R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 3978

Ședința publică din data de 3 decembrie 2013

Președinte - A____-C_____ B____

Judecător - V_______-I______ S_______

- E____ S_____

Grefier - D______ V_____

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul S______ P____, domiciliat în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 209, județul Dâmbovița și intervenientul T_____ C_________, domiciliat în Târgoviște, _________________________. 44, ____________, ________________________, împotriva deciziei civile nr. 127/29 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții G________ A______ L______, domiciliată în Târgoviște, _________________. 10, județul Dâmbovița, L_______ M_____ F_____ și L_______ I____, ambii domiciliați în Târgoviște, ________________________. 133 E, județul Dâmbovița, V___ A. A________ C_______, domiciliat în Târgoviște, ________________________. 9, județul Dâmbovița, L___ C. V___ D_____, domiciliat în Târgoviște, Calea București, ______________, _________________________, P_____ C_______ și P_____ C_______, ambii domiciliați în Târgoviște, Bulevardul M_____ cel B_____, nr. 10, _____________, _________________________ și O_______ L_______, domiciliată în ___________________________, _____________________, județul Dâmbovița.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27 noiembrie 2013, care face parte integrantă din prezenta decizie când, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 3 decembrie 2013, iar după deliberare a decis următoarea soluție:

C U R T E A ,

Deliberând, asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul S______ P____, prin procurator B____ C_____ V_____, a chemat în judecată pe pârâții G________ A______ L______, L_______ M_____ F_____, L_______ I____, V___ A. A________ C_______, P_____ C_______ și P_____ C_______, L___ C. V___ D_____, și O_______ L_______, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună stabilirea linie de hotar care desparte proprietățile părților din prezenta cauză și ca urmare a stabilirii liniei de hotar să oblige pârâtă să-i respecte dreptul de proprietate și posesia asupra terenului acaparat, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a precizat că este proprietarul imobilului în suprafață de 4.000 m.p. situat în ________________________ Voievozilor, __________________.160, județul Dâmbovița, conform sentinței civile nr. 908/24.06.1997 pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr. 2277/1997, imobil înscris în careta funciară nr. 2749 a comunei Răzvad, cu număr cadastral 2923.

A precizat reclamantul că între terenul său și al pârâtei a existat o linie de hotar distrusă cu ocazia construirii unui drum neautorizat de către fostul proprietar de la care pârâta a cumpărat terenul, iar aceasta a procedat în mod abuziv la delimitarea proprietății sale prin pătrunderea ilegală pe terenul său.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.584 Cod civil.

În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, martori, expertiză tehnică judiciară și cercetare la fața locului.

Pârâta G________ A______ L______, în conformitate cu dispozițiile art. 115 Cod pr. civilă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii promovate de către reclamant, motivat de faptul că la data de 10.07.2009 a cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2608, mai multe suprafețe de teren situate în intravilanul comunei Răzvad de la numiții L_______ M_____ F_____ și L_______ I____, care se învecinează pe latura din est cu reclamantul. La data de 26.05.2010 a obținut autorizația de construcție nr.27 eliberată de Primăria comunei Răzvad, pentru construire locuință P+1 și împrejmuire. Din momentul în care a început construirea gardul despărțitor, reclamantul a început să o șicaneze susținând că a intrat în mod abuziv pe proprietatea sa.

La termenul de judecată din data de 22.09.2010, instanța de fond, în temeiul dispozițiilor art. 164 Cod procedură civilă, a dispus conexarea la prezenta cauză a dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Târgoviște.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr. XXXXXXXXXXXXX reclamantul a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta G________ A______ să se dispună obligarea acesteia să sisteze ridicarea gardului pe aliniamentul ce se învecinează cu el și să plătească 500 lei pe zi pentru lipsa de folosință a terenului acaparat. Capătul de cerere privind sistarea de către pârâtă a lucrărilor de edificare a gardului a fost disjuns și a fost conexat la prezenta cauză.

La termenul de judecată din data de 13.10.2010, instanța de fond a pus în vedere reclamantului să evalueze terenul acaparat de către pârâtă și să întocmească notă de timbraj în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru aferente capătului de cerere privind revendicarea.

Urmare a acestei solicitări, pârâtul a depus la dosarul cauzei precizări (fila 45) prin care a menționat că acțiunea sa vizează doar stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților și că dorește să se judece în contradictoriu și cu numiții L_______ M_____ F_____ și L_______ I____, în calitate de pârâți.

