R O M Â N I A

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Nr. operator de date cu caracter personal : 3159

DECIZIA PENALĂ NR. 589/A/2014

Ședința nepublică din data de 18 noiembrie 2014

Complet constituit din:

Președinte: S____ L____

Judecător: C_________ A____ I____

Grefier: S___ A______

S-au luat în examinare apelurile penale declarate de către inculpatul apelant N_____ A_____ M____ și partea vătămată M____ R___ F_____ P___ REPREZ.LEGAL M____ T____, împotriva sentinței penale nr. 967 din data de 18 iunie 2014 pronunțată de către Judecătoria Satu M___, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, faptă prev. și ped. de art. 202 alin.1 Cod penal.

Se constată că dezbaterea pe fond asupra cauzei a avut loc la data de 04 noiembrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea acesteia amânându-se pentru data 11 noiembrie 2014, respectiv data de 18 noiembrie 2014, zi în care s-a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

P___ sentința penală nr. 967 din data de 18 iunie 2014 pronunțată de Judecătoria Satu M___, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apărătorul părții civile și în consecință:

În baza art. 202 alin. 1 cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul N_____ A_____ M____, pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 NCP i-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b, d și e cod penal din 1968, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 397 NCPP a obligat inculpatul să plătească părții civile M____ R___ F_____ prin reprezentant legal M____ T____ dom. în Satu M___ ______________________, _______________ M___ suma de 30.000 lei despăgubiri civile, reprezentând daune morale, respinge restul pretențiilor.

În baza art. 272 alin. 1NCPP s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Satu M___ a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul cuvenit avocatului din oficiu G_____ A_____, conform delegației nr. 1930/2013.

În baza art. 274 alin.1 NCPP a obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

P___ rechizitoriul nr. 270/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu M___ inculpatul N_____ A_____ M____ a fost trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunii de: corupție sexuală, faptă prev. și ped. de art. 202 alin.1 C.pen.

În actul de sesizare s-a reținut că în data de 24.VII.2013, în jurul orelor 18,00, minorul M____ R___ F_____, în vârstă de 7 ani, în timp ce părinții acestuia discutau unele probleme de conviețuire cu vecinii lor, a povestit părinților faptul că înainte cu aproximativ o lună de zile a fost acostat de învinuit care l-a ademenit sub pretextul că îi dă un cățel, invitându-l în locuința inculpatului. Minorul parte vătămată a acceptat promisiunea având în vedere faptul că îl cunoștea pe învinuit, fiind vecini și se salutau în mod frecvent.

Inculpatul i-a arătat minorului în curtea locuinței sale o cușcă pentru câini și l-a invitat pentru început în apartamentul în care locuia bunica inculpatului unde, printre altele, i-a prezentat o revistă cu poze porno, purtând discuții în legătură cu cele vizionate.

După mai multe discuții, minorul parte vătămată M____ R___ F_____ a fost condus de învinuit la etajul II în locuința acestuia, unde au continuat discuțiile pentru ca în cele din urmă să-i solicite minorului efectuarea unor lucruri cu caracter obscen care aduc ofensă la pudoare, respectiv s-a descheiat la pantaloni și i-a cerut minorului să-i prindă penisul explicându-i cum să efectueze unele acțiuni pentru masturbare, lucru care s-a întâmplat.

Inițial, inculpatul i-a cerut minorului parte vătămată să facă sex oral cum a văzut în reviste, dar acesta a refuzat în mod categoric.

Pe parcursul desfășurării acestor activități, inculpatul s-a prefăcut că dă un telefon la „Aladin” pentru a-i aduce un cățel care să îl dea părții vătămate.

După terminarea activităților cu caracter obscen, minorul parte vătămată a fost lăsat să plece acasă dar, înainte de a pleca, inculpatul l-a pus să jure că nu va spune nimănui despre cele întâmplate.

Pe parcursul cercetărilor s-a constatat faptul că minorul nu a relatat părinților mai devreme cele petrecute întrucât îi era frică de jurământul asumat și de teamă să nu i se întâmple ceva și mai rău.

