R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 309/_____________________. XXXXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 12 iunie 2014

Instanța constituită din:

Completul de judecată CAJ4:

Președinte: S_____ F_________ – judecător

Judecător: M_____ Ș_____

Grefier: D____ C_____________

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – procuror Lucreția T_____ – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B_____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea apelului declarat de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA TÂRGU S_______ împotriva sentinței penale nr. 41 din data de 25 martie 2014 pronunțată de Judecătoria Târgu S_______ în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 369 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 15 mai 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru datele de 23 mai 2014 și 12 iunie 2014, când,

C U R T E A

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 215 din data de 11 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Zărnești s-a dispus:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod penal coroborat cu art. 18/1 Cod penal achitarea inculpatului I____ F_____ de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere i-a fost anulat prevăzută de 86 alin.2 teza a II-a din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a Cod penal întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

În baza art. 18/1 alin. 3 Cod penal coroborat cu art. 91 lit. c Cod penal a aplicat inculpatului amenda administrativa de 1000 lei.

În baza art.192 pct.1 lit. d Cod de procedură penală a obligat inculpatul sa plătească statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că:

Prin sentința penalǎ nr. 1524/26.10.2009, pronunțatǎ de Judecǎtoria B_____, definitivǎ prin decizia penală nr.248/R/09.04.2010 a Curții de apel B_____, inculpatul I____ F_____ a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, pentru sǎvârșirea unor infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice.

Prin sentința penalǎ nr. 978/09.06.2009, pronunțatǎ de Judecǎtoria B_____, definitivǎ prin decizia penală nr. 54/R/22.01.2010 a Curții de apel B_____, inculpatul I____ F_____ a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, pentru sǎvârșirea unor infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice, iar, în baza acestei sentințe, dreptul inculpatului de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost anulat (filele 25 și 48 dosar de urmărire penală).

În data de 10.02.2013, în jurul orei 11.30, inculpatul, deși avea permisul de conducere anulat, fapt cunoscut de inculpat, s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe care l-a condus pe DN 73, din direcția Pitești spre B_____ și întrucât depășise viteza legală, un echipaj de poliție a pornit în urmărirea autoturismului condus de inculpat.

Dându-și seama că este urmărit de echipajul de poliție și știind că are permisul de conducere anulat, inculpatul a pătruns cu autoturismul într-o parcare, a abandonat autoturismul și a încercat să părăsească locul respectiv, însă a fost împiedicat de agenții de poliție.

După acest moment, inculpatului i s-a solicitat să urmeze echipajul de poliție la sediu în vederea efectuării de verificări, fapt cu care inculpatul a fost de acord.

Când a ajuns în dreptul unității, inculpatul, conștientizând gravitatea faptei sale de a conduce autoturismul pe drumurile publice fără a avea acest drept, s-a speriat și a fugit de sub escorta echipajului de poliție.

La câteva ore, după ce s-a liniștit, inculpatul s-a prezentat de bună-voie la sediul poliției, unde a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că regretă cele întâmplate.

Din examinarea întregului probatoriu administrat în cauzǎ, instanța constatǎ, dincolo de orice îndoialǎ rezonabilǎ, cǎ, în data de 16.07.2012, la ora 03.30, inculpatul, deși nu avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, întrucât permisul sǎu de conducere fusese anulat, fapt cunoscut de inculpat, s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și a condus pe DN 73, din direcția Pitești spre B_____.

Fapta inculpatului care, în data de 10.02.2013, în jurul orei 11.30, deși nu avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, întrucât permisul sǎu de conducere fusese anulat, fapt cunoscut de inculpat, s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și a condus pe DN 73, din direcția Pitești spre B_____, întrunește parțial elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cǎrei permis de conducere i-a fost anulat, prevăzută de art.86 alin.2 teza a II-a din OUG nr.195/2002.