La termenul de judecată din data de 12.01.2011, instanța de fond a încuviințat, în temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă, pentru reclamant probele cu înscrisuri și expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, iar pentru pârâta G________ A______ L______ proba cu înscrisuri.

La data de 29.04.2011, reclamantul a formulat noi precizări, menționând că terenurile din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2608/10.07.2009 provin de la P____ D______ fiind menționate în titlul de proprietate nr. xxxxx/06.08.1999, terenuri care în urma dezbaterii succesorale au revenit numitei B____ P. M____, conform decizii civile nr. 1305/21.10.2002 a Tribunalului Dâmbovița. La data de 30.05.2011 au fost corectate precizările anterior menționate susținând că își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 674 Cod procedură civilă.

Din documentele eliberate de organele în drept, reiese faptul că terenul proprietatea sa se află în T.63, P.1412, iar terenul cumpărat de către pârâtă se află situat în T.67, P.1412/10/1 și T.67, P.1412, astfel că terenurile nu se învecinează.

La data de 07.09.2011, pârâții L_______ M_____ F_____ și L_______ I____ au formulat o cerere de chemare în judecată a titularului dreptului (f.121-122), menționând că numiții V___ A. A________ C_______ și P_____ C_______ dețin o cotă parte indiviză din terenul revendicat de către reclamant.

În motivarea cererii, pârâții au precizat că au dobândit de la B____ M____, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.5267/28.08.2006 de BNP D_____ N___, imobilul în suprafață de 3624 mp, situat în extravilanul comunei Răzvad, T.63, P.1412/10, pe care l-a dezmembrat în 8 loturi, conform actului de dezmembrare autentificat sub nr.4565/29.08.2007 la Biroul Notarului Public „D_____ N___”. Ulterior, au înstrăinat cote părți indivize din lotul nr. 8, ce reprezintă drum de acces.

La termenul de judecată din data de 09.05.2012, prima instanță a dispus în temeiul art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă efectuarea unei cercetări la fața locului.

La data de 27.05.2012, numitul T_____ C_________ a formulat o cerere de intervenție accesorie (fila 305) motivată de faptul că a vândut reclamantului o suprafață de teren de 4.300 m.p. care a fost înscrisă în titlul de proprietate nr. xxxxx/04.02.1997, iar pârâții L_______ M_____ și I____ au vândut pârâtei Gheorghie A______ L______ o suprafață de teren în care este inclusă și o parte a terenului proprietatea reclamantului, cumpărată.

La termenul de judecată din data de 27.06.2012 prima instanța, pronunțându-se pe admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, a respins-o.

La termenul de judecată din data de 28.09.2012 (fila 152), pârâții L_______ M_____ și I____ au invocat excepția tardivității formulării cererii precizatoare, excepție care a fost respinsă.

Prin sentința civilă nr. 4323/26.09.2012 Judecătoria Târgoviște a respins acțiunea și cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâții L_______ M_____ F_____ și L_______ I____.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că reclamantul este proprietarul suprafeței de teren de 4.000 mp, conform sentinței nr. 908/24.06.1997 pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr.2277/1977 (fila 6), imobil situat pe raza comunei Răzvad, ________________________ vecinătățile: N-C____ G________ și I______ N______, S-V_____ M_____, V-P____ D______ și teren în administrarea primăriei și E-_____________________________ cadastral 2923 și înscris în cartea funciară nr.2749 a localității Răzvad (f.9).

Numitei P____ D______ i-a fost emis titlul de proprietate nr.xxxxx/06.08.1999 de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dâmbovița (fila 276), fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5500 mp compusă din teren în suprafață de 4100 mp situat în tarlaua 67, __________________ din teren în suprafață de 1400 mp, situat în tarlaua 67, _________________.

Prin adresa nr. 3886/05.06.2012 eliberată de Primăria comunei Răzvad (fila 308) i s-a comunicat pârâtului L_______ M_____ că suprafața de 1400 mp, ___________________ titlul de proprietate nr. xxxxx/06.08.1999 emis pe numele P____ D______ a fost înscrisă greșit în tarlaua 67, corect fiind tarlaua 63.

Prin decizia civilă nr. 1305/XXXXXXXXXX pronunțată de Tribunalul Dâmbovița (fila 84-89) prin care s-a luat act de tranzacția intervenită între părțile din acea cauză având ca obiect ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defuncților P____ P____ și D______ numitei B____ M____ i-a revenit suprafața de teren de 5.500 mp înscrisă în titlul de proprietate nr. xxxxx/1999, dar și suprafața de 2200 mp, situată în continuarea celei de 4100 mp din titlul de proprietate nr. xxxxx. Este de observat că se face referire la două titluri de proprietate nr. xxxxx și nr. xxxxx. În titlul de proprietate nr. xxxxx/06.08.1999 (fila 276) suprafața reconstituită numite P____ D______ este de 5.500 m.p..

În baza acestei sentințe B____ M____ a vândut pârâților L_______ M_____ F_____ și L_______ I____ suprafața de teren de 4.100 m.p. situată în tarlaua 63, ______________________ număr cadastral provizoriu 2787 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5267/28.08.2006 de Biroul Notarului Public „N___ D_____”, dar și suprafața de 2.200 m.p. aflată în continuarea celei de 4.100 m.p..

Ulterior prin actele de dezmembrare autentificate sub nr. 4564 și nr. 4565 de Biroul Notarului Public „N___ D_____” au dezmembrat terenurile cumpărate în 8 loturi, loturi ce au fost vândute pârâtei G_______ A______ prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2608/10.07.2009 de Biroul Notarului Public „N___ D_____” (fila 25-26), pârâtului L___ C. V___ D_____ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4574/29.08.2007 de Biroul Notarului Public „N___ D_____” (fila 100-102), pârâtului P_____ C_______ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4571/29.08.2007 de BNP N___ D_____ (f.103-105), pârâtului V___ A. A________ C_______, căsătorit cu pârâta P_____ C_______ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4572/29.08.2007 de BNP N___ D_____ (fila 106-108) și pârâtei O_______ L_______ prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4791/30.10.2008 de BNP N___ D_____ (fila 217-219). Loturile dezmembrate au primit numere cadastrale cuprinse între 2986-2993 așa cum reiese și din planul de amplasament și delimitare a terenului situat în T. 63, P1412/10 (fila 132). Lotul numărul 8 a fost vândut în cote părți pârâților anterior menționați primind destinația de drum de acces, situație menționată în toate actele de vânzare-cumpărare

Lotul nr.8 anterior menționat se învecinează pe latura de est cu proprietatea reclamantului.

Conform raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie completare (fila 245) întocmit în cauză de expert A________ S_______ se menționează „Urmare a recalculării suprafețelor de teren ale părților, rezultă că pârâții au parte din terenul cumpărat suprapus peste terenul reclamantului, iar actul de cumpărare al reclamantului fiind mai vechi decât cel al pârâților, rezultă că pârâții dețin din terenul reclamantului părți din acest teren (…)”.

Expertul cu ocazia întocmirii raportului de expertiză și a completărilor ulterior a luat în considerare și terenul ce a făcut obiectul înscrisului sub semnătură privată intitulat „declarație” (fila 304) prin care numitul T_____ C_________ a promis reclamantului să-i înstrăineze suprafața de 4300 mp, proprietatea sa.

Având în vedere temeiul de drept invocat de către reclamant, dispozițiile art. 584 Cod civil (temei invocat în cuprinsul cererii de chemare în judecată și în precizările de la filele 45 și 47) și ulterior la termenul de judecată din data de 28.09.2011 (fila 152) dispozițiile art. 674 Cod procedură civilă, instanța de fond a apreciat că acțiunea este neîntemeiată câtă vreme părțile își contestă reciproc dreptul de proprietate, astfel că pentru a se putea dispune grănițuire proprietăților părților este necesară stabilirea concretă a dreptului de proprietate pentru fiecare parte, ceea ce s-ar putea realiza printr-o comparare a titlurilor.

Instanța de fond a reținut poziția oscilantă a reclamantului, în ceea ce privește acțiunea, determinată de numeroasele precizări, și deși în concluziile scrise a solicitat obligarea reclamanților să-i respecte dreptul de proprietate pentru suprafața de teren pe care consideră că i-au acaparat-o aceștia, instanța consideră că prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat doar grănițuirea proprietăților și respectarea posesiei. În sprijinul acestui punct de vedere instanța a reținut că la termenul de judecată din data de 13.10.2010 i s-a pus în vedere reclamantului să întocmească notă de timbraj cu privire la capătul ce are drept obiect revendicare, dar acesta prin precizările ulterioare a menționat în mod clar că nu își susține acest capăt de cerere.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la sistarea construcției gardului de împrejmuire a terenului proprietatea sa, capăt de cerere disjuns din dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, instanța l-a respins pentru aceleași considerente anterior menționate. Ar trebuie să existe date certe că pârâta a edificat gardul pe terenul proprietatea reclamantului.

Cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâții L_______ M_____ F_____ și I____ a fost respinsă de către instanța de fond având în vedere că nu sunt îndeplinite dispozițiile art.64-66 Cod procedură civilă. Persoanele menționate în cererea de arătare a titularului dreptului sunt de fapt intervenienți în interes propriu, conform dispozițiilor art.66 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Cererea de intervenție accesorie formulată de numitul T_____ C_________ a fost respinsă de instanța de fond la termenul de judecată din data de 27.06.2012, reținând în acest sens că în conformitate cu dispozițiilor art.49 alin.2 din Codul de procedură civilă „intervenția este în interesul uneia dintre părți când sprijină numai apărarea acesteia.”.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamantul S______ P____ și intervenientul T_____ C_________.

În motivarea în fapt a cererii, apelantul T_____ C_________ a arătat că instanța de fond prin dispozitivul sentinței, nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție accesorie, pe care a motivat-o în considerente ca pe o cerere de intervenție formulată în interes propriu deși aceasta este una în interes accesoriu, în interesul reclamantului.

A apreciat apelantul că motivarea greșită a cererii de intervenție echivalează cu nemotivarea ceea ce conduce la nulitatea hotărârii impunându-se casarea cu trimitere a cauzei la aceeași instanță.

A arătat apelantul că, calea de atac corectă este aceea a apelului și nu a recursului, în conformitate cu art. 282¹, alin. 1 Codul de procedură civilă.

La rândul său apelantul S______ P____ a arătat că terenul în suprafață de 4.300 m.p. l-a dobândit prin sentința civilă nr. 908/24.06.1997 și prin declarația autentică a numitului T_____ C_________ din data de 31.03.2011, pârâta dobândind terenul prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2608/10.07.2009 de la soții L_______ M_____ F_____ și L_______ I____.

Analizând proveniența terenului pârâtei, a arătat apalantul S______ P____ că acesta provine de la defuncta P____ D______ conform titlului de proprietate nr.xxxxx/06.08.1999, aceste afirmații fiind confirmate și de raportul de expertiză. s-a susținut că cele două terenuri, deținute de pârâtă și reclamant, sunt limitrofe și astfel se impune grănițuirea conform raportului de expertiză menționat anterior.

A susținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre judecătorească în care nu a analizat actele și lucrările dosarului, inclusiv raportul de expertiză și completările ulterioare care era hotărâtor în acțiunea ce avea ca prim capăt de cerere grănițuirea proprietăților reclamantului și pârâtei.

A arătat că acțiunea în grănițuirea nu poate fi respinsă de nicio instanță de judecată, indiferent dacă sunt sau nu semne de hotar între proprietăți.

Intimații L_______ M_____ F_____ și L_______ I____ au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în esență, respingerea apelului, deoarece sentința este legală și temeinică, iar dispozițiile legale invocate de apelanți, respectiv art. 584, art. 674 Cod civil denotă că acțiunea este nefondată.

Prin decizia civilă nr. 127/29 mai 2013 Tribunalul Dâmbovița a respins apelurile și a obligat apelanții la 2.000 lei cheltuieli de judecată către L_______ M_____ și L_______ I____.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat ca, in mod corect prima instanta a reținut poziția oscilantă a reclamantului în ceea ce privește acțiunea, determinată de numeroase precizări și deși a solicitat prin concluziile scrise obligarea la respectarea proprietății, în final a urmărit doar grănițuirea proprietăților și respectarea posesiei.

Terenul în litigiu este deținut de intimați cu forme legale, suprafața de 4.100 mp teren arabil extravilan învecinându-se cu suprafața de 4.000 mp proprietatea reclamantului S______ P____. Sentința pe care o deține reclamantul a fost pronunțată în baza unui titlu de proprietate anulat la 04.02.1997 înainte de pronunțarea sentinței la 24.06.1997.

Atât în contractul de vânzare cumpărare pe care îl dețin intimații ce a stat la baza dezmembrării terenului în vederea creării drumului de acces este menționat în mod corect ca amplasament tarlaua 63, ____________________ ce denotă că în mod greșit a fost menționat în titlu de proprietate nr. xxxxx/06.08.1999 emis pe numele P____ D______ tarlaua 67.

Referitor la recursul declarat de intervenient intimații au arătat că intervenția este o cerere accesorie prin intermediul căreia o terță persoană interesată în soluționarea unui litigiu, intervine în procesul civil pentru apărarea dreptului uneia dintre părțile principale.

În fața instanței de fond, intervenientul a afirmat că a vândut reclamantului un teren în suprafață de 4.300 mp sens în care a încheiat cu acesta un înscris sub semnătură privată intitulat declarație.

A reținut tribunalul că, prin cererea adresată instanței, astfel cum a fost precizată în cursul procesului și cum a fost susținută în apel, inclusiv prin concluziile pe fond ale apelantului-reclamant, acesta a solicitat obligarea pârâților la grănițuire prin stabilirea linie de hotar pe amplasamentul apreciat de acesta ca fiind corect.

În concluziile raportului de expertiză se arată că fixarea semnelor de hotar în raport de actele de proprietate ale apelantul-reclamant presupune ocuparea unor suprafețe de teren din proprietățile învecinate, situație inadmisibilă atâta timp cât acesta nu dovedește un drept de proprietate asupra suprafețelor respective.

În prezenta cauză, astfel cum s-a reținut mai sus, pretențiile reclamantului vizează numai grănițuirea nu și revendicarea vreunui teren, ori atâta timp cât prin stabilirea liniei de hotar s-ar ajunge la ocuparea unor suprafețe din proprietățile învecinate este necesar ca reclamantul să-și dovedească dreptul asupra acestora.

Dovada dreptului de proprietate, cu atât mai mult se impune a fi făcută pe calea acțiunii în revendicare, cu cât titlul reclamantului asupra suprafețelor ce urmează a fi ocupate de acesta de la pârâții prin grănițuire este controversat. În acest sens se observă faptul că trasarea liniilor de hotar dintre proprietățile părților nu s-a făcut de către expert pur și simplu prin aplicarea actului de proprietate al reclamantului, respectiv sentința civilă 908/24.06.1997, ci și printr-o interpretare proprie din partea expertului a dreptului de proprietate al reclamantului cu includerea suprafeței de 300 mp despre care susține că a dobândit-o prin „cumpărare” de la T_____ C_________ și care se dorește a fi dovedită printr-o declarație ( completare la raportul de expertiză pag. 335).

Din sentința civilă 908/24.06.1997, a reținut tribunalul, se constată că reclamantul este proprietarul unei suprafețe de 4000 m.p., cumpărat de la T_____ C_________ care însă prin declarația din 31.03.201 precizează că a vândut de fapt suprafața de 4300 mp. De observat este faptul că, intervenientul T_____ C_________ a dobândit terenul în baza titlului de proprietate xxxxx/06.08.1999 (pag. 338 dosar fond), titlu căruia i se aduc modificări la 27.06.2007 (pag.71 dosar apel).

Pârâții au dobândit terenurile prin cumpărării succesive de la B____ M____ care la rândul său l-a dobândit în urma procesului de partaj soluționat prin sentința civilă 1305./21.10.2002 de la autoarea sa P____ D______, pe numele căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate prin TP xxxxx/06.08.1999.

Se poate observa că atât autorul reclamantului cât și cel al pârâților au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului prin reconstituire în baza legilor fondului funciar, că între proprietăți nu au existat semne evidente de delimitare a acestora că, după cum corect a reținut instanța de fond, părțile își contestă reciproc dreptul de proprietate cu privire la suprafețele în litigiu, astfel că o soluție corectă în grănițuirea proprietăților impune compararea titlurilor de proprietate ale părților și stabilirea limitelor fiecăruia dintre acestea.

Referitor la apelul declarat de intervenintul T_____ C_________, tribunalul a reținut că o primă critică se referă la nepronunțarea instanței pe cererea sa de intervenție prin sentința apelată, critică pe care tribunalul o constată neîntemeiată întrucât instanța de fond, prin încheierea de ședință din 27.06.2012, a respins cererea de intervenție în interesul reclamantului formulată de recurent. Potrivit dispozițiilor art. 52 C.pr.civ., cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție, instanța se pronunță prin încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul.

Față de situația de fapt și de drept anterior expusă a reținut tribunalul că, pronunțarea instanței cu privire la cererea de intervenție a recurentului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, deci critica recurentului este neîntemeiată.

De asemenea, tribunalul a apreciat ca fiind neîntemeiate și susținerile apelantului privitoare la motivarea greșită a respingerii cererii de intervenție. Prin faptul că instanța a făcut referire la interesul propriu pe care interveninetul trebuie să îl justifice în formularea cererii nu se poate reține că instanța a făcut o confuzie între cererea de intervenție în nume propriu și cea de intervenție în interesul unei alte părți.

Prin cererea de intervenție în interes propriu se urmărește de către interveninet câștigarea pentru sine a dreptului litigios pe când intervenția accesorie vizează numai apărarea drepturilor altei părți, ceea ce nu exclude obligația interveninetului accesoriu de a justifica un interes pentru intervenția în cauză.

Pentru considerentele mai sus expuse, tribunalul a apreciat neîntemeiate și în baza art. 296 Cod pr. civilă, a respinge apelurile.

În baza art. 274 Cod pr. civilă apelanții au fost obligați la cheltuieli de judecată către intimați.

Împotriva deciziei au declarat recurs apelantul-reclamant S______ P____ și apelantul-intervenient T_____ Constantn, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Recurentul S______ P____, în recursul său, a susținut că admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței și deciziei și pe fond admiterea acțiunea așa cum a fost formulată și precizată, să se dispună grănițuirea proprietății conform raportului de expertiza și a completării din data de 05.09.2012 întocmit de către expert tehnic ing. A________ S_______, să-i lase în deplină posesie suprafața de 222 m.p. pe aliniamentul înscris pe plan, respectiv punctele 12, 23, 33, 24, 34, 2121, 15,7(10) pe terenul situat în ______________________________________________________________), județul Dâmbovița.

Arată recurentul-reclamant că ambele hotărâri sunt criticabile sub aspectul prevăzut de art. 304, pct. 8 Cod pr. civilă, în sensul că instanța a interpretat greșit actul dedus judecații schimbând astfel natura și înțelesul, lămurit și vădit neîndoielnic al acesteia.

Susține că, pentru a pronunța aceste hotărâri, instanțele anterioare au avut în vedere faptul că este neîntemeiata cererea, câtă vreme părțile își contestă reciproc dreptul de proprietate, astfel că pentru a se putea dispune grănițuirea proprietăților părților este necesară stabilirea corectă a dreptului de proprietate pentru fiecare în parte, ceea ce s-ar putea realiza printr-o comparare a titlurilor.

Arată că nu contestă dreptul de proprietate, ci numai amplasamentul proprietății pârâtei intimate G________ A______ L______

Precizează că, la instanța de fond , a precizat acțiunea în sensul că înțelege să se judece într-o acțiune posesorie, întemeiată pe dispozițiile art. 674 din Cechiul Cod de procedura civilă, iar aceasta nu înseamnă că ar fi avut o poziție oscilanta, ci faptul că a adaptat acțiunea la condițiile realității din teren.

Astfel, arată că acțiunea sa a avut doua capete de cerere, respectiv grănițuire întemeiat pe dispozițiile art. 584 Cod civil și acțiunea posesorie întemeiată pe art. 674 din Vechiul Cod de procedură civilă.

Arată că terenul în suprafață totală de 4300 m.p. l-a dobândit prin sentința civila nr.908/24.06.1997 pronunțată de Judecătoria Moreni în dosarul nr. 2277/1997, rămasă definitivă și irevocabilă și a declarației autentice a vânzătorului T_____ C_________ din data de 21.03.2011.

La baza acestor documente de proprietate au stat convenția încheiata la data de 01.10.1995 sub semnătură privată și declarația autentificată sub nr. 1039/31.03.2011 de către Biroul Notarului Public H_________ M_____ și Asociații și nicidecum un titlu de proprietate anulat.

Vânzătorul T_____ C_________ a obținut un titlu de proprietate nr. xxxxx/1997 pentru suprafața de 6000 m.p. situat pe raza comunei Răzvad, teren intravilan situat în T63, P 1412/4.

Considera că, în mod eronat, cele doua instanțe nu au luat în considerare actele sale de proprietate.

Chiar daca s-ar lua în considerare numai suprafața de 4000 m.p. obținută prin sentința civila nr. 908/24.06.1997 pronunțata de Judecătoria Moreni în dosarul nr. 2277/1997, rămasă definitivă și irevocabilă și înscrisă în cartea funciară tot i-ar fi fost afectată proprietatea cu suprafața de 53 m.p., iar între cele două proprietăți la acest moment nu mai există delimitare, aceasta fiind distrusă anterior de soții L_______ cu ocazia construirii în mod abuziv și nelegal a unui drum parțial pe proprietatea sa prin distrugerea și însușirea