R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

SENTINȚA NR. 150/2014

Ședința publică din 7 iulie 2014

Completul compus din:

Președinte - T_______ D__ M_____

Grefier - R________ G_______

S-a luat în examinare acțiunea de contencios administrativ promovată de reclamantul C_____ M_____, domici­liat în Iași, _____________________, _______________, _____________, în con­tradictoriu cu pârâtul M_________ A_______ Naționale, având sediul în București, __________________, Sector 5, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 iunie 2014, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibili­tatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunța­rea pentru astăzi, 7 iulie 2014.

După deliberare,

C U R T E A D E A P E L,

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față;

Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXX/ din 8 aprilie 2014, reclamantul C_____ M_____ a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_______ Naționale, „anularea, în totali­tate, în sensul desființării, a deciziei administrativ jurisdicționale nr. 177/CJ/1189/2013, emisă de M_________ A_______ Naționale - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, decizie prin care au fost menținute actele contestate și în baza cărei comandatul UM xxxxx B____ a emis o nouă decizie de imputare, cu nr. A 732 din 27.03.2014”, iar în secundar, anularea în parte a „hotărârii nr. A 1797 din 12.11.2013, emisă de coman­dantul U.M. xxxxx B____ pentru rezolvarea contestației formulată în le­gătură cu decizia de imputare nr. R 5733 din 25.09.2013, emisă de coman­dantul UM xxxxx B____” și a „deciziei de imputare nr. R 5733 din 25.09.2013, cu anexele care stabilesc valoarea de înlocuire a produsului butoi de tablă, emisă de UM xxxxx B____, și suspendarea acesteia până la soluționarea cauzei”, precum și anularea „procesului verbal de cerceta­re administrativă nr. R 5521 din 12.09.2013 al UM xxxxx B____, ce a stat la baza emiterii deciziei de imputare nr. R 5733 din 25.09.2013”.

Pârâtul a depus întimpinare, prin care solicită respingerea excepției invocată de reclamant și, pe fond, respingerea acțiunii.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea retine că o comisie, ce a fost constituită în baza OZU nr. 99 din 18.09.2009, la nivelul UM nr. xxxxx Huși, a procedat la inventarierea carburanților și lubrefianților de la depozitul C.L. R____, aflate în gestiunea plt.maj. B_____ S_____, ocazie cu care s-a constatat, printre altele, lipsa a 2.090 litri de benzină CO 71 și a 3.060 litri de motorină 15, fapt pen­tru care s-a încheiat, la data de 02.10.2009, procesul verbal ce a fost înregistrat sub nr. A/1286 din 5 octombrie 2009.

Ulterior, prin O.Z.U. nr. 220 din 09.11.2011, s-a constituit, la ni­velul UM xxxxx B____, o comisie ce a fost însărcinată să cerceteze cauzele și împrejurările care au condus la: „neefectuarea cercetării administrative, conform Procesului verbal de cercetare administrativă nr. A-l670 din 14 decembrie 2009, pentru 55 buc. butoaie tablă zincată a 200 litri, omise din obiectul cercetării administrative efectuată de comisia UM xxxxx Huși și finalizată cu Procesul verbal de cercetare administrativă nr. A - 1670 din 13 decembrie 2009”; prin procesul verbal înregistrat sub nr. R-6445 din 28 noiembrie 2011 al UM xxxxx B____ concluzionându-se că: „membrii comisiei de cercetare administrativă a UM xxxxx Huși au executat cu superficialitate cercetarea administrativă ... privind gestionarea depozitului de C.L., evi­dențiate în procesul verbal de predare-primire nr. A/1502 din 30.10.2009, prin omiterea din obiectul cercetării a unui număr de 55 de buc. butoaie tablă zincată 200 litri”, pagubă ce a fost estimată la suma de 13.640 lei; propunându-se emiterea deciziilor de imputare în sarcina mai multor persoane, printre care se numără și maior C_____ C_____, ce deținea funcția de șef S2/UM xxxxx Huși.

În baza acestor constatări a fost sesizat P________ M______ Iași, care, prin rezoluția din 02.02.2012, dată în dosarul nr. 183/P/2011, a dispus, printre altele, neînceperea urmării penale față de plt.maj. B_____ S_____ și față de mr. C_____ C_____.