Faptul că minorul a fost supus unui abuz sexual rezultă și din raportul de evaluare psiho-socială nr. 137 întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Satu M___ (f. 47-57).

Din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că minorul parte vătămată are un comportament normal raportat la vârsta acestuia.

De asemenea, părinții acestuia și în special tatăl, au fost profund intrigați în legătură cu cele întâmplate, motiv pentru care s-au adresat mai multor instituții abilitate privind creșterea și educarea minorilor (f.10-12, 111).

Inculpatul nu recunoaște comiterea faptei. În declarațiile sale a precizat că o cunoaște pe partea vătămată, că între el și partea vătămată s-au petrecut unele aspecte nepotrivite cum ar fi de exemplu prezența și curiozitatea minorului într-un moment când inculpatul se urina la o tufă din apropierea locuinței lor.

Inculpatului i s-a cerut să se supună unui examen cu testul poligraf, inițial a acceptat dar în momentul când a fost prezentat specialiștilor a refuzat, motivând că nu este într-o stare psihică bună.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu M___ la data de 01.10.2013 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La termenul din 14.01.2014 inculpatul a consimțit să dea declarație în fața instanței, sens în care s-a procedat la audierea acestuia, declarațiile inculpatului fiind consemnate și atașate la dosar .

În cadrul cercetării judecătorești, a fost audiată partea vătămată la același termen de judecată acesta constituindu-se parte civilă în cauză prin reprezentant legal cu suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 reprezentând daune morale.

În cauză s-a dispus audierea martorilor V____ M____, E____ M____ D______ N_____ N_____ M______, M____ F_____ I___, V____ A_____, V____ M____ și N_____ E____.

Analizând materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești instanța de fond a reținut în fapt că:

În data de 24.VII.2013, în jurul orelor 18,00, minorul M____ R___ F_____, în vârstă de 7 ani, în timp ce părinții acestuia discutau unele probleme de conviețuire cu vecinii lor, a povestit părinților faptul că înainte cu aproximativ o lună de zile a fost acostat de inculpat care l-a ademenit sub pretextul că îi dă un cățel, invitându-l în locuința inculpatului. Minorul parte vătămată a acceptat promisiunea având în vedere faptul că îl cunoștea pe inculpat, fiind vecini și se salutau în mod frecvent.

Inculpatul i-a arătat minorului în curtea locuinței sale o cușcă pentru câini și l-a invitat pentru început în apartamentul în care locuia bunica inculpatului unde, printre altele, i-a prezentat o revistă cu poze porno, purtând discuții în legătură cu cele vizionate.

După mai multe discuții, minorul parte vătămată M____ R___ F_____ a fost condus de inculpat la etajul II în locuința acestuia, unde au continuat discuțiile pentru ca în cele din urmă să-i solicite minorului efectuarea unor lucruri cu caracter obscen care aduc ofensă la pudoare, respectiv s-a descheiat la pantaloni și i-a cerut minorului să-i prindă penisul explicându-i cum să efectueze unele acțiuni pentru masturbare, lucru care s-a întâmplat.

Pe parcursul desfășurării acestor activități, inculpatul s-a prefăcut că dă un telefon la „Aladin” pentru a-i aduce un cățel care să îl dea părții vătămate.

După terminarea activităților cu caracter obscen, minorul parte vătămată a fost lăsat să plece acasă dar, înainte de a pleca, inculpatul l-a pus să jure că nu va spune nimănui despre cele întâmplate.

Minorul nu a relatat părinților mai devreme cele petrecute întrucât îi era frică de jurământul asumat și de teamă să nu i se întâmple ceva și mai rău.

Faptul că minorul a fost supus unui abuz sexual rezultă și din raportul de evaluare psiho-socială nr. 137 întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Satu M___, precum și din declarația martorei V____ M____ psiholog și a raportului psihologic întocmit de acesta, care afirmă că a evaluat minorul din punct de vedere psihologic și acesta i-a povestit faptul că la un moment dat a fost invitat de un tânăr, vecin cu el, în locuința sa sub pretextul că îi va da un câine, iar minorul pentru că iubește animalele forte mult a acceptat invitația.

