R O M Â N I A

TRIBUNALUL B____

SECȚIA A II-A CIVILA, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA NR. 53/CA/2012

Ședința publică din data de 10 ianuarie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D____ B_____

GREFIER: F______ B____

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul G____ Ș_____, cu domiciliul ales în Oradea, ___________________.7, jud.B____, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B____ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea, __________________.2-4, jud.B____, și cu chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294, corp A, sector 6, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantului - avocat N_____ E_____ N_______, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, restul părților fiind lipsă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura este completă, acțiunea este legal timbrată, după care:

Instanța pune în discuția contradictorie a părților excepțiile de inadmisibilitate a acțiunii invocate de către chemata în garanție prin întâmpinarea depusă la dosar.

Reprezentanta reclamantului solicită respingerea excepțiilor de inadmisibilitate a acțiunii, arătând că reclamantul a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004.

Totodată, reprezentanta reclamantului depune la dosar un set de acte în susținerea acțiunii și arată că nu mai are alte probe de propus sau cereri de formulat.

Instanta, văzând că nu mai sunt alte cereri și probe, închide faza probatorie și acordă cuvântul părții prezente pe fondul cauzei.

Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii, conform petitului acesteia, având în vedere motivele descrise pe larg în cererea de chemare în judecată și probatoriul administrat în cauză. Cu cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Instanța, considerând cauza lămurită, închide dezbaterea ei și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND,

Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 26.07.2010, reclamantul G____ Ș_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta D___ B____ - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Oradea ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare nr. xxxxxx/03.09.2008 și obligarea pârâtei la restituirea sumei de 5.906 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, actualizată cu rata dobânzii fiscale până la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamantul arată că a achiziționat, dintr-un stat membru al Uniunii Europene, un autoturism marca BMW, cu nr. de identificare WBADD51000BP00040, iar pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să achite taxa de poluare indicată în petitul cererii.

Reclamantul arată că această taxă este discriminatorie și ilegală raportat la disp.art.90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene, care prevăd că „nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare” coroborat cu prevederile Legii nr.157/2005 și ale art.148 al.2 din Constituție.

Totodată, reclamantul mai arată că această taxă nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculare în România, fiind percepută exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxele nu se mai percep cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că aceste taxe se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și sunt taxe cu efect echivalent taxelor vamale la import.

De asemenea, reclamantul mai arată că potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu efect echivalent constă în orice taxă pecuniară, impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare a acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 90 CE trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.

În drept, a invocat disp. Legii nr.554/2004, ale OUG 50/2008, Constituția României, Codul fiscal și Tratatul Comunității Europene.

Prin cererea înregistrată la data de 15.03.2011, pârâta AFP Oradea a solicitat chemarea în garanție a Administrației F_______ pentru Mediu, arătând că, în conformitate cu art.1 al.1 din OUG 50/2008, taxa pentru poluare constituie venit la bugetul F_______ pentru mediu și se gestionează de Administrația F_______ pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Chemata în garanție, prin întâmpinarea de la fila 23 dosar, a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii, arătând că reclamantul nu atacă un act administrativ în sensul Legii nr.554/2004 și nici un act administrativ-fiscal în înțelesul Codului de procedură fiscală, ci solicită restituirea unei sume pe care consideră că nu o datorează. Ori, interesul de a acționa în justiție pe calea contenciosului administrativ este legitimat de vătămarea unui drept subiectiv sau interes legitim născut din existența unui act administrativ a cărui anulare trebuie solicitată de cel ce se consideră păgubit și totodată, având în vedere obiectul cererii formulate de către reclamant, chemata în garanție consideră acțiunea ca fiind inadmisibilă.

Totodată a arătat că acțiunea este inadmisibilă și ca urmare a nerespectării de către reclamant a obligației de a formula plângere prealabilă anterior introducerii acțiunii în instanță, obligație impusă de disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei, chemata în garanție a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. În motivarea întâmpinării, se arată că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008, act normativ acceptat de Comisia Europeană, corespunde pe deplin prevederilor art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal. Ori, câtă vreme chiar Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 corespunde normelor comunitare, chemata în garanție apreciază că nu pot fi reținute susținerile reclamantului, potrivit cărora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal și că această taxă contravine dispozițiilor art.90 din Tratatul Comunității Europene.

Totodată, chemata în garanție mai arată că art.90 din CE este încălcat doar atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc la un impozit mai mare aplicat produsului de import, situație diferită de taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008.