La data de 25 septembrie 2013, UM xxxxx B____, având în vedere constatările, concluziile și propunerile din procesul verbal-de cercetare administrativă nr. R-5521 din 12.09.2013, a emis Decizia de imputare nr. R-5733 din 25 septembrie 2013, prin care a angajat răspunderea materială a maioru­lui M_____ C_____, pentru suma de 1.156,56 lei, „deoarece, prin omiterea din obiectul cercetării administrative referitoare la butoaie tablă zincată a 200 1., efectuată de către comisia de cercetare administrativă a UM xxxxx Huși și a comisiei de monitorizare a UM xxxxx Iași, din care ați făcut par­te, nu s-a realizat recuperarea pagubei și s-a stabilit răspunderea mate­rială în sarcina membrilor comisiilor, conform prevederilor art. 34 din O.G. nr. 121/1998”.

Împotriva deciziei de imputare nr. R 5733 din 25.09.2013 a formulat contestație mr. C_____ M_____, care a fost soluționată de UM xxxxx prin Hotărârea nr. A-2495 din l6.10.2013; act administrativ împotriva căruia cel în cauză a formulat plângere la Comisia de jurisdicție a imputațiilor din cadrul Ministerului A_______ Naționale.

Comisia menționată, prin Decizia administrativ-jurisdicțională nr. 177/CJ/1189/2013, din data de 22 ianuarie 2014, a admis în parte plângerile formulate de mr. C_____ M_____ și mr. C_____ C_____, în sensul că a dispus diminuarea deciziilor de imputare atacate cu indicii de inflație corespun­zători până la data de 30.10.2009.

În baza acestei decizii și ținând seama de procesul verbal de stabili­re a valorii de înlocuire a bunului material, comandantul UM xxxxx B____ a emis Decizia de imputare nr. A-732 din 27 martie 2014, prin care s-a anga­jat răspunderea materială a maiorului M_____ C_____, în limita sumei de 1.011,08 lei, deoarece, la data producerii pagubei, când acesta deținea func­ția de consilier juridic șef al UM xxxxx Iași, a: „omis din obiectul cercetării administrative referitoare la butoaie tablă zincată a 200 litri, efectuată de către comisia de cercetare administrativă a UM xxxxx Huși și comisia de monitorizare a UM xxxxx Iași, din care făcea parte, nu s-a realizat recuperarea pagubei și s-a stabilit răspunderea materială în sarcina membrilor comisiilor, conform prevederilor art. 34 din O.G. nr. 121/1998”.

Apreciind că: „În conformitate cu prevederile art. 24 din O.G. nr. 121/1998, U.M. xxxxx B____ a decăzut din dreptul de a recupera paguba, deoarece aceasta s-a produs în luna decembrie 2009, cu ocazia predării-primirii gestiunii CL, iar constatarea pagubei s-a făcut prin aprobarea procesu­lui verbal de cercetare administrativă nr. R 5521 din 12.09.2013, deci există un interval de aproape 4 ani” și că: „U.M, xxxxx B____, în loc să se constituie parte civilă în dosarul penal, pentru recuperarea pre­judiciului de la autorul direct și anume plt.maj. B_____ C____, șef de depozit, acesta fiind chiar condamnat de către instanțele militare și trecut în rezervă, a dispus recuperarea prejudiciului de la comisia de cercetare administrativă, invocând faptul că comisia de cercetare admi­nistrativă din 2009 trebuia să aibă ca obiect al cercetării și lipsa bu­toaielor, ca și cum aceștia trebuiau să ghicească gândurile comandantu­lui de unitate”, în condițiile în care: „comandantul U.M.xxxxx Huși nu a ordonat, prin ordin de zi pe unitate, completarea obiectului cercetării administrative nr. A 1670 din 14.12.2009 și nici nu s-a luat cunoștință în scris, pe bază de semnătură, despre predarea gestiunii CL, de către membrii comisiei de cercetarea administrativă sau de către comisia de monitorizare a cercetării administrative”, reclamantul a promovat prezen­ta acțiune, în procedura prevăzută de OG nr. 121/1998 și de Legea nr. 554/ 2004, solicitându-se anularea actelor de autoritate emise în sarcina sa.