După aceea minorul i-a povestit martorei că acel tânăr inițial i-a arătat reviste porno , după care l-a invitat în apartamentul său unde respectivul tânăr i-a propus minorului să îl masturbeze.

Astfel martora a precizat că în urma evaluării minorul prezenta o simptomatologie anxioasă accentuată, în sensul că nu putea vorbi, relata cu dificultate se mișca mult pe scaun, nu o putea privi în ochi pe martoră, prezenta o stare de agitație și de asemenea arată martora minorul nu prezenta un comportament simulat.

Inculpatul nu recunoaște comiterea faptei. În declarațiile sale a precizat că o cunoaște pe partea vătămată, că între el și partea vătămată s-au petrecut unele aspecte nepotrivite cum ar fi de exemplu prezența și curiozitatea minorului într-un moment când inculpatul se urina la o tufă din apropierea locuinței lor.

Inculpatului i s-a cerut să se supună unui examen cu testul poligraf, inițial a acceptat dar în momentul când a fost prezentat specialiștilor a refuzat, motivând că nu este într-o stare psihică bună.

Instanța de fond a considerat că inculpatul pe tot parcursul procedurilor judiciare a avut o atitudine nesinceră, vinovăția acestuia rezultând din coroborarea probelor administrate în cauză relevante fiind declarația părții vătămate care se coroborează cu declarațiile martorei V____ M____ , declarația tatălui minorului M____ R___ F_____ care afirmă că partea vătămată i-a relatat aceleași aspecte, precum și din cele discutate telefonic de inculpat cu soția sa în data de 31.07.2012 orele 22,52 convorbire din care se reține:

„2900NAM1: - Bă! Toate…Tu îți dai seama bă? Că de la un sâmbure de adevăr, ei o făcut 10 kg de nuci mă! Măi! Deci ei n-au nici o dovadă pe ceea ce spun mă! Tu m-ai înțeles mă? Ei n-au nici absolut cea mai mică!

FEMEIE: B__! Dar nici tu n-ai nici o dovadă că nu-i adevărat!

2900NAM1: - Da cum să nu?

FEMEIE: - Ce?

2900NAM1: - Din cauza rușinei o zis ei toată chestia asta, când o aflat ce fel de copil are! Pentru că noi oricum urma să mergem, mai de vreme sau mai târziu tot mergeam, că nu se liniștea nemernicul! Nu se liniștea! Oricum nu se liniștea! Și oricum tot mergeam și ei când o aflat o știut că oricum îi ceva la mijloc! Și o început să facă crizele! Ca să pară ei ca lumea!” convorbire purtată de pe postul telefonic xxxxxxxxxx, 2900NAM1 care aparține inculpatului, fiind apelat de la postul telefonic xxxxxxxxxx care aparține soției acestuia.

Situația de fapt mai sus menționată s-a susținut cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunțului oral, declarațiile minorului parte vătămată, certificat de naștere, declarațiile și afirmațiile tatălui minorului parte vătămată, declarațiile mamei minorului parte vătămată, . declarațiile martorelor V____ A______, E____ M____ D______, N_____ N_____ M______, N_____ E____, V____ M____, procese-verbale de constatare, buletin de analiză medicală toxicologică, raport de evaluare psiho-socială a minorului M____ F_____, declarațiile învinuitului, cazierul judiciar, notă de redare a convorbirilor, proces-verbal de prezentare a materialului de u.p. , precum și cu probele administrate în faza cercetării judecătorești constând în declarația inculpatului , declarația părții vătămate, cazier inculpat, raporta de evaluare psihologică, declarațiile martorilor V____ M____, E____ M____ D______ N_____ N_____ M______, M____ F_____ I___, V____ A_____, V____ M____ și N_____ E____.

La termenul de judecată 06.05.2014 reprezentanta părții vătămate a solicitat instanței schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de corupție sexuală, faptă prev. si ped. de art. 202 alin. 1 C.penal in agresiune sexuala, faptă prev. si ped. de art. 219 al. 2 lit. c N.C.penal, fiind vorba despre conținutul efectiv al infracțiunii, acest conținut a fost nuanțat pe Noul C.penal sau în infracțiunea de viol prev. șim ped. de art. 197 alin. 1 și 3 cod penal, cerere de schimbare a încadrării însușită de parchet.

