Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX (Număr în format vechi 728/2015)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

Decizia civilă nr. 1000

Ședința publică de la 12 iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ N_______ I_____

JUDECĂTOR R_____ A____ V_______ S____

GREFIER L_______ M______

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-reclamantă D_______ G_______ REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI IN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTOR 5 A FINANTELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.1095/04.02.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul pârât G____ M_____ C_________.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimat avocat U______ A_____ care depune împuternicire avocațială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Curtea acordă cuvântul asupra apelului formulat.

Avocatul intimatului solicită respingerea apelului ca nefondat, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru atragerea răspunderii.

C U R T E A

Deliberând asupra căi de atac reține:

Reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice București în reprezentarea Administrației Sectorului 5 a Finanțelor Publice a formulat la data de 03.09.2014, în dosarul nr. XXXXXXXXX14 aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VII a civilă cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâtului G____ M_____ C_________, solicitând obligarea acestuia la suportarea pasivului debitoarei S.C. „dee air climatizare” SRL.

În motivarea acțiunii, s-a arătat, în esență, că pârâtul nu a depus cerere de deschidere a procedurii ci s-a continuat activitatea în dauna creditorilor.

În drept, au fost invocate prevederile art.138 alin.1 lit. c din Legea nr.85/ 2006.

Pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă în principal fiind depusă ulterior închiderii procedurii insolvenței iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Prin Sentința civilă nr. 1095/04.02.2015 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă a respins excepția inadmisibilității și cererea de angajare a răspunderii ca neîntemeiată.

A reținut Tribunalul că din analiza principalilor indicatori economico-financiari reflectati in exercitiile financiare aferente perioadei 2010 – 2012 rezultă că societatea inregistra la sfarsitul anului 2012 cheltuieli în cuantum de 6.614 lei, pierderi de 5.665 lei , fără să realizeze si venituri. Urmare a analizei economico - contabile detaliate, efectuate de lichidatorul judiciar s-a retinut în cuprinsul Raportului cauzelor care au condus la apariția stării de insolvență a societatii, faptul că: societatea a desfășurat activitatea de proiectare a sistemelor de climatizare pentru spatii comerciale si clădiri de birouri, fiind astfel direct afectata de criza imobiliara instalata din perioada 2009- 2010. Întrucât construirea de mari spatii comerciale sau de clădiri de birouri a fost deficitara in perioada mai sus amintita, societatea debitoare nu a mai identificat clienți, astfel ca veniturile sale au fost inexistente in perioada 2011-2012. Societatea a inregistrat pierdere pe toata perioada analizata, s-a remarcat faptul ca nu s-a inregistrat niciun venit in perioada 2011- 2012 , iar in anul 2010 cifra de afaceri a fost cu mult inferioara cheltuielilor societății ; societatea nu a înregistrat active imobilizate si nici stocuri de valorificat . Din balanța intocmita în decembrie 2013 a rezultat faptul ca societatea nu mai inregistra disponibilități bănești in casa. Un aspect pozitiv se remarca la nivelul creanțelor societății, astfel ca societatea reușește sa recupereze parte din creanțele sale in cursul anului 2012. Din sumele recuperate societatea achita si parte din datoriile sale; s-a apreciat că lipsa veniturilor in perioada 2011 - 2012 arata faptul ca societatea nu a mai identificat clienți pentru prestarea serviciilor sale, conducând la imposibilitatea achitării datoriilor societății. In plus, unul dintre debitorii societății - Fas Mechanical Engeneering & Mechanical S.R.L., cu o datorie in cuantum de aproximativ 18.000 lei a fost dizolvată si ulterior a intrat în insolventa. Astfel, recuperarea sumei de la aceasta societate comerciala a fost practic imposibila.

Rezultă astfel că starea de insolventă s-a datorat unor factori de natură obiectivă, de altfel pârâtul a detinut calitatea de asociat și funcția de administrator in cadrul societatii debitoare ______________________ SRL până la data de 28.01.2013 .

Potrivit dispozitiile art 138 lit c din legea 85/2006 nu este suficient ca administratorul societatii debitoare sa fi dispus continuarea activitatii societatii, ci trebuia probata si imprejurarea ca parâtul a dispus in interes personal continuarea activitatii societatii debitoare.

In cauza nu s-a probat faptul ca paratul a dispus in interes personal continuarea activitatii societatii debitoare, creditorul ar fi avut posibilitatea administrarii de probe suplimentare pentru a dovedi ca paratul a dispus in interes personal continuarea activitatii care a condus in mod vadit persoana juridica in incetare de plati. Situatiile de fapt reglementate de dispozitiile art.138 lit c) nu au fost probate, desi sarcina probei incumba celui care face o afirmatie in fata judecatii.

Pentru nerespectarea obligatiei debitorului aflat in incetare de plati de a se adresa tribunalului cu o cerere de deschidere a procedurii de reorganizare judiciara si faliment in maxim 30 de zile de la aparitia starii de insolventa nu este instituita o sanctiune care sa conduca la aplicarea dispozitiilor art 138 lit c din legea 85/2006. Aceasta din urma prevedere legala incrimineaza o fapta distincta de obligatia stabilita prin art 27 din lege, impunand conditia continuarii activitatii de catre membrii organelor de conducere in interes propriu ; mai mult functia pârătului a încetat la începutul anului 2013 .

Împotriva acestei soluții, în termenul legal, la data de 06.03.2015, a declarat apel creditoarea, cererea fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a V-a Civilă, la data de 13.03.2015.

Prin cererea de apel creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București, în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 6, solicită modificarea sentinței, în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii personale patrimoniale a pârâtului și obligarea acestuia la suportare pasivului societății debitoare.

Apelanta apreciază, în esență că în cauză sunt incidente dispozițiile art.138 lit. c în sensul că reprezentanții societății debitoare aveau obligația legală să solicite ei înșiși aplicarea dispozițiilor legii nr.85/2006 și să nu dispună continuarea unei activități care ducea în mod vădit la încetarea de plăți.

Se apreciază că formularea unei cereri întemeiată pe dispozițiile Legii nr.85/2006 nu este o opțiune pe care administratorii nu o pot încălca, iar dispozițiile art.138 lit. c apare ca o sancțiune aplicată administratorilor pentru încălcarea dispozițiilor art.27 din lege.

Culpa este prezumată potrivita art. 1082 fiind o răspundere contractuală, s-a acționat în temeiul unui mandat comercial.

În drept: Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței Legea nr. 82/1991, OG nr. 92/2003 și Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare.

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea căi de atac ca nefondată.

Nu au fost administrate probe noi.

Analizând calea de atac, Curtea reține următoarele:

Răspunderea reglementată de art.138 din Legea nr.85/2006 nu este o extindere a procedurii falimentului asupra membrilor organelor de conducere, ci una personală, care intervine numai atunci când, prin săvârșirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, aceștia au cauzat ajungerea societății debitoare în stare de insolvență.

Referitor la susținerea în sensul că în cauză ar fi incidente regulile răspunderii contractuale derivând din contractul de mandat al administratorului, Curtea constată că o astfel de răspundere poate fi angajată numai în relațiile administratorului cu societatea, cea care i-a dat mandatul de reprezentare, apelanta neputând invoca un contract în care nu este parte. Astfel, în relațiile cu terții, sunt aplicabile condițiile răspunderii civile delictuale, condiții a căror îndeplinire nu a fost dovedită în cauză.

Fiind vorba de o răspundere delictuală, pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, care reies din art.998-999 C.civ. (fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa), condiții care capătă în această situație unele conotații speciale.

În privința faptei prevăzută de art.138 alin.1 lit. c din Legea nr.85/2006, apelanta susține că aceasta rezultă din dezinteresul manifestat de administratorul debitoarei în sensul achitării datoriilor acesteia, fapt ce ar fi accentuat incapacitatea de plată, ducând astfel la generarea stării de insolvență.

Curtea constată însă că activitatea nerentabilă și managementul defectuos, constând în dezinteresul total în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor minime pentru funcționarea societății și lipsa eforturilor pozitive în redresarea acesteia, chiar dacă ar fi cauzat pierderi în patrimoniul debitoarei, nu constituie o cauză de atragere a răspunderii, neregăsindu-se printre cele prevăzute în mod expres și limitativ de art.138 din lege și neputând fi asimilată cu fapta de a fi dispus, în interes personal, continuarea activității care ducea în mod vădit la încetarea de plăți.

Răspunderea intimatului - pârât nu se poate atrage dacă acesta nu a formulat cererea de deschidere a procedurii în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență, întrucât aceasta este o faptă ulterioară apariției insolvenței, or dispozițiile art.138 din lege reglementează o răspundere specială, care se poate angaja pentru fapte anterioare apariției insolvenței și care au cauzat starea de insolvență.

Prin urmare, apreciind că nu se poate reține în sarcina intimatului - pârât săvârșirea faptelor prevăzute de art.138 lit. c din Legea nr.85/2006, Curtea constată că judecătorul-sindic a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care, cu observarea prevederilor art. 480 ncpc

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă D_______ G_______ REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI IN REPREZENTAREA ADMINISTRATIEI SECTOR 5 A FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în sector 2, București, _____________________, împotriva sentinței civile nr.1095/04.02.2015 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul pârât G____ M_____ C_________, domiciliat în județul Prahova, Drajna de Jos, ________________________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12.06.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

I_____ S____

C_______ N_______ R_____ A____ V_______

GREFIER

L_______ M______

Red. C.N.I./03.07.2015

4 ex./

Tribunalul București, Secția a VII-a Civilă – judecător D________ G_______