Raportat la această situație de fapt, Curtea constată că recla­mantul are statut de cadru militar (ofițer superior) în activitate, că el ce află în raporturi de serviciu cu M_________ A_______ Naționale, și că angajarea răspunderii sale materiale s-a făcut în baza prevederi­lor Ordonanței nr. 121 din 28 august 1998, prin emiterea unei de­cizii de imputare; sesizarea instanței făcându-se după parcurgerea căi­lor administrative de atac, ce s-au finalizat prin emiterea unui act administrativ-jurisidicționa1.

Examinând prevederile O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea mate­rială a militarilor, Curtea constată că acest act normativ nu stabilește un termen limită înlăuntrul căruia poate fi angajată răspunderea mate­rială a cadrelor militare, indiferent dacă este vorba de o răspundere directă, pentru fapte personale, sau una derivată, precum este cea re­glementată de art. 34 din menționata ordonanță, astfel că, în lipsa unui termen special, derogatoriu de la dreptul comun, se va face aplicațiunea dispozițiilor corespunzătoare din legislația muncii și legislația civilă așa cum se stabilește prin art. 51 din actul normativ evocat.

Din această perspectivă, Curtea, considerând că elementele esențiale ale raportului de serviciu existent între părțile aflate în litigiu nu diferă de modul în care Legea nr. 188/1999 reglementează raporturile dintre funcționarii publici și autoritățile sau instituțiile publice cu care aceștia se află în raporturi de serviciu, și având în vedere prevederile art. 2517 din Codul civil și respectiv prevederile art. 85 alin. 3) din Legea nr. 188/1999, apreciază că drep­tul pârâtului din prezenta cauză de a emite decizia de imputare se prescrie în termen de 3 ani, calculat de la „data producerii pagubei”.

Cum în cauza de față este necontestat faptul că lipsa celor 55 buc. butoaie tablă zincată a 200 litri s-a constatat cu ocazia predării-primirii gestiunii Depozitului C.L. R____, punctul de alimentare C.L. Cazarma 393 Huși, în anul 2009, și că ceea ce se impută reclamantului este faptul că, la acea dată, „a omis din obiectul cercetării administrative cele 55 buc. butoaie”, Curtea apreciază că atât decizia nr. R-5733 din 25 septembrie 2013, cât și decizia nr. A-732 din 27 martie 2014, au fost emise cu depășirea substanția­lă și nejustificată a termenului general de prescripție de 3 ani, neinteresând, din acest punct de vedere, faptul că emitentul actului a fost repus în termenul de executare a cercetării administrative, atâta timp cât nimeni și nimic nu a împiedicat U.M. xxxxx B____ să procedeze la stabilirea răs­punderii materiale a șefului de depozit și, în subsidiar, a membrilor comi­siei de cercetare administrativă a UM xxxxx Huși și a membri­lor comisiei de monitorizare a UM xxxxx Iași încă din momentul încheierii procesului verbal evocat, sesizarea Parchetului M______ Iași sau reluarea cercetării administrative, în anul 2011, nefiind de natură să suspende sau să întrerupă curgerea termenului de prescripție.

În raport de cele mai sus reținute, Curtea, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va admite excepția ridicată de către reclamant și, constatând ca prescris dreptul pârâtului de a angaja răspunderea materiala a reclamantului, va anula actele de autoritate contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE :

Admite excepția prescripției dreptului pârâtului de a angaja răspunderea materială a reclamantului.

Admite acțiunea formulată de reclamantul C_____ M_____, domici­liat în Iași, _____________________, _______________, _____________, în con­tradictoriu cu pârâtul M_________ A_______ Naționale, având sediul în București, __________________, Sector 5.

Anulează procesul verbal de cercetare administrativă nr. R 5521 din 12.09.2013 al UM xxxxx B____, decizia de imputare nr. 5733 din 25.09. 2013 și hotărârea nr. A 1797 din 12.11.2013, emise de UM xxxxx B____, decizia nr. 177/CJ/1189/2013 din 22.01.2014, emisa de Comisia de jurisdicție e imputațiilor din cadrul Ministerului A_______ Naționale, precum și decizia nr. A 732 din 27 martie 2014, emisă de UM xxxxx B____.

Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata de cheltuieli de judecată, ca nedovedită.

Suspendă executarea actelor administrative anulate până la soluționarea definitivă a prezentei cauzei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iulie 2014.

Președinte

T_______ D__ M_____ Grefier

R________ G_______

Red. T.D.M.

Tehnored. R.G.

4 ex./10.07.2014