitate de părinte, așa după cum a arătat și la termenul de judecată anterior și invederează că nu deține o procură în acest sens. De asemenea, precizează M____ C______ că nu are studii juridice.

Instanța constată că inițial apelul a fost înregistrat pe rolul Secției a II-a civilă a Tribunalului T____, că s-a demarat procedura prealabilă administrativa și că s-au comunicat motivele de apel tuturor intimaților la 03.09.2015, așa după cum rezultă din evidențele ECRIS, acesta fiind termenul de la care curge pentru intimați 15 zile pentru a depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Se reține împrejurarea că, între timp, s-a declinat cauza Secției I civile a Tribunalului T____ care a continuat procedura administrativă prealabilă de la acest ultim termen, astfel că, se apreciază că întâmpinarea depusă la dosar în fața Secției I civile - la data de 03.12.2015 - de către A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei este depusă peste termen și are valoare de note de ședință, motiv pentru care nu a fost comunicată părților și s-a fixat termen de judecată.

Instanța invocă, din oficiu, lipsa calității de reprezentată a lui M____ C______ pentru apelantul M____ A_____ D____.

Instanța acordă cuvântul părților asupra excepției de nelegalitate a constituirii completului de judecată și asupra cererii de suspendare a soluționării cauzei până la soluționarea acțiunii aflată pe rolul Secției de C_________ Administrativ al Tribunalului T____ pentru anularea anulării Hotararii Colegiului de Conducere a Tribunalului T____ nr. 3/2015 si 23/2014.

M____ C______ solicită să ia cuvântul asupra acestor excepții, arătând că i se încalcă dreptul la apărare.

Instanța îi atrage atenția lui M____ C______ că, în cazul în care nu păstrează solemnitatea ședinței de judecată, va fi amendată cu amendă judiciară.

Apelantul M____ B_______ arată că susține excepțiile invocate prin notele scrise depuse la dosar.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea excepției de nelegalitate a constituirii completului de judecată și a cererii de suspendare a soluționării cauzei, ca fiind neîntemeiate.

Instanța în deliberare, respinge excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, ca neîntemeiată raportat la faptul că acest dosar a fost transpus completului de judecată conform dispozițiilor R.O.I în vigoare la acea dată și a Hotărârii Colegiului de Conducere privind transpunerea cauzelor de pe o secție pe alta.

Instanța, în deliberare, respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de apelanți având în vedere că nu s-a făcut dovada cu certificat de grefă a dosarului în baza căruia s-a solicitat suspendarea, observând că de soluționarea acelei cauze nu depinde soluția ce se va pronunța în prezentul apel, cauza vizând aspecte ce țin de repartizarea administrativă a cauzelor pe rolul completelor de judecată; constatând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru suspendarea facultativă prevăzută de art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civilă

M____ C______ intervine și o întrerupe pe Președinta completului în timp ce se pronunță asupra acestor cereri, arătând, pe un ton ridicat, că a depus dovada înregistrării cauzei pe Secția de contencios.

Instanța îi atrage atenția, din nou, lui M____ C______ că, dacă nu respectă solemnitatea ședinței de judecată și o întrerupte pe Președintele completului de judecată, se va dispune evacuarea sa din sala de judecată, concomitent cu amendarea cu amenda judiciară.

Nefiind alte cereri formulate, probe de administrat sau excepții invocate, instanța pune în discuția părților excepția lipsei calității de reprezentantă a lui M____ C______ pentru apelantul M____ A_____, invocată din oficiu și asupra apelului, pe fond.

Apelantul M____ B_______ arată că M____ C______ are mandat și pentru prima instanța și în apel. Solicită admiterea apelului și arată că nu e de acord cu sentința pronunțată de prima instanță și, pe un ton ridicat, cere să se consemneze că nu mai vrea nimic.

Instanța atrage atenția apelantului M____ B_______ să respecte solemnitatea ședinței de judecată, în caz contrar, va fi amendat.

Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției și respingerea apelului.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului, constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. 6896/20.05.2015 pronunțată în dosar nr.XXXXXXXXXXXX Judecătoria Timișoara a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comunei S______ și a Secretariatului de S___ pentru Culte. A respins ca neîntemeiată cererea modificată formulată de creditorii M____ A_____ D____, reprezentat de mama sa M____ C______, M____ B_______ și M____ I___ în contradictoriu cu debitoarea P______ Ortodoxă Română Beregsău M__ și terții popriți ___________________________, A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei și S____________ de S___ pentru Culte, având ca obiect validare poprire. A desființat poprirea înființată prin adresa emisă terțului poprit în data de 16.01.2015, în dosarul execuțional nr. 1751/2014 al B__ Soameș C_____ R_____.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele :

Art. 3 din OG nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România prevede următoarele : alin.1: „Se alocă de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare, prin bugetul Secretariatului de S___ pentru Culte, fonduri pentru restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult, care sunt monumente istorice, și a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil aparținând cultelor religioase recunoscute din România, pentru completarea fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționării unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri, pentru amenajarea și întreținerea muzeelor deținute ori pe care le administrează, pentru construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult, a sediilor unităților de învățământ teologic proprietate a cultelor recunoscute, pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult, pentru achiziționarea de imobile necesare desfășurării activității unităților de cult și de asistență socială și medicală susținute de acestea, pentru construirea, amenajarea și repararea clădirilor având destinația de așezăminte de asistență socială și medicală ale unităților de cult, pentru activitățile de asistență socială și medicală susținute de acestea, precum și pentru susținerea unor acțiuni cu caracter intern și internațional realizate de cultele religioase din România; alin.3 :,,De la bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor și care fac parte din patrimoniul cultural național mobil, pentru amenajarea și întreținerea muzeelor cultural-religioase, pentru construirea și repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult, a sediilor unităților de învățământ teologic proprietate a cultelor recunoscute, pentru construirea, amenajarea și repararea clădirilor având destinația de așezăminte de asistență socială și medicală ale unităților de cult, precum și pentru activitățile de asistență socială și medicală susținute de acestea.”

Prin sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2009 rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1014/A/9.12.2011 și decizia civilă nr. 2604/18.12.2012, ce constituie titlul executoriu pus in executare, P______ Ortodoxă Română Beregsăul M__ a fost obligată să plătească reclamanților M____ A_____ D____, M____ Agrepina,M____ B_______ și M____ I___ despăgubiri pentru lipsa de folosință a construcțiilor ocupate și a terenului în suprafață de 520 mp ocupat de curte, stupi și clopotniță, despăgubirile urmând a fi calculate prin metoda capitalizării veniturilor, potrivit expertizei efectuate în cauză, pentru perioada 7 februarie 2007-17 decembrie 2009, suma urmând a fi actualizată cu rata inflației de la data pronunțării sentinței - 21.12.2009, până la data plății efective.

Raportat la prevederile art. 3 alin.1 și 3 din OG nr. 82/2001, sumele reprezentând despăgubirile la care a fost obligat debitorul prin titlul executoriu enunțat nu pot fi alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de S___ pentru Culte și nici de la bugetul local.

Din conținutul acestor prevederi reiese că fondurile alocate prin intermediul acestor bugete au o destinație strict determinată. Destinația fondurilor alocate de la bugetul de stat și bugetul local este stabilită și de art. 3, 4 și 5 din HG nr. 1470 din 12 decembrie 2002 republicată privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România.

Așadar, având în vedere textele legale sus enunțate, _______________________________ de S___ pentru Culte nu au calitatea de terț poprit și nu pot fi obligați la plata despăgubirilor către creditori, întrucât nu se află în raporturi juridice obligaționale cu debitorul poprit sau cu creditorii popritori .

Pe fond, prima instanța a analizat cererea de validare a popririi modificată la 2.02.2015 numai față de terțul poprit A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei și a reținut următoarele :

Din cuprinsul art. 781 alin. 1 și art. 783 alin. 2 C .pr. civ rezultă că pentru a avea calitatea de terț poprit o persoană, fizică sau juridică, trebuie datoreze debitorului sau să dețină în numele acestuia sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile.

Instanța constată că petenții nu au dovedit calitatea de terț poprit a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timișoarei respectiv faptul că la data înființării popririi sau în viitor, aceasta îi datora sau îi va datora debitorului sume de bani în temeiul unor raporturi juridice cu acesta.

