Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-F_______

Ședința publică din 10 Februarie 2015

Președinte - R_____ B_____

Grefier C_______ M______ N___

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 248/2015

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI -ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI în contradictoriu cu pârâtul B____ O_____ M______, având ca obiect angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 3.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi când,

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată la data de 06.01.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX, creditoarea DGRFP IASI- ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI , în calitate de creditor majoritar , a chemat în judecată pe pârâtul B____ O_____ M______, fost administrator statutar al societății _________________., solicitând stabilirea răspunderii personale a acestuia în baza art. 138 din Legea 85/2006.

În motivare, arată creditoarea că debitoarea îi datorează suma de 115.247 lei, cu care s-a înscris pe tabelul definitiv al creanțelor.

Pârâtul a avut calitatea de administrator al debitoarei în perioada creării debitelor și este ținut direct răspunzător de îndeplinirea obligațiilor pe care legea sau actul constitutiv le impun în sarcina societății, conform art. 73 din Legea 31/1990. Raportul dintre administratorul statutar și societatea debitoare este guvernat de prevederile art. 72 din Legea 31/1990, adică de dispozițiile referitoare la mandat. Potrivit alineatului 2, dacă mandatul este oneros, răspunderea mandatarului se apreciază cu mai multă rigurozitate și, conform art, 374 Cod Comercial, mandatul comercial este prezumat a fi dat cu caracter oneros.

Starea de insolvabilitate, mai arată creditoarea, este urmarea unei administrări necorespunzătoare a societății, care a determinat încetarea de plăți și prejudicierea creditorilor. Apreciază creditoarea că simpla stare de încetare de plăți constituie un prejudiciu pentru creditori și o condiție suficientă pentru atragerea răspunderii.

În ceea ce privește vinovăția, consideră reclamanta că răspunderea operează și pentru cea mai ușoară culpă. Culpa administratorului constă în aceea că, la momentul în care debitoarea a ajuns în imposibilitatea de a-și mai achita datoriile, nu a suspendat activitatea și nu a anunțat creditorii despre aceasta, contribuind astfel la cumularea de noi datorii.

Consideră reclamanta că pârâtul se face vinovat de fapta reglementată de art. 138 lit c.

Astfel, prin nedepunerea cererii de intrare în insolvență, în termenul de 30 de zile, administratorii au acceptat tacit creșterea obligațiilor debitoarei către bugetul consolidat al statului și indirect au dispus în interes personal continuarea activității debitoarei, împovărând situația precară a acesteia prin adăugarea de accesorii la debitele deja existente. Administratorul a dat dovadă de un management neperformant și de utilizarea resurselor societății în interes personal.

Cu privire la fapta de la art. 138 lit.a, se arata că, urmare a analizării declarațiilor fiscale, s-a constatat ca societatea a desfășura activitate , a inregistrat venituri , fără a fi achitate obligatiile catre bugetul de stat . Consideră reclamanta că pârâtul se face vinovat de un management neperformant, de utilizarea resurselor societății în interes personal.

În drept, se invocă art. 138 lit a, c, d din Legea insolvenței.

Cererea este scutită de plata taxelor de timbru .

Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată , arătând nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru angajarea raspunderii acestuia .

Reclamanta nu a dovedit că pârâtul a dispus continuarea activității debitoarei in interes personal și nici legătura de cauzalitate dintre faptele imputate pârâtului și prejudiciul presupus a fi cauzat creditorilor.

În dovedire, pârâtul a depus înscrisuri.

A fost atașat dosarul de fond .

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

În fapt, prin Încheierea nr. 252/30.07.2013, irevocabilă prin nerecurare a fost deschisă procedura simplificată a insolvenței împotriva debitorului S.C. OVITEC S.R.L., cu sediul în Iași, ____________________, _______________, ______________________, înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX , CUI xxxxxxxx ,constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.32 din Legea nr. 85/2006.

Tabelul creditorilor definitivat cuprinde creanța unui singur creditor : Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași în valoare de 115.247 lei.

La data de 10.09.2013 a fost înregistrat raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția insolvenței, în cuprinsul căruia lichidatorul judiciar menționează faptul că insolvența se datorează unor cauze obiective , externe societății ,respectiv lipsa disponibilităților bănești pentru plata datoriilor, creșterea accesoriilor la debitul înregistrat către bugetul de stat .A opinat că nu sunt indicii privind atragerea răspunderii în baza art. 138 din Legea 85/2006 cu privire la administratorul societății .