De asemenea arată că este vorba despre o măsură de constrângere cu privire la actul sexual cu un minor care nu a împlinit 16 ani și raportat la declarația minorului, precum si la Decizia nr. 3/2005 al Înaltei Curți de Casatie si Justiție, apreciază ca se poate vorbi despre o agresiune sexuala cu un minor care la data savarsirii infracțiunii avea 7 ani.

Instanța pentru a examina solicitarea privind schimbarea încadrării juridice astfel cum a fost formulată reține că în primul rând trebuie stabilită legea aplicabilă inculpatului având în vedere faptul că până la judecarea pe fond a cauzei, la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod penal (Legea 286/2009).

P___ urmare, de la data săvârșirii faptei și până la pronunțarea hotărârii în fondul cauzei au intervenit, cu privire la aceași faptă, mai multe legi succesive.

Conform art. 5 alin. 1 din noul Cod penal (L 286/2009) și art. 13 alin. 1 din vechiul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinare a prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile.

Prima condiție a aplicării art.5 Cod penal este ca între data săvârșirii faptei si până la data judecării cauzei să intervină mai multe legi, condiție îndeplinită în cauza de față. A doua condiție pentru aplicarea legii penale mai favorabile este existenta în ambele reglementari a unui element de continuitate una dintre norme să se regăsească în întregime in cealaltă normă, condiție care, de asemenea, este îndeplinită în cauză.

Pentru a determina legea penală mai favorabilă, instanța va realiza o analiză a legilor succesive, atât prin raportare la conținutul infracțiunii, la pedeapsă, prin raportare la conținutul și efectele circumstanțelor agravante sau atenuante, raportat la pedepsele complementare și accesorii, la regimul juridic al individualizării executării pedepsei, etc.

Astfel codul penal de la 1969 incrimina infracțiunea de corupție sexuală în art. 202 alin. 1 și se sancționa cu pedeapsa de la închisorii de la 6 luni la 5 ani .

Noul Cod penal (Legea 286/2009), incriminează fapta de coruperea sexuală a minorilor în art. 221 și se sancționează cu închisoarea de la 1 an la 5 ani .

Spre deosebire de vechiul cod penal, noul cod penal a prevăzut pedepse mai mari. P___ urmare, sub aspectul pedepsei vechiul cod penal este mai favorabil.

Având în vedere aceste criterii, instanța constată că legea veche, codul penal din 1969, este mai favorabilă inculpatului.

Astfel potrivit art. 197 alin. 1și 3 cod penal infracțiunea de viol constă în actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, dacă:

a) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună;

b) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau în tratamentul făptuitorului;

b¹) victima este membru al familiei;

c) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Pedeapsa este închisoarea de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi, dacă victima nu a împlinit vârsta de 15 ani, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

Acțiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. 1 se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Față de cele de mai sus instanța constată că cererea de schimbare a încadrării juridice formulată este neîntemeiată în raport cu situație de fapt reliefată, de coroborarea probelor administrate în cauză și ținând cont de interpretarea dată chestiunii juridice în discuție prin Decizia nr. 3/2005 al Înaltei Curți de Casatie si Justiție.

Aceeași motivare de respingere se impunea și în ce privește schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de agresiune sexuală prev. de art. 219 noul cod penal.

În drept fapta inculpatului astfel reținută întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de corupție sexuală prev. și ped. de art. 202 alin. 1 vechiul cod penal.

Pentru o justa individualizare a pedepsei ce va stabili pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, instanța va avea in vedere criteriile generale prev de art. 72 c.p. respectiv «dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevăzute in partea speciala, persoana făptuitorului, gradul de pericol social al faptei săvârșite si împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală

Astfel instanța va tine seama pe de o parte de gradul de pericol social ridicat al faptei comise de inculpat, de toate circumstanțele concrete in care acesta a săvârșit infracțiunea, de comportamentul nesincer manifestat de inculpat, urmând ca instanța să aplice inculpatului o pedeapsă privativă de libertate în limitele prev. de lege pentru infracțiunea săvârșită.