Din examinarea fișei de cazier a inculpatului, instanța a constatat cǎ, prin sentința penalǎ nr. 978/09.06.2009, pronunțatǎ de Judecǎtoria B_____, definitivǎ prin decizia penală nr. 54/R/22.01.2010 a Curții de apel B_____, inculpatul I____ F_____ a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, pentru sǎvârșirea unor infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice, pedeapsǎ a cǎrei executare, în baza art. 81 și art. 82 Cod Penal, a fost suspendatǎ pe un termen de încercare de 3 ani, iar, prin sentința penalǎ nr. 1524/26.10.2009, pronunțatǎ de Judecǎtoria B_____, definitivǎ prin decizia penală nr. 248/R/09.04.2010 a Curții de apel B_____, inculpatul I____ F_____ a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 8 luni închisoare, pentru sǎvârșirea unor infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice, pedeapsǎ a cǎrei executare, în baza art.86¹ și art.86² Cod Penal, a fost suspendatǎ pe un termen de încercare de 4 ani (fila 48 dosar de urmărire penală).

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ fapta pentru care a fost trimis în judecatǎ inculpatul în prezenta cauzǎ a fost sǎvârșitǎ de acesta în termenele de încercare stabilite prin sentințele penale arătate și, deci, în stare de recidivǎ postcondamnatorie, potrivit art. 37 alin.1 lit.a Cod Penal.

Sub aspectul laturii obiective, există acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice deși nu avea acest drept, întrucât permisul sǎu de conducere fusese anulat, încălcând în acest fel prevederile legale care reglementează desfășurarea acestei activități. Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este una de pericol, astfel că legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos, în speță, punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, a rezultat din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, formă de vinovăție prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod Penal, întrucât acesta a condus autoturismul pe drumurile deși nu avea acest drept, întrucât permisul sǎu de conducere fusese anulat, fapt cunoscut de inculpat și astfel a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

În ceea ce privește pericolul social al faptei ce face obiectul prezentei judecǎți, instanța a constatat cǎ aceastǎ condiție de existențǎ a infracțiunii nu este îndeplinitǎ, pentru motivele ce se vor arǎta în continuare.

Potrivit art.17 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzutǎ de legea penalǎ, iar potrivit art.18¹ nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penalǎ, dacǎ prin atingerea minimǎ adusǎ uneia din valorile apǎrate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsitǎ în mod vădit de importanțǎ, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social s-a ținut seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisǎ, de urmarea produsǎ sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Instanța a constatat cǎ inculpatul este o persoanǎ care își asigurǎ traiul de zi cu zi prin muncǎ onestǎ, începând cu luna februarie 2008 acesta fiind angajat ca mecanic auto la ___________ B_____, în baza unui contract de muncă, în prezent este student în anul IV în cadrul Universității „Transilvania” B_____ – Facultatea de inginerie și mecanică, urmând să susțină examenul de licență și de-a lungul timpului, a avut o preocupare constantă pentru integrarea în activități lucrative, prezintă stabilitate în muncă și perspective de a-și construi o carieră profesională, este bine integrat familial și beneficiază de o rețea de suport social, astfel cum a rezultat din referatul de evaluare întocmit în prezenta cauză de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B_____ (filele 16-22 dosar judecătorie).

În aceste condiții, instanța a constatat cǎ atingerea adusă relațiilor sociale protejate de lege este minimă în contextul elementelor de fapt arătate, iar motivația care a stat la baza acțiunii, circumstanțele personale ale inculpatului, dar și poziția sa procesuală constituie argumente ce demonstrează că în concret fapta este lipsită de pericolul social al unei infracțiuni, criteriile prevăzute de art.18¹ Cod Penal fiind examinate în întregime și în mod coroborat.

Pentru aceste motive instanța apreciind că fapta săvârșită de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. b/1 a dispus achitarea inculpatului.

În baza art.18/1 alin.3 Cod penal coroborat cu art.91 lit.c Cod penal a aplicat acestuia amenda administrativa de 1000 lei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Zărnești.