Potrivit informațiilor furnizate de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, societatea debitoare s-a înmatriculat in anul 2003, având ca administrator pe pârât de la inființare până la data declanșării procedurii insolvenței .

În drept, pentru a fi atrasă răspunderea personală a administratorului unei societăți în baza dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, este necesar ca partea interesată să facă dovada îndeplinirii condițiilor art. 998 Cod Civil, respectiv a existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existentei unui raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu și a vinovatei celui care a cauzat prejudiciul respectiv. Caracterul special al reglementarii invocate in cauza constă in aceea ca aprecierea culpei persoanei chemata sa răspundă este făcută in concreto, cerându-se o cauzalitate specifica intre fapta si prejudiciu, respectiv faptele enumerate, in măsura in care au fost săvârșite culpabil si au cauzat un prejudiciu, sa fi fost in măsura sa contribuie la ajungerea societății debitoare in insolvența.

Textul de lege menționat cu privire la răspunderea membrilor organului de conducere nu instituie o răspundere obiectivă pentru prejudiciul reprezentând totalul creanțelor creditorilor participanți la procedura insolvenței, ci o răspundere în care faptele imputate trebuie dovedite, atât în fapt, cât și în drept, sub aspectul condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale reglementate de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, cât și sub aspectul condițiilor speciale prevăzute în textul legii pentru fiecare dintre faptele enumerate, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale urmând a dobândi particularități specifice în funcție de cazul reglementat în textul legii.

Nu există instituită prin lege o „prezumție legală de vinovăție și răspundere” în sarcina administratorului societății debitoare.

Analizând condițiile răspunderii delictuale speciale, se reține:

Pârâtului i se impută săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 lit a, c și d din Legea insolvenței, respectiv:

• 138 lit. a: a folosit bunurile și creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane
• 138 lit. d: a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
• 138 lit c: a dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăți.

Reclamantul nu a motivat fapta ce se circumscrie disp. art. 138 lit d din L.85/2006 , astfel ca nu exista elemente pentru a fi analizata raspunderea personala a pârâtului prin prisma acestor dispozitii legale.

Cu privire la fapta de la art. 138 lit.a:

Instanța apreciază că activitatea pârâtului nu se încadrează în dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a, referitoare la folosirea bunurilor sau creditelor societății în folosul său, în condițiile în care reclamanta nu invocă existența unor active in patrimoniul debitoarei, care sa nu fi fost justificate, ci se fac doar trimiteri cu privire la desfășurarea activității debitoarei , fără plata obligatiilor catre bugetul de stat.

Insa , analizând bilanturile contabile la datele de 31.12.2011, respectiv 31.12.2012, se constata ca singurele active evidentiate in contabilitate au fost constituite din creanțe de recuperat, in suma de 275.929 lei in anul 2011 , respectiv 134 lei in anul 2012 și disponibilități in casa si conturi la banci, de 11.940 lei in anul 2011, respectiv 134 lei in 2012 .

Se retine, asadar, de catre instanta, ca administratorul statutar a efectuat demersuri pentru recuperarea acestor creanțe , care au fost folosite in vederea stingerii pasivului, in condițiile in care valoarea datoriilor a scăzut , de la 220.895 lei in anul 2011, la 71.715 lei in 2012.

Ca urmare, nu sunt intrunite cond. prev de art. 138 lit a din L.85/2006 cu privire la pârât.

Reține instanța că nu sunt întrunite elementele faptelor de la art. 138 lit c.

Astfel, nesesizarea instanței pentru ______________________________ art. 27 este susceptibilă de aplicarea unei sancțiuni penale, fiind infracțiunea de bancrută reglementată de art. 143 din Legea insolvenței, dar nu reprezintă element al faptei de la lit.c. În plus, se cere ca fapta săvârșită să producă starea de insolvență, or nedeclararea acestei stări este ulterioară apariției ei.

Pentru aceste motive, instanța va respinge cererea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului DGRFP IAȘI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, invocata de pârâtul B____ O_____ M______.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul DGRFP IAȘI - ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, cu sediul în Iași, _____________. 26, privind stabilirea răspunderii personale a pârâtului B____ O_____ M______ , domiciliat in Iași, ____________________, ______________, ___________, pentru pasivul rămas neacoperit al debitoarei _______________.L., cu sediul în Iași, ____________________, _______________, ___________, jud. Iași, înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX , CUI xxxxxxxx .

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi,10.02.2015 .

	Președinte, R_____ B_____
	Grefier, C_______ M______ N___

Red. BR

Ex.4/14.04.2015