P___ caracterul sau de constrângere pedeapsa se diferențiază de celelalte sancțiuni de drept penal este un mijloc de reeducare, prin aplicarea pedepsei nu se urmărește doar reprimarea infractorului ci si formarea la acesta a unei atitudini fata de valorile sociale.

Scopul pedepsei este consacrat in dispozițiile art.52 al.1 din Codul penal unde se arata ca “ Scopul pedepselor este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni se realizează atât pentru cel căruia i se aplica o pedeapsa care este menita sa asigure constrângerea si reeducarea infractorului( prevenție speciala ).

Instanța de fond a considerat că scopul pedepsei poate fi atins având în vedere comportarea și poziția procesuală a inculpatului, doar prin executarea prin privare de libertate a pedepsei, deoarece fermitatea cu care a fost pedepsit inculpatul va exercita o influență pozitivă asupra altor indivizi care vor fi determinați astfel sa nu săvârșească infracțiuni căci pedeapsa va fi inevitabila și constă in înlăturarea temporara sau definitiva a condamnatului din cadrul societății.

Văzând dispozițiile art. 71 C.pen. în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art.3 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța consideră că în raport cu gravitatea faptelor comise interzicerea dreptului de a fi ales și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei de către inculpat respectă principiul proporționalității,astfel că va aplica inculpatului pedeapsa accesorie conform dispozitivului.

În cauză partea vătămată prin reprezentant legal s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 lei despăgubiri civile reprezentând daune morale.

În ce privesc daunele materiale solicitate acestea nu au fost precizate în ce constau și nu au fost dovedite prin nici un mijloc de probă, motiv pentru care urmează ca instanța să le respingă ca nedovedite.

Raportat la daunele morale solicitate instanța de fond a reținut că, valoarea daunelor morale se stabilește prin apreciere, ca urmare a aplicării de către instanță a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, atât în plan fizic, cât și psihic cum este cazul în speță, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, precum și măsura în care este afectată situația familială și socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sub subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părții civile.

De asemenea, trebuie să există o proporționalitate între suferința provocată, care, deși nu poate fi cuantificată, poate fi cel puțin estimată, evaluarea neputând fi una pur subiectivă ori de natură a duce la o îmbogățire fără just temei.

Potrivit reglementărilor Consiliului Europei referitoare la repararea daunelor morale adoptate cu ocazia Colocviului de la Londra în perioada 21-25 iulie 1969, dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează unei evaluări pecuniare și are drept scop de a da o compensare sau satisfacție victimei.

Referitor la înțelesul noțiunii de prejudiciu moral, acesta, în opoziție cu paguba materială, nu înseamnă o diminuare a patrimoniului părții vătămate, excluzând orice daună de ordin patrimonial, prin el aducându-se atingere valorilor cu conținut nepatrimonial care caracterizează personalitatea umană, în speță putând vorbi despre praetium doloris (prețul durerii), în urma faptei inculpatului care a creat minorului partea civilă un dezechilibru emoțional ce poate să-l afecteze pe termen mai lung cu influențarea dezvoltării personalității, ceea ce evident a produs și va produce, pe lângă consecințe negative, și o durere părții civile.. Deși această suferință nu poate fi cuantificată în bani, instanța apreciază că suma de 30.000 lei este în măsură să asigure părții civile o compensare justă și echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

În cauză în primele termene inculpatul a beneficiat de asistență juridică din oficiu, fiind ulterior asistat de avocat ales, drept pentru care având în vedere prev. art. 272 alin. 1 cod proc. penală și a protocolului dintre Uniunea Națională a Avocaților și Ministerul Justiției urmează a dispune plata a 25% din onorariul cuvenit avocatului din oficiu, din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Satu M___.

Potrivit art. 274 alin. 1 cod proc. penală în caz de condamnare inculpatul a suportat cheltuielile judiciare avansate de către stat.

Față de cele de mai sus reținută fiind vinovăția inculpatului instanța de fond, în baza art. 202 alin. 1 cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 NCP l-a condamnat pe inculpatul N_____ A_____ M____, pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 cod penal din 1968 cu aplicarea art. 5 NCP i-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b, d și e cod penal din 1968, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 397 NCPP l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile M____ R___ F_____ prin reprezentant legal M____ T____ dom. în Satu M___ ______________________, _______________ M___ suma de 30.000 lei despăgubiri civile, reprezentând daune morale, respinge restul pretențiilor.

