DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXX

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 875

Ședința publică de la 25 aprilie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – I____ P_________

JUDECĂTOR – D______ V_____

JUDECĂTOR – A_____ A____

GREFIER - L_____ E____ A_____

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 6, împotriva sentinței civile nr.xxxxx din 29.11.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații M________ H____ G_______ și T__ C_______.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Având în vedere faptul că recurenta, prin cererea de recurs, a solicitat judecata în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. xxxxx/29.11.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII a Civilă, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de atragere a răspunderii personale patrimoniale formulată de reclamanta Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice sector 6 împotriva pârâților T__ C_______ și M________ H____ G_______.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanta Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice sector 6 a solicitat atragerea răspunderii personale patrimoniale a pârâților T__ C_______ V_______ și M________ H____ G_______ în temeiul prevederilor art. 138 alin. 1 lit. c ) din legea nr. 85/2006.

Instanța a reținut că reclamanta a făcut doar afirmații generice referitoare la continuarea activității în interes personal deși se afla în stare de insolvență, fără a arăta în concret în ce anume au constat faptele pârâților.

Tribunalul a constatat că nu s-a dovedit raportul de cauzalitate dintre fapta imputată pârâților și ajungerea societății debitoare în stare de insolvență, respectiv faptul că societatea înregistra pierderi graduale și că pârâții ar fi folosit patrimoniul societății în interesul personal al acestora, motiv pentru care cererea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția G_______ a Finanțelor Publice a Municipiului București în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice sector 4 care a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 c.proc.civ. modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a intimaților.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat - greșita aplicare a legii -, se arată că în mod eronat a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii personale patrimoniale a pârâților, deoarece din actele dosarului rezultă că aceștia se fac vinovați de nerespectarea obligației legale de a solicita în instanță în temeiul art. 27 deschiderea procedurii insolvenței când starea de incapacitate de plată era evidentă și că prin urmare au continuat activitatea în interesul personal, fiind deci dovedită săvârșirea faptei prevăzută de art. 138 lit. c) din lege.

În ceea ce privește prejudiciul se arată că acesta derivă din imposibilitatea recuperării la scadență a tuturor datoriilor, iar legătura de cauzalitate între fapta ilicită a intimaților - managementul defectuos și prejudiciul creat constă, în opinia recurentei, în dezinteresul arătat în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate a societății.

Analizând sentința atacată prin prisma criticilor invocate, Curtea constată recursul ca fiind nefondat pentru considerentele ce urmează:

Răspunderea reglementată de art.138 din legea nr.85/2006 nu este o extindere a procedurii falimentului asupra membrilor organelor de conducere, ci una personală, care intervine numai atunci când, prin săvârșirea vreunei fapte din cele enumerate de textul de lege, aceștia au cauzat ajungerea societății debitoare în stare de insolvență.

Natura juridică a răspunderii reglementate de art.138 din legea nr.85/2006 este aceea a unei răspunderi speciale care împrumută cele mai multe din caracteristicile răspunderii civile delictuale.

Fiind vorba de o răspundere delictuală, înseamnă că, pentru a fi angajată, trebuie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale care rezultă din art. 998-999 Cod civil (fapta ilicită, prejudiciu, legătura de cauzalitate și culpa), condiții care dobândesc în această situație unele condiții speciale.

Faptele enumerate în dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 trebuie să fi cauzat ajungerea debitorului în stare de insolvență.

Recurenta susține aplicarea dispozițiilor art.138 alin. 1 lit. c din legea nr. 85/2006.

Potrivit art. 138 lit. c din legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoanei juridice ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență, prin aceea că, au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți”.

În primul rând, managementul defectuos incriminat de către recurentă nu face parte din categoria faptelor prevăzute de art.138 alin. 1 in legea nr. 85/2006.

În al doilea rând, obligația debitoarei de a cere în instanță deschiderea procedurii în conformitate cu prevederile art.27 din legea nr.85/2006 reprezintă o situație ulterioară apariției stării de insolvență, or art.138 alin.1 reglementează atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care se fac vinovate de ajungerea societății în stare de insolvență prin una din faptele enumerate la alin. 1, fapte care au contribuit la ajungerea debitoarei în incapacitate de plată, fiind deci anterioare și nu ulterioare instalării stări de insolvență.

Curtea consideră că pentru a putea fi angajată răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale unei societăți supuse procedurii colective, recurenta ar fi trebuit să dovedească atât săvârșirea de către intimată a faptelor reclamate, cât și legătura de cauzalitate dintre acestea și ajungerea societății în stare de insolvență.

Probele administrate în cauză nu relevă legătura de cauzalitate între faptele prevăzute de art.138 lit. c din legea nr. 85/2006 și ajungerea societății în stare de insolvență.

Simplele aserțiuni ale recurentei, nesusținute de nici o probă, nu sunt suficiente pentru ca instanța să angajeze răspunderea patrimonială a unei persoane, deoarece părților le revine sarcina de a-și dovedi afirmațiile, în condițiile art.1169 Cod civil, iar invocarea prevederilor art. 138 nu atrage automat răspunderea membrilor organelor de conducere, întrucât legiuitorul nu a înțeles să instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere în sarcina acestora, ci a prevăzut posibilitatea atragerii acestei răspunderi, după administrarea de dovezi care să conducă la concluzia că, prin faptele enumerate de lege, s-a cauzat ajungerea societății în stare de insolvență.

Prin urmare, apreciind că nu se poate reține în sarcina intimaților săvârșirea faptei prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. c din legea nr. 85/2006, Curtea constată că judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre legală și temeinică a cărei confirmare se impune, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin. 1 c.proc.civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta DIRECȚIA G_______ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Sector 6, împotriva sentinței civile nr.xxxxx din 29.11.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații M________ H____ G_______ și T__ C_______.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 25.04.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

I____ P_________ D______ V_____ A_____ A____

GREFIER,

L_____ E____ A_____

Red.Jud.I.P.

2 ex.

Tribunalul București – Secția a VII a Civilă

Președinte – Judecător sindic – R______ E____