Ministerul Public a criticat hotărârea pentru netemeinicie în ce privește soluția de achitare a inculpatului, arătând că soluția de achitare este greșită, deoarece inculpatul a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, înăuntrul termenului de încercare a reiterat același comportament, dând dovadă de rezistență la această formă de constrângere aplicată prin cele două condamnări anterioare

Suplimentar, un alt motiv al apelului îl constituie aplicarea legii penale mai favorabile. Ministerul Public a arătat că infracțiunea dedusă judecății se circumscrie dispozițiilor Noului Cod penal, pe care le consideră mai favorabile raportat la limitele de pedeapsă.

Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 Cod procedură penală se constată că apelul declarat de Ministerul Public este fondat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză și a atribuit faptei caracterizarea juridică legală.

Singura chestiune supusă devoluțiunii apelului este stabilirea existenței pericolului social ca trăsătură esențială a infracțiunii, având în vedere că prima instanță a constatat că fata inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Potrivit art. 17 Cod Penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzutǎ de legea penalǎ, iar potrivit art.18¹ nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penalǎ, dacǎ prin atingerea minimǎ adusǎ uneia din valorile apǎrate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsitǎ în mod vădit de importanțǎ, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisǎ, de urmarea produsǎ sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Instanța are a observa, prioritar, că inculpatul a condus autoturismul cunoscând că permisul său de conducere a fost anulat urmare a condamnării pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice: conducere pe drumurile publice a unor autovehicul neînmatriculate, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, conducere pe drumurile publice fără permis de conducere și conducere pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

Pentru aceste infracțiuni inculpatul a fost condamnat prin cele două sentințe penale amintite, iniția la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei și apoi la 1 an și 8 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, astfel că fapta dedusă judecății a fost comisă înăuntrul termenul de încercare stabilit pentru această ultimă pedeapsă.

Cu privire la împrejurările concrete ale comiterii faptei, instanța de apel are a constata că inculpatul, data de 10.02.2013, în jurul orei 11.30, inculpatul, deși avea permisul de conducere anulat, fapt cunoscut de inculpat, s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe care l-a condus pe DN 73, din direcția Pitești spre B_____ și întrucât depășise viteza legală, un echipaj de poliție a pornit în urmărirea autoturismului condus de inculpat.

Dându-și seama că este urmărit de echipajul de poliție și știind că are permisul de conducere anulat, inculpatul a pătruns cu autoturismul într-o parcare, a abandonat autoturismul și a încercat să părăsească locul respectiv, însă a fost împiedicat de agenții de poliție.

După acest moment, inculpatului i s-a solicitat să urmeze echipajul de poliție la sediu în vederea efectuării de verificări, fapt cu care inculpatul a fost de acord.

Când a ajuns în dreptul unității, inculpatul, conștientizând gravitatea faptei sale de a conduce autoturismul pe drumurile publice fără a avea acest drept, s-a speriat și a fugit de sub escorta echipajului de poliție, fiind urmărit, somat să se oprească și apoi s-au tras focuri de avertisment însă, tot a continuat să fugă și s-a dus acasă.

La câteva ore, după ce s-a liniștit, inculpatul s-a prezentat de bună-voie la sediul poliției, unde a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că regretă cele întâmplate; inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest fiind relevată o alcoolemie de 0,08 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar la recoltarea probelor biologice s-a evidențiat o alcoolemie de 0,20 g%o, peste o oră alcoolemia fiind 0, astfel că pentru această faptă s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Chiar dacă inculpatul s-a speriat și a început să fugă de polițiști, instanța are a constata că acesta a fugit și după ce a fost prins prima dată de polițiști, în sensul că a fugit chiar din fața unității de poliție, pur și simplu s-a smuls din mâinile polițiștilor și a fugit, deși a fost somat să se oprească și au fost trase focuri de avertisment, predându-se doar după câteva ore.