În baza art. 272 alin. 1NCPP s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Satu M___ a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul cuvenit avocatului din oficiu G_____ A_____, conform delegației nr. 1930/2013.

În baza art. 274 alin.1 NCPP l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel penal partea civilă M____ R___ F_____ și inculpatul N_____ A_____.

Partea vătămată apelante M____ R___ F_____, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei hotărâri în sensul condamnării inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate pentru comiterea infracțiunii de viol și agresiune sexuală. Învederează că un prim aspect al nelegalității hotărârii atacate îl constituie nemotivarea cererii de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de corupție sexuală în infracțiunea de viol, nearătându-se care sunt temeiurile care au justificat respingerea cererii de încadrare juridică a faptei. Învederează că din declarația minorului parte vătămată rezultă fără nici un fel de dubiu existența unui act sexual care a produs satisfacție inculpatului, fiind astfel în prezența unei infracțiuni de viol.

Inculpatul apelant N_____ A_____ M____, a solicitat desființarea sentinței penale atacate, în principal, achitarea inculpatului, în baza dispozițiilor articolului 16 litera a din Codul de procedură penală pentru considerentul că fapta nu există și în baza articolului 16 litera c din Codul de procedură penală cu motivația că nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea. În subsidiar, cere redozarea pedepsei aplicate în sensul reținerii în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prevăzute de articolul 74 litera a Cod penal din 1968, respectiv litera c din același act normativ. Învederează instanței că probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond nu pot stabili cu certitudine vinovăția inculpatului, existând contradicții între declarațiile părții vătămate.

Examinând hotărârea apelată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, Curtea, în baza art. 420 alineat 10 Cod procedură penală va reține următoarele:

În fapt, în data de 24.VII.2013, în jurul orelor 18,00, minorul M____ R___ F_____, în vârstă de 7 ani, în timp ce părinții acestuia discutau unele probleme de conviețuire cu vecinii lor, a povestit părinților faptul că înainte cu aproximativ o lună de zile a fost acostat de inculpat care l-a ademenit sub pretextul că îi dă un cățel, invitându-l în locuința inculpatului. Minorul parte vătămată a acceptat promisiunea având în vedere faptul că îl cunoștea pe inculpat, fiind vecini și se salutau în mod frecvent.

Inculpatul i-a arătat minorului în curtea locuinței sale o cușcă pentru câini și l-a invitat pentru început în apartamentul în care locuia bunica inculpatului unde, printre altele, i-a prezentat o revistă cu poze porno, purtând discuții în legătură cu cele vizionate.

După mai multe discuții, minorul parte vătămată M____ R___ F_____ a fost condus de inculpat la etajul II în locuința acestuia, unde au continuat discuțiile pentru ca în cele din urmă să-i solicite minorului efectuarea unor lucruri cu caracter obscen care aduc ofensă la pudoare, respectiv s-a descheiat la pantaloni și i-a cerut minorului să-i prindă penisul explicându-i cum să efectueze unele acțiuni pentru masturbare, lucru care s-a întâmplat. Pe parcursul desfășurării acestor activități, inculpatul s-a prefăcut că dă un telefon la „Aladin” pentru a-i aduce un cățel care să îl dea părții vătămate. După terminarea activităților cu caracter obscen, minorul parte vătămată a fost lăsat să plece acasă dar, înainte de a pleca, inculpatul l-a pus să jure că nu va spune nimănui despre cele întâmplate.

Minorul nu a relatat părinților mai devreme cele petrecute întrucât îi era frică de jurământul asumat și de teamă să nu i se întâmple ceva și mai rău.

Faptul că minorul a fost supus unui abuz sexual rezultă și din raportul de evaluare psiho- socială nr. 137 întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Satu M___, precum și din declarația martorei V____ M____ psiholog și a raportului psihologic întocmit de acesta, care afirmă că a evaluat minorul din punct de vedere psihologic și acesta i-a povestit faptul că la un moment dat a fost invitat de un tânăr, vecin cu el, în locuința sa sub pretextul că îi va da un câine, iar minorul pentru că iubește animalele forte mult a acceptat invitația.