În drept, a invocat disp. art.90 din Tratatul CE, OUG 50/2008 și L.571/2003 privind Codul fiscal.

Din coroborarea întregului material probator aflat la dosar, instanța reține în fapt următoarele:

Examinând cu prioritate excepția de inadmisibilitate invocată urmează să constate că anterior promovării acțiunii în instanță, reclamantul a introdus plângerea prealabilă prevăzută de art.7 din L.554/2004, plângere care a fost respinsă de către pârâtă prin Decizia cu nr. 269/20.07.2010, aflată la fila 20 dosar.

Față de excepția de inadmisibilitate raportat la inexistența unui act administrativ susceptibil de a fi atacat prin acțiunea prev. de Legea nr. 554/2004, invocată de chemata în garanție, instanța urmează să constate că, în conformitate cu disp. art.1 din Legea nr.554/2004, „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată”. Ori, prin acțiunea formulată, reclamantul solicită anularea deciziei de calcul a taxei de poluare – decizie care, în accepțiunea art. 2 lit.c din Legea nr.554/2004, reprezintă act administrativ, și totodată, solicită recunoașterea dreptului la restituirea sumei achitate nelegal și repararea pagubei ce i-a fost cauzată prin emiterea actului atacat. Față de aceste considerente, instanța urmează să constate că excepția de inadmisibilitate invocată este nefondată și o va respinge ca atare.

Față de aceste considerente, in mod corect reclamantul in considerarea prevederilor art. 7 din Legea 554/2004, s-a adresat pârâtei cu cererea de restituire a taxei, iar răspunsul primit din partea acesteia constituie un act administrativ susceptibil de a fi atacat cu acțiune în anulare, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea 554/2004.

Pe fondul cauzei, instanța urmează să constate că reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene - autoturismul second hand marca BMW, fabricat în 1995. Pentru a înmatricula acest autoturism in România a fost obligat sa achite taxa de poluare pentru autovehicule in cuantum de 5.906 lei, stabilită prin Decizia de calcul a taxei de poluare nr.xxxxxx din 03.09.2008.

Reclamantul s –a adresat pârâtei cu cerere de restituire a taxei de poluare, cerere soluționată nefavorabil prin Decizia nr.269 din 20.07.2010.

Referitor la temeinicia cererii reclamantului, se cuvine pentru început a se stabili locul pe care dispozițiile art.110 alin.1 TCE (fostul art.90) îl ocupă în sistemul prevăzut de Tratat. Iar acesta este, în opinia unanimă literaturii de specialitate, acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art.30 și 34 TCE, respectiv realizarea unei uniuni vamale și a unei piețe unice.

Așadar, dacă art.30 (fostul art.23) stabilește faptul că sunt interzise, în relațiile dintre statele membre, taxele vamale la import și export și a oricăror taxe cu efect echivalent, art.110 alin.1 TCE interzice taxarea internă discriminatorie. Mai exact, așa cum a arătat Curtea Europeană de Justiție în cauza C-393/04 și C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium, par.55 „ art.90 reglementează dispozițiile referitoare la stabilirea taxelor vamale și a măsurilor cu efect echivalent. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre”.

Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal, ci impune acestora, ca indiferent de sistemul ales, acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate.

Taxa de poluare introdusă prin dispozițiile OUG nr.50/2008, reprezentând o exprimare a suveranității statale sub forma dreptului de a stabili taxe și impozite, ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identității de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare, mai exact, a neutralității taxei.

Iar această analiză nu poate să înceapă decât de la a observa că, verificarea neutralității taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, cărora deja le-a fost aplicată taxa. Aceasta pentru că, așa cum afirmă Curtea Europeană de Justiție în cauza C-290/2005, Akos Nadasdi și C-333/2005 , „ o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de _____________________ legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. Scopul art.90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente”.

În jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (Cauza C-402/09, T___), cu privire la compatibilitatea reglementărilor naționale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar, s-a reținut, că „există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de import depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național…Prin urmare pentru a garanta neutralitatea taxei, valoarea vehiculului de ocazie importat reținută ca bază de impozitare trebuie să reflecte valoarea unui vehicul similar deja înmatriculat pe teritoriul național”.