Art. 790 alin.1-4 C.pr. civ prevede următoarele: ,,(1)Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. (2) În cazul când asupra aceleiași sume datorate de terțul poprit există mai multe popriri, care nu au fost executate de către acesta, validarea lor se va putea judeca printr-o singură hotărâre. (3) Instanța îi va cita pe creditorul urmăritor și pe cei intervenienți, dacă este cazul, precum și pe debitorul și terțul poprit și, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. (4) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi’’.

In fapt, prin adresele emise la 14.01.2015 și 16.01.2015 în dosarul de executare nr. 1751/2014, către terții popriți A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei, S____________ de S___ pentru Culte și ___________________________, executorul judecătoresc a înființat poprirea pentru suma de 101.341,05 lei (debit și cheltuieli de executare silita) conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în șnur cu decizia civilă nr. 1014/A/9.12.2011 a Tribunalului T____ și decizia civilă nr. 2013/11.10. 201 2 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, punând în vedere terților popriți interdicția de a plăti debitorului P______ Ortodoxă Română Beregsău M__ sumele de bani, titlurile de valoare sau bunurile mobile corporale/incorporale pe care i le datorează ori pe care i le va datora în viitor, acestea fiind declarate poprite în măsura realizării obligației ce se execută silit .

Din conținutul adresei nr. 214/2015 emisă de A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei rezultă faptul că aceasta nu datorează și nu va datora în viitor sume de bani sau bunuri mobile și imobile debitorului P______ Ortodoxă Română Beregsău M__.

Nu s-a putut reține existența raportului de prepușenie între debitorul poprit și terțul poprit, întrucât acest raport presupune o subordonare a debitorului poprit față de terțul poprit. Existența unui asemenea raport de subordonare a Parohiei Ortodoxe Române Beregsău M__ față de A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei presupune posibilitatea pentru aceasta din urmă de a da instrucțiuni, de a direcționa, îndruma și controla activitatea parohiei-debitor poprit. Creditorii nu au dovedit existența unui raport de subordonare între parohie și arhiepiscopie.

Instanța de fond a reținut că articolele invocate de creditori în susținerea existenței raportului de prepușenie nu fac referire la o subordonare a parohiei față de arhiepiscopie, așa cum în mod incorect susțin creditorii. Astfel, art. 43 din HG nr. 53/2008 vorbește de o subordonare din punct de vedere canonic, juridic, administrativ și patrimonial a parohiei față de Centrul eparhial ,art. 44 din aceeași lege prevede că înființarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale și desființarea de parohii se aprobă de către Consiliul eparhial, iar art. 84 alin. 1 și 2 stabilește că eparhiile sunt unități bisericești constituite dintr-un număr de parohii, grupate în protopopiate, precum și din mânăstirile aflate pe un anumit teritoriu. Eparhiile sunt arhiepiscopii sau episcopii, conduse de către arhiepiscop sau episcop. Din nici unul din textele de lege enunțate nu reiese că parohiile sunt subordonate arhiepiscopei.

Având în vedere că o condiție esențială pentru validarea popririi este dovedirea raporturilor juridice dintre terțul poprit și debitor, în sensul indicat anterior, instanța constată că cererea de validare a popririi modificată la 2.02.2015 nu este întemeiată, motiv pentru care, văzând și dispozițiile 790 Cod procedură civilă, a respins-o și, pe cale de consecință, în baza art. 790 alin. 4 teza ultimă, a desființat poprirea înființată prin adresa emisă terțului poprit în data de 16.01.2014 , în dosarul execuțional nr. 1751/2014 al B__ Soameș C_____ R_____. Față de soluția pronunțată, instanța a respins cererea creditorilor de obligare a terților popriți la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel M____ A_____, M____ B_______ și M____ I___, cerere de apel înregistrată la Tribunalul T____ - Secția a II-a civilă sub nr. dosar 752/ 325/2015, solicitând obligarea intimaților la plata sumei datorate, în limita creanței de 101.341,05 lei reprezentând debit si cheltuieli de executare.

În motivarea apelului, se arată ca au investit Biroul executor judecătoresc Soames C_____ R_____ cu punerea in executare silita a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă xxxxx/21.12.2009 pronunțata de Judecătoria Timișoara in dosarul XXXXXXXXXXXXX, în șnur cu decizia 1014/A/09.12.2011 Tribunal T____ și Decizia 2013/11.10.2012 Curte Apel Timișoara, ambele în dosarul nr. 6127.XXXXXXXXXX, împotriva debitoarei P______ O_______ Româna Beregsau. Aceasta a refuzat sa plătească de bunăvoie suma datorata, iar pe calea executării silite a declarat ca nu deține bunuri și venituri care să asigure acoperirea creanței.