În consecință inculpatul a acționat astfel nu pentru că s-ar fi speriat (aceste acțiuni se puteau datora spaimei inițial) ci pentru că dorea să scape de răspundere penală, cunoscând exact consecințele acestei fapte, deoarece urma un program de supraveghere și cunoștea consecințele faptei sale.

Nu este de neglijat persistența infracțională de care a dat dovadă în comiterea de infracțiuni contra circulației pe drumurile publice. În acest sens, se impune precizarea că prin sentința penală nr. 978/2009 pronunțată de Judecătoria B_____ a fost condamnat pentru patru infracțiuni la pedeapsă de 1 an cu suspendarea condiționată a executării acesteia, iar prin sentința penală nr. 1524/2009 pentru două infracțiuni, astfel că recidiva este una specială, inculpatul dând dovadă că nu a înțeles clemența instanțelor de judecată care inițial au pronunțat o pedeapsă cu suspendarea condiționată și apoi cu suspendarea sub supraveghere.

Se constată așadar, că inculpatul nu numai că a persistat în activitatea infracțională, prin comiterea acelorași gen de infracțiuni, dar a nesocotit și clemența acordată în scopul îndreptării sale, dar care nu a avut efect, inculpatul săvârșind o altă infracțiune contra siguranței circulației pe drumurile publice, cunoscând foarte bine consecințele acestei fapte, sperând că nu va fi prins (fila 20 dosar instanță, referatul de evaluare).

În consecință, împrejurările comiterii faptei, astfel cum au fost descrise anterior, aspectele privind fuga de două ori de organele de poliție, deși a fost somat să oprească și au fost trase focuri de avertisment, alături de recidiva specială, nu pot conduce la concluzia că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; se impune a sublinia și faptul că interdicția de a conduce autovehicule a fost aplicată în cadrul obligațiilor stabilite de instanța de judecată consecutiv suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare.

Față de împrejurările concrete de comitere a faptei, de atingerea adusă valorii sociale ocrotite și de persoana inculpatului, instanța constată că fapta nu reprezintă doar o întâmplare singulară în viața inculpatului, ci o reiterare a aceluiași gen de comportament infracțional, dând dovadă de nepăsare față de normele legale, de consecințele nerespectării obligațiilor stabilite de instanță, astfel că este nevoie de represiune penală pentru restabilirea echilibrului social din perspectiva rolului și scopului sancțiunii penale, în special pentru recuperarea inculpatului, ca acesta să conștientizeze că nerespectarea dispozițiilor legale și a măsurilor impuse de instanța ce a dat dovadă de clemență.

În consecință, instanța de apel ar a constata că soluția de achitare este greșită și că se impune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile față de împrejurarea că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal, potrivit art. 5 din acest cod.

Dispozițiile art. 335 alin. 2 Cod penal ce au preluat dispozițiile art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 prevăd același regim sancționator, adică închisoarea de la 6 luni la 3 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii, ceea ce înseamnă că din perspectiva speciei și limitelor de pedeapsă nu se poate stabili legea mai favorabilă.

La evaluarea sancțiunii penale ce se va aplica inculpatului instanța va avea în vedere și faptul că acesta își asigurǎ traiul de zi cu zi prin muncǎ onestǎ, începând cu luna februarie 2008 acesta fiind angajat ca mecanic auto la ___________ B_____, în baza unui contract de muncă, în prezent este student în anul IV în cadrul Universității „Transilvania” B_____ – Facultatea de inginerie și mecanică, urmând să susțină examenul de licență și de-a lungul timpului, a avut o preocupare constantă pentru integrarea în activități lucrative, prezintă stabilitate în muncă și perspective de a-și construi o carieră profesională, este bine integrat familial și beneficiază de o rețea de suport social, astfel cum rezultǎ din referatul de evaluare întocmit în prezenta cauză de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul B_____ (filele 16-22 dosar judecătorie), împrejurări pe care instanța le apreciază ca fiind circumstanțe atenuante.