După aceea minorul i-a povestit martorei că acel tânăr inițial i-a arătat reviste porno , după care l-a invitat în apartamentul său unde respectivul tânăr i-a propus minorului să îl masturbeze. Martora a precizat că în urma evaluării minorul prezenta o simptomatologie anxioasă accentuată, în sensul că nu putea vorbi, relata cu dificultate se mișca mult pe scaun, nu o putea privi în ochi pe martoră, prezenta o stare de agitație și de asemenea arată martora minorul nu prezenta un comportament simulat.

Pentru o justa individualizare a pedepsei, instanța a avut in vedere criteriile generale prev de art. 72 c.p. respectiv «dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevăzute in partea speciala, persoana făptuitorului, gradul de pericol social al faptei săvârșite si împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală Astfel s-a ținut seama pe de o parte de gradul de pericol social ridicat al faptei comise de inculpat, de toate circumstanțele concrete in care acesta a săvârșit infracțiunea, de comportamentul nesincer manifestat de inculpat, urmând ca instanța să aplice inculpatului o pedeapsă privativă de libertate în limitele prev. de lege pentru infracțiunea săvârșită. P___ caracterul sau de constrângere pedeapsa se diferențiază de celelalte sancțiuni de drept penal este un mijloc de reeducare, prin aplicarea pedepsei nu se urmărește doar reprimarea infractorului ci si formarea la acesta a unei atitudini fata de valorile sociale.

În mod corect instanța de fond a considerat că scopul pedepsei poate fi atins având în vedere comportarea și poziția procesuală a inculpatului, doar prin executarea prin privare de libertate a pedepsei, deoarece fermitatea cu care a fost pedepsit inculpatul va exercita o influență pozitivă asupra altor indivizi care vor fi determinați astfel sa nu săvârșească infracțiuni căci pedeapsa va fi inevitabila și constă in înlăturarea temporara sau definitiva a condamnatului din cadrul societății.

În cauză partea vătămată prin reprezentant legal s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 lei despăgubiri civile reprezentând daune mor În ce privesc daunele materiale solicitate acestea nu au fost precizate în ce constau și nu au fost dovedite prin nici un mijloc de probă, motiv pentru care instanța le-a respins ca nedovedite. Raportat la daunele morale solicitate instanța de fond a reținut că, valoarea daunelor morale se stabilește prin apreciere, ca urmare a aplicării de către instanță a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză, atât în plan fizic, cât și psihic cum este cazul în speță, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, precum și măsura în care este afectată situația familială și socială. În cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sub subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părții civile. De altfel, trebuie să există o proporționalitate între suferința provocată, care, deși nu poate fi cuantificată, poate fi cel puțin estimată, evaluarea neputând fi una pur subiectivă ori de natură a duce la o îmbogățire fără just temei.

Referitor la prejudiciul moral, acesta, în opoziție cu paguba materială, nu înseamnă o diminuare a patrimoniului părții vătămate, excluzând orice daună de ordin patrimonial, prin el aducându-se atingere valorilor cu conținut nepatrimonial care caracterizează personalitatea umană, în speță putând vorbi despre praețium doloris prețul durerii, în urma faptei inculpatului care a creat minorului partea civilă un dezechilibru emoțional ce poate să-l afecteze pe termen mai lung cu influențarea dezvoltării personalității, ceea ce evident a produs și va produce, pe lângă consecințe negative, și o durere părții civile.. Deși această suferință nu poate fi cuantificată în bani Curtea apreciază că suma de 30.000 lei ce a fost stabilită de prima instanță este în măsură să asigure părții civile o compensare justă și echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Instanța de fond a administrat un probatoriu complet pe care l-a interpretat just în lumina dispozițiilor art. 103 Cod procedură penală și pe baza acestuia a reținut situația de fapt și a făcut încadrarea în drept.