In cursul executării silite, prin poprire, s-au trimis către Primăria S______ și A____________ Timișoara adrese de înființare a popririi. Terții popriți nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 659 al 1 și 786 Cod proc civil, în sensul că nu au achitat în termen legal suma datorată.

Apelanții au solicitat desființarea hotărârii nr. 6896/2015 și admiterea cererii de validare poprire în dosarul execuțional nr. 1751/2014, așa cum a fost formulată în înscrisul depus la dosar la instanța de fond în 16.01.2015 și 02.02.2015 și în baza actelor depuse în fața instanței de fond.

Au invederat că temeiul de drept privind calitatea de terț poprit al Arhiepiscopiei Timișoara este Codul Civil art. 1373.

Au arătat că A____________ Timișoara este unitate componenta a B__, conform art. 6 statut B__ cap VI pct. 26, iar P______ O_______ Română Beregsau M__, conform Statut B__, nu are patrimoniu propriu din care sa-si execute obligațiile stabilite in sarcina sa, fiind subordonata Arhiepiscopiei Timișoara. In aceste condiții, obligațiile bănești stabilite în sarcina Parohiei Beregsau M__ trebuie sa fie executate de către A____________ Timișoara în subordinea căreia se află și care are patrimoniu propriu și care trebuie să fie obligată să repare prejudiciul comis de prepusa P______ Ortodoxă Română Beregsau M__, conform Cod civil și Statut B__.

În motivarea apelului, apelanții au reprodus conținutul următoarelor texte legale : art. 1373 C.civ., art. 43, 44 HG nr. 53./2008, decret 233/1949, art. 55, 84, 90, 92, 95, 98, Statut B__ și au menționat că A____________ Timișoara are calitate de debitor fata de parohia Ortodoxă Română Beregsau M__ in baza raporturilor juridice precizate de codul civil art. 1373 și Statut B__ și are calitate de deținător al sumelor de bani ai Parohiei Ortodoxe Române Beregsau M__ conform Statut B__ care subordonează P______ din punct de vedere patrimonial, administrativ și juridic față de A____________ Timișoara.

Totodată, au menționat apelanții că din Statut B__ si site-ului Mitropoliei Banatului rezulta că, Consiliul eparhial este un organism de conducere al Arhiepiscopiei prin care A____________ Timișoara direcționează, îndruma și controlează activitatea Parohiei Beregsaul M__, aceasta dovedind că P______ Ortodoxă Română Beregsau M__ este subordonata Arhiepiscopiei Timișoara în baza art. 64/1, 55/2, 98/q din Statut B__. În consecința se impune constatarea raportului de subordonare și direcționare comitent prepus intre A____________ - comitent și P______ Beregsau M__ - prepus.

În ceea ce îi privește pe _____________________________ S___ pentru culte, apelanții au menționat că au calitate de terț poprit fata de P______ Ortodoxă Română Beregsau M__ in baza raporturilor juridice precizate de OG. nr. 82/2001 și art. 3 și 4 din HG nr. 1470/2002.

Au solicitat apelanții desființarea sentinței nr. 6896/2015 si admiterea cererii de validare a popririi împotriva celor trei terți popriți : A____________ Timișoara, ___________________________ și Secretariat de stat pentru culte, precum și respingerea excepțiilor lipsei calităților procesuale pasive care vor fi invocate.

Au invocat faptul că prima instanța a reținut că din statut bor nu rezultă faptul ca P______ Beregsau M__ este subordonata arhiepiscopiei Timișoara, ignorând articolele evocate de apelanți în fata instanței și au arătat că nu exista autoritate de lucru judecat în privința calității procesuale pasive a Arhiepiscopiei Timișoara deoarece nu exista identitate de obiect si cauza cu hotărârile ce formează titlul executoriu ( calitatea de terț poprit a Arhiepiscopiei Timișoara nu a format obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX și 6127.XXXXXXXXXX, calitatea de terț poprit a Arhiepiscopiei Timișoara nu se putea judeca în litigiul de fond, făcând obiectul art. 781 și 790 NCPC).

In prezent obiectul procesului este constatarea calității de terț poprit a Arhiepiscopiei Timișoara în baza art. 43 si 44, 84 si 90, 92, 95, 98, 55/2, din Statut B__ și art. 1373 Cod civil, in baza cărora ultima instanța de control judiciar este obligata de art. 224 NCPC să judece cauza.

În drept, s-au invocat prevederile art. 780, 789, 791 NCPC, Noul Cod civil art. 1373; Statut B__ art. 6 cap.VI pct. 26, art. 43 si 44, 84, 90, 92, 98, 55/2, 64/1; OG 82/2001; HG 1470 art. 3/e și art. 4 pct2/a; art. 6 CEDO; art. 16 al 1 Constituția României.

Prin întâmpinare, intimatul S____________ de S___ pentru Culte a arătat că față de cererea de apel, S____________ de S___ pentru Culte înțelege să-și mențină poziția procesuală avută în fața instanței de fond, unde prin întâmpinarea depusă a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive.

Față de această excepție, instanța investită cu judecarea fondului cauzei a apreciat în mod corect că „raportat la prevederile art. 3 alin (1) din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările și completările ulterioare, sumele reprezentând despăgubirile la care a fost obligat debitorul prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2009, nu pot fi alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de S___ pentru Culte și nici de la bugetul local prin bugetul Primăriei comunei S______.

Din conținutul acestor prevederi reiese că fondurile alocate prin intermediul acestor instituții au o destinație strict determinată. Destinația fondurilor alocate de la bugetul de stat si bugetul local este stabilită și de prevederile art. 3, art.4 și art.5 din Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România republicată, cu modificările și completările ulterioare."

Față de textele legale mai sus enunțate rezultă în mod clar că S____________ de S___ pentru Culte nu are calitatea de terț poprit și nu poate fi obligat la plata despăgubirilor către creditorii apelanți din prezentul dosar, întrucât nu se află în raporturi juridice obligaționale cu debitorul poprit sau cu creditorii popritori.

S____________ de S___ pentru Culte apreciază că apelanți-creditori se află într-o gravă eroare, instituția acestora neputând fi supusă măsurii referitoare la instituirea popririi, având în vedere următoarele aspecte :

În urma verificărilor evidențelor contabile ale instituției rezultă că S____________ de S___ pentru Culte nu a datorat și nu datorează nici o sumă de bani, titluri de valoare sau alte bunuri enumerate în art. 780 Noul Cod procedură civilă debitoarei P______ Ortodoxă Beregsău M__, cu sediul în ____________________________________ M__ nr. 101, județul T____, neavând din partea acestei unități de cult nici o cerere de acordare a unui sprijin financiar pe anul 2014 sau pe anul 2015, formulată în temeiul art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 1470/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 82/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru motivele mai sus prezentate, solicită menținerea ca temeinică și legală sentința apelate.

În drept, s-au invocat art. 205-206 din Legea nr. 134/2010 privind Noul Cod de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin încheierea din 4.09.2015 pronunțată de Tribunalul T____ - Secția a II-a, în dosar nr.XXXXXXXXXXXX s-a admis excepția necompetenței funcționale a Secției a II-a și a trimis cauza Secției I civilă a Tribunalului T____.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul T____- Secția I civilă, sub nr. dosar XXXXXXXXXXXXX.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în limitele devoluțiunii stabilite prin motivele de apel, tribunalul constată următoarele :

Conform dispozițiilor art. 248 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Prin Decizia nr. 64/1999 a CC, publicată în M.O. nr. 249 din 2 iunie 1999 s-a stabilit că art. 137 C.pr.civ. - ce este redat de disp. art. 248 Ncpc - este constituțional în raport cu dispozițiile art. 21 alin.1 din Constituție; accesul liber la justiție nu trebuie confundat cu procedurile judecătorești stabilite de lege în temeiul art. 125 alin. 3 ( art. 126 alin.2 C.p.civ.) din Constituția României. In cadrul „procedurii de judecată” sunt incluse și rezolvările excepțiilor invocate în cursul procesului, excepții care pot fi de procedură sau de fond. Prevederile art. 137 C.p.civ. reglementează doar ordinea în cadrul judecății, iar nu întreaga problematică a excepțiilor, în scopul de a evita o judecată inutilă sau efectuarea unor acte de procedură care apoi ar trebui refăcute de altă instanță. Prevederile art. 137 C. pr. civ. asigură o legală administrare a justiției și se înscriu în spiritul principiilor constituționale de dreptate și justiție.

Tribunalul va admite excepția lipsei calității de reprezentată a lui M____ C______ pentru apelantul M____ A_____ D____, apreciind-o întemeiată, pentru următoarele considerente:

M____ C______ a precizat că îl reprezintă pe fiul său, major, apelantul M____ A_____ D____, în baza disp. art. 25 pct. 6 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, depunând la dosarul cauzei, Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4539/02.12.2015 emis pe numele apelantului M____ A_____ D____.

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede în art. 25 asistența juridică a persoanei cu handicap, stipulând la alin. 6, invocat de către M____ C______ că :” (6) Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum și organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap o poate asista pe aceasta în fața instanțelor judecătorești competente.”

Prin urmare, textul de lege își are aplicabilitatea în cazul asistenței persoanei cu handicap în fața instanței judecătorești și nu al reprezentării acesteia, reprezentarea urmând să se realizeze în condițiile prev. de art. 80 alin. 3 și 85 din Codul de procedură civilă, respectiv prin înscris autentic sau prin declarația verbală a persoanei, făcută în fața instanței, consemnată în încheierea de ședință.

Văzând că norma juridică invocată de către M____ C______ în justificarea reprezentării apelantului M____ A_____ D____ nu este aplicabilă în cauză, întrucât apelantul nu a fost prezent la sală pentru a putea fi asistat, instanța va admite excepția invocată și va constata că M____ C______ nu are calitatea de reprezentată a apelantului major.

Criticile apelanților sunt neîntemeiate în ceea ce privește susținerile că instanța de fond a aplicat eronat dispozițiile legale în materia validării popririi.

Acțiunea civilă reprezintă ansamblul mijloacelor procesuale prin care, în cadrul procesului civil, se asigură protecția dreptului subiectiv civil – prin recunoașterea sau realizarea lui, în cazul în care este încălcat sau contestat – ori a unei situații juridice ocrotite de lege. Pentru exercițiul acțiunii civile trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții : drept, interes, capacitate procesuală și calitate procesuală.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titularul al dreptului în raportul juridic dedus judecății - calitatea procesuală activă – și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic – calitate procesual pasivă.

Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât și calitatea procesual pasivă a pârâtului. Sancțiunea privind lipsa calității procesuale este respingerea acțiunii.

În speța dedusă judecății, în mod corect a reținut prima instanță că intimații _______________________________ de S___ pentru Culte nu au calitate procesual pasivă în cauză, raportat la conținutul disp. art. 3 din OUG nr. 82/2001 și al disp. art. 3, 4, 5 din HG nr. 1470/2002 privind aplicarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor OG nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România. Intimații nu pot avea calitatea de terț poprit și nu pot fi obligați la plata despăgubirilor către creditori, deoarece nu se află în nici un raport juridic obligațional cu debitorul poprit, iar fondurile alocate prin intermediul normelor legale mai sus enunțate au o destinație strict determinată sub formă de sprijin financiar, destinație afectată doar anumitor categorii de cheltuieli strict și limitativ enunțate, ce nu pot fi extinse prin analogie.

Poprirea reprezintă o formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri incorporabile urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de către o terță persoană sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente, creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar și condiționat. Poprirea constituie o formă de executare a creanțelor, constând în indisponibilizarea unor bunuri în mâinile terțului poprit - debitor al persoanei executate silit - în scopul achitării directe a creanței poprite către creditor.

Condițiile necesare înființării popririi vizează raporturile juridice preexistente, respectiv : să existe o creanță rezultată dintr-un raport obligațional creat între creditorul popritor și debitorul poprit; să existe o creanță rezultată dintr-un raport obligațional creat între debitorul poprit și terțul poprit, ultimul fiind dator primului.

Astfel, în cadrul acestei forme de executare silită, se întâlnesc, de regulă, trei subiecte, rezultând, de aici, trei raporturi juridice. Primul există între creditorul popritor și debitorul poprit și este un raport direct de la creditor la debitor. Un al doilea raport juridic care este tot unul direct de la creditor la debitor, există între debitorul poprit și terțul poprit. Ambele raporturi preexistă înființării popririi. Ca efect al validării popririi, se naște un al treilea raport juridic, între creditorul popritor și terțul poprit.

Subiectele popririi sunt : creditorul popritor, debitorul poprit și terțul poprit.

Terțul poprit este terța persoană care este debitor al debitorului. De regulă, terțul poprit poate fi orice persoană fizică sau juridică de drept public sau privat care, în baza raportului juridic, îi datorează debitorului sume de bani, titluri de valoare, ori alte bunuri mobile incorporale urmăribile, legătura juridică în baza căreia terțul este obligat fiind cea care îi conferă calitatea de subiect de drept în această procedură. Nu orice legătură juridică poate justifica înființarea popririi în mâinile terțului, ci doar aceea care îi asigură acestuia independența față de debitor, atât în privința prestațiilor, cât și în privința conduitei părților.

Raporturile juridice care se stabilesc între creditor și debitor, pe de o parte, și între debitor și terțul poprit, pe de altă parte, sunt raporturi juridice directe, izvorâte fie dintr-o creanță, fie dintr-un fapt juridic, prealabile înființării popririi.

Dispozițiile art. 789 C.p.civ. privind validarea popririi îl obligă pe judecător să verifice dacă există raport juridic între debitor și terțul poprit

Din punctul de vedere al terțului poprit, cererea de validare a popririi constituie o veritabilă cerere de chemare în judecată în care creditorul - pe poziție de reclamant - urmărește obținerea unui nou titlu executoriu chiar împotriva terțului poprit, astfel încât să îl poată urmări ca pe debitorul său principal, așa încât creditorul popritor este ținut să facă nu doar dovada titlului executoriu - pe baza căruia, la cererea sa, s-a înființat poprirea - dar și existența și valabilitatea raportului juridic obligațional dintre debitorul său și terțul poprit. Or, într-o astfel de procedură, nefiindu-i opozabil titlul executoriu, terțului poprit trebuie să i se recunoască posibilitatea de a invoca orice excepții și orice apărări de fond, întrucât el trebuie să dovedească fie inexistența datoriei, fie stingerea ei prin una dintre formele prevăzute de lege, inclusiv nulitatea actului juridic care constituie titlul executoriu invocat de creditorul popritor.

Validarea popririi este condiționată de dovedirea existenței datoriei terțului poprit către debitorul urmărit de creditor. Pentru validarea popririi este necesară dovedirea condiției existenței unei creanțe certe și lichide.

Or, tribunalul constată că în prezenta cauză, între terțul poprit și debitorul poprit nu există nici un raport juridic obligațional, de natura celui mai sus descris, iar creditorii apelanți nu au dovedit nici condiția existenței unei creanțe certe și lichide.

În speță, titlul executoriu este reprezentat de sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara, definitivă prin decizia civilă nr. 1014/A/09.12.2011, pronunțată de Tribunalul T____, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2604/18.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 6127/xxxxxxxx prin care P______ Ortodoxă Română Beregsăul M__ a fost obligată să plătească reclamanților M____ A_____ D____, M____ Agrepina, M____ B_______ și M____ I___ despăgubiri pentru lipsa de folosință a construcțiilor ocupate și a terenului în suprafață de 520 mp ocupat de curte, stupi și clopotniță, despăgubirile urmând a fi calculate prin metoda capitalizării veniturilor, potrivit expertizei efectuate în cauză, pentru perioada 7 februarie 2007-17 decembrie 2009, suma urmând a fi actualizată cu rata inflației de la data pronunțării sentinței - 21.12.2009, până la data plății efective.

Susținând nelegalitatea sentinței apelate, apelanții pretind că instanța a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale privind poprirea atunci când a apreciat că Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timișoarei nu are calitatea de terț poprit și că nu răspunde alături de debitor, în calitate de comitent pentru prepus, arătând că ce s-a reținut în titlul executoriu referitor la lipsa calității procesual pasive a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timișoarei nu are autoritate de lucru judecat în prezenta cauză.

O astfel de critică a apelanților ignoră, însă, faptul că autoritatea de lucru judecat cunoaște, conform reglementării actuale, două manifestări procesuale – respectiv, aceea de excepție procesuală și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți.

Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune într-adevăr, tripla identitate de elemente (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara, instanța a reținut - raportat la precizarea de acțiune a reclamanților - apelanții din prezenta cauză, prin care s-a solicitat obligarea pârâtelor A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei și P______ Ortodoxă Română Beregsău M__ la plata lipsei de folosință a imobilului retrocedat - că : „ în conformitate cu disp. art. 40 alin. 1 lit. a din Statutul pentru organizarea B__, aprobat prin HG nr. 53/2008, că parohia, ca unitate componentă a Bisericii Ortodoxe Române, are dreptul de a se conduce și administra autonom față de altă parte componentă de același rang, iar conform art. 41 alin. 1, atât parohia, cât și arhiepiscopia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică. Ca urmare, instanța constată că în prezentul litigiu A____________ Timișoarei nu are calitate procesuală pasivă, aceasta aparținând așa după cum s-a arătat mai sus Parohiei Beregsău M___ care este persoană juridică distinctă, cu drepturi și obligații proprii. Așadar, instanța va admite excepția lipsi calității procesual pasive a pârâtei A____________ Timișoarei și va respinge cererea formulată de către reclamanți în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.”

În speță, tribunalul va da eficiență prezumției puterii de lucru judecat, deoarece a fost deja dezlegată chestiunea vizând raportul de independență patrimonială și juridică dintre debitoarea P______ Beregsău M___ și A____________ Timișoarei.

În relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, înseamnă că apelanții nu pot introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.

Împrejurarea că în primul proces s-a invocat un anumit motiv drept temei al pretențiilor, iar în prezentul proces se invocă alte argumente, nu deschide – contrar aprecierii apelanților – calea unui nou proces.

În realitate, reclamanții nu pretind o altă cauză juridică a dreptului lor, ci formulează doar o nouă apărare, ceea ce nu este permis însă, după ce litigiul a fost tranșat irevocabil.

Având în vedere că față de apelanți s-a statuat, în urma verificărilor jurisdicționale - că raportul dintre debitoarea P______ Beregsău M___ și A____________ Timișoarei nu este de subordonare patrimonială și juridică, fiind vorba despre două persoane juridice distincte - apelanții nu pot susține în prezenta cauză, decât cu încălcarea efectului autorității de lucru judecat, contrariul.

Raportat la normele legale și condițiile necesare validării popririi, mai sus expuse, tribunalul constată că, în mod legal, a concluzionat instanța de fond că apelanții nu au dovedit calitatea de terț poprit a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timișoarei, respectiv faptul că la data înființării popririi sau în viitor, aceasta îi datora sau îi va datora debitorului sume de bani în temeiul unor raporturi juridice preexistente cu acesta.

Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge, apreciind ca fiind neîntemeiat, apelul formulat în cauză, dispunând obligarea apelanților - ca părți aflate în culpă procesuală - la plata sumei de 1000 lei către intimata A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, conform chitanței justificative depuse la dosarul cauzei.

Se va respinge cererea apelanților privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, deoarece sunt părțile căzute în pretenții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite excepția lipsei calității de reprezentantă a lui M____ C______ pentru apelantul M____ A_____ - D____.

Respinge apelul formulat de apelanții : M____ A_____ D____, domiciliat în Timișoara ________________________. 41, jud. T____, M____ B_______ domiciliat în Timișoara ________________, jud. T____ și M____ I___ domiciliat în Timișoara, ________________, jud. T____ împotriva sentinței civile nr. 6896/20.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 752/ 325/2015 în contradictoriu cu intimații ________________________________, prin Primar, cu sediul în S______ ______________, jud. T____, A____________ Timișoara, cu sediul în Timișoara _______________ nr. 7, jud. T____, P______ O_______ R_____ Beregsău M__, cu sediul în S______ ___________________. 101, jud. T____, S____________ de S___ pentru Culte, cu sediul în București ________________________. 40, sector 2.

Obligă apelanții la plata sumei de 1000 lei către intimata A____________ Ortodoxă Română a Timișoarei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea apelanților privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 2 februarie 2016.

PREȘEDINTE, C_______ P_______		JUDECĂTOR, R_____ A___
	GREFIER, A_____ D_________

Red.C.P./tehnored. A.D.

10 ex./8 _________________

Prima instanța : judecător G_______ D_________