De asemenea, inculpatul s-a prevalat și de procedura simplificată, prin recunoașterea vinovăției, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Se constată că potrivit dispozițiilor Noului Cod penal privind efectul circumstanțelor atenuante sunt mai restrictive, în sensul că limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, față de dispozițiile Cod penal anterior ce determină aplicarea unei pedepse sub limita minimului special prevăzut de lege pentru fapta comisă, astfel că acesta din urmă reprezintă legea mai favorabilă.

Aceeași este situația și cu privire la starea de recidivă postcondamnatorie, în sensul că dispozițiile Cod penal anterior prevedeau că pedepsele aplicate pentru infracțiunea comisă în stare de recidivă și cele comise anterior se contopesc, putându-se aplica un spor de până la 7 ani (art. 39 Cod penal anterior), în timp ce dispozițiile art. 43 Cod penal prevăd că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea comisă în stare de recidivă se adaugă la pedeapsa anterioară, adică operează un cumul aritmetic și nu un cumul juridic, astfel că tot legea anterioară este mai favorabilă.

Cum Decizia nr. 265/2014 pronunțată de Curtea Constituțională a stabilit că aplicarea legii penale mai favorabile se va efectua numai global și nu potrivit teoriei instituțiilor juridice autonome, instanța are a constata că legea anterioară este legea mai favorabilă inculpatului și în consecință aceste dispoziții vor fi avute în vedere.

Reținând în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante în sensul art. 74 alin. 2 Cod penal anterior, astfel cum au fost descrise, potrivit art. 76 lit. e din același cod, instanța apreciază că o pedeapsa cu amenda în cuantum de 500 lei pentru infracțiunea dedusă judecății este suficientă pentru reeducarea inculpatului și realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală, urmând a se proceda la aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal anterior și la aplicarea pedepsei accesorii potrivit art. 71, 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal anterior.

Pentru considerentele mai sus expuse, potrivit art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală se va admite apelul declarat de Ministerul Public și se va desființa hotărârea atacată în ce privește soluția de achitare a inculpatului I____ F_____ și aplicarea legii penale mai favorabile și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 86 alin. 2 teza a II-a din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 74 alin. 2, 76 lit. e Cod penal anterior și art. 5 Noul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, se va dispune condamnarea inculpatului I____ F_____.

În baza art. 83 Cod penal anterior, se va revoca beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1an și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1524/2009 a Judecătoriei B_____, definitivă prin decizia penală nr. 248/9 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel B_____, pe care o va adăuga la pedeapsa de mai sus, astfel că inculpatul execută pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare și pedeapsa de 500 lei amendă penală.

Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63/1 Cod penal anterior.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal anterior.

Se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 de ore, în data de 10.02.2013.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Cu aplicarea art. 275 alin. 3 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Zărnești împotriva sentinței penale nr. 215/11 decembrie 2013 a Judecătoriei Zărnești, pe care o desființează în ce privește soluția de achitare a inculpatului I____ F_____ și aplicarea legii penale mai favorabile și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 86 alin. 2 teza a II-a din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 396 alin. 10 C. proc. pen. și art. 74 alin. 2, 76 lit. e Cod penal anterior și art. 5 Noul Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, condamnă pe inculpatul I____ F_____ (cu datele prevăzute de art. 107 alin.1 C. proc. pen.) la pedeapsa de 500 lei amendă penală.

În baza art. 83 Cod penal anterior, revocă beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1an și 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1524/2009 a Judecătoriei B_____, definitivă prin decizia penală nr. 248/9 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel B_____, pe care o adaugă la pedeapsa de mai sus, astfel că inculpatul execută pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare și pedeapsa de 500 lei amendă penală.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63/1 Cod penal anterior.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal anterior.

Deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 24 de ore, în data de 10.02.2013.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2014.

PreședinteJudecător

S_____ FranguloiuMirela Ș_____

Grefier

D____ C_____________

Red. S.F./29.08.2014

Dact. D.C./29 .08.2014/4 exemplare

Jud.fond: S.M______