De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal. Analizând cauza din perspectiva dispozițiilor cuprinse în articolul 4 din Codul de procedură penală, instanța de fond în mod corect a constatat că ansamblul probator administrat este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul. De asemenea, situația de fapt avută în vedere de prima instanță este una corectă. Pedeapsa aplicată inculpatului cât și modalitatea de executare au fost corect individualizate de către instanța de fond.

Față de situația de fapt reținută corect de instanța de fond, curtea constată că încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpat este corespunzătoare, că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită, iar pedeapsa aplicată a fost corect individualizată.

La individualizarea pedepsei principale, în cadrul general prevăzut de articolul 74 din Codul penal, au fost avute în vedere limitele de pedeapsă stabilite de lege, pericolul social concret al faptei și făptuitorului.

Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de corupție sexuală în infracțiunea de viol reiterată se constată că în mod corect a fost respinsă de prima instanță..

În mod just ,prima instanță pentru a determina legea penală mai favorabilă, a realizat o analiză a legilor succesive, atât prin raportare la conținutul infracțiunii, la pedeapsă, prin raportare la conținutul și efectele circumstanțelor agravante sau atenuante, raportat la pedepsele complementare și accesorii, la regimul juridic al individualizării executării pedepsei, etc.

Astfel codul penal de la 1969 incrimina infracțiunea de corupție sexuală în art. 202 alin. 1 și se sancționa cu pedeapsa de la închisorii de la 6 luni la 5 ani .

Noul Cod penal (Legea 286/2009), incriminează fapta de corupere sexuală a minorilor în art. 221 și se sancționează cu închisoarea de la 1 an la 5 ani .

Spre deosebire de vechiul cod penal, noul cod penal a prevăzut pedepse mai mari. P___ urmare, sub aspectul pedepsei vechiul cod penal este mai favorabil.

Având în vedere aceste criterii, instanța constată că legea veche, codul penal din 1969, este mai favorabilă inculpatului.

Astfel potrivit art. 197 alin. 1și 3 cod penal infracțiunea de viol constă în actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Totodată, prin decizia III /2005 Înalta Curte de Casație și Justiție ,Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii și ,în aplicarea dispozițiilor art.197 alin 1 cu referire la art.198 și 201 din Codul penal,a statuat :prin act sexual de orice natură ,susceptibil a fi încadrat în infracțiunea de viol prevăzută de art.197 din Codul penal ,se înțelege orice modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale prin folosirea sexului sau acționând asupra sexului ,între persoane de sex diferit sau de același sex,prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-și exprima voința.

În mod just s-a constatat că cererea de schimbare a încadrării juridice formulată este neîntemeiată în raport cu situația de fapt reliefată, de coroborarea probelor administrate în cauză și ținând cont de interpretarea dată chestiunii juridice prin Decizia nr. III/2005 al Înaltei Curți de Casație si Justiție.

Așa fiind, instanța a apreciat că o pedeapsă de 2ani închisoare în detenție este necesară pentru realizarea scopului acesteia – de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Față de cele expuse, în baza art. 421 punctul 1 litera b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile penale declarate de partea civilă M____ R___ F_____, reprezentat de M____ T____ și inculpatul N_____ A_____, împotriva sentinței penale nr. 967 din 18.06.2014, pronunțată de Judecătoria Satu M___, pe care o menține în întregime.

Va obliga pe apelanți să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 421 punctul 1 litera b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondate apelurile penale declarate de partea civilă M____ R___ F_____, reprezentat de M____ T____ și inculpatul N_____ A_____, împotriva sentinței penale nr. 967 din 18.06.2014, pronunțată de Judecătoria Satu M___, pe care o menține în întregime.

Obligă pe apelanți să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 18.11.2014.

Președinte, Judecător,

S____ L____ C_________ A____ I____

Grefier,

S___ A______

Red. dec. C.A.I./18.12.2014

Red. jud. fond. P__ C.

Tehn.red. S.A./ 5 exemplare/18.12.2014

Emise comunicări cu:

- P________ de pe lângă Curtea de Apel Oradea

- Inculpatul apelant N_____ A_____ M____

- Parte vătămată apelantă M____ R___ prin reprezentant legal M____ Timeea