În continuare, la paragraful 42 al Hotărârii, se arată că, criteriile obiective care servesc la evaluarea deprecierii autovehiculelor nu au fost enumerate de Curte într‑o manieră imperativă (Hotărârea Comisia/G_____, punctul 37). Prin urmare, acestea nu trebuie în mod necesar să fie aplicate cumulativ. „Cu toate acestea, aplicarea unui barem întemeiat pe un singur criteriu de depreciere, precum vechimea autovehiculului, nu garantează că baremul reflectă deprecierea reală a acestor vehicule. În special, în lipsa luării în considerare a rulajului, baremul reținut de legislația în cauză nu conduce, ca regulă generală, la o aproximare rezonabilă a valorii reale a vehiculelor de ocazie importate (Hotărârea Comisia/G_____, citată anterior, punctul 43).

„Cu toate acestea, a reținut Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din dosarul prezentat Curții rezultă fără echivoc că reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. Nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre”(paragraful 58 al Hotărârii în cauza C-402/09, T___).

Chiar dacă, în speța avându-l ca reclamant pe numitul T___, înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu, taxa de poluare a fost stabilită printr-o decizie emisă de Administrația Finanțelor Publice la data de 27.10.2008 – dată la care era în vigoare forma inițială a OUG 50/2008, pentru identitate de rațiune, incompatibilitatea dispozițiilor naționale cu cele ale Tratatului Uniunii Naționale se impune a fi constată și în privința modificărilor aduse formei inițiale a OUG 50/2008.

Astfel, întrucât O.U.G. nr. 50/2008 în forma aplicabilă în perioada 15 decembrie 2008 – 14 februarie 2010 a fost modificată prin O.U.G. nr. 218/2008, care menționează expres scopul reglementării naționale – limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente – soluția nu poate fi decât aceea a constatării incompatibilității acestei variante cu art. 110 TFUE, inclusiv în ceea ce privește par. 2 al art. 110 TFUE.

În fine, întrucât O.U.G. nr. 50/2008 în forma aplicabilă în perioada 15 februarie 2010 – 31 decembrie 2010, nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare (semnificativ mai mare), fără ca legiuitorul să stabilească alte criterii de depreciere ale autovehiculelor de ocazie importate, aceeași soluție se impune și în cazul în care taxa de poluare a fost achitată sub imperiul acestor reglementări.

În consecință, în baza considerentelor expuse, apreciind acțiunea reclamantului ca fiind fondată, în temeiul art. 1, 8, 18 din L.554/2004 o va admite, astfel că va dispune anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare nr.xxxxxx/03.09.2008. Totodată, va obliga pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Oradea, în favoarea reclamantului, la plata sumei de 5.906 lei, reprezentând taxa de poluare încasată nelegal.

În virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului suferit, dar având în vedere și faptul că este vorba de un raport de drept fiscal, va fi obligată, totodată, și la dobânda calculată potrivit dispozițiilor art. 120, 124 coroborate cu art. 70 al.1 C.pr.fiscală.

În temeiul prevederilor art. 63 Cod procedură civilă, apreciind întemeiată cererea de chemare în garanție a Ministerului F_______ pentru Mediu București, formulată de pârâtă, o va admite și pe cale de consecință va obliga chemata în garanție, să plătească pârâtei AFP Oradea suma de 5.906 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare, precum și dobânda legală până la data plății, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile art.1 din OUG nr.50/2008, taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la Fondul de Mediu și se gestionează de Administrația F_______ pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 al.1 C.pr.civ., va fi obligată pârâta AFP Oradea, în favoarea reclamantului la plata sumei de 43,60 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepțiile inadmisibilității.

Admite acțiunea formulată de reclamantul G____ Ș_____, cu domiciliul ales în Oradea, ___________________.7, jud.B____, în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. B____ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA, cu sediul în Oradea, __________________.2-4, jud.B____, și în consecință:

- dispune anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare nr.xxxxxx/03.09.2008;

- obligă pârâta AFP Oradea să restituie reclamantului suma de 5.906 lei, achitată cu chitanța __________ nr.xxxxxxx/19.11.2008, reprezentând taxă de poluare, sumă care urmează a fi actualizată cu dobânda fiscală calculată conform Codului de procedură fiscală.

Admite cererea de chemare în garanție și obligă chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294, corp A, sector 6, la plata sumei de 5.906 lei, actualizată, în favoarea pârâtei AFP Oradea.

Obligă pârâta AFP Oradea la plata, în favoarea reclamantului, a sumei de 43,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 10.01.2012.

P_________, GREFIER,

B_____ D____ B____ F______

Red.B_____ D., jud.

Dact.BF în 01.02.2012.

5 ex.Pt.conf.3 _______________________> - G____ Ș_____ - D___ B____ - AFP Oradea

- Adm.F_______ pt.Mediu

Azi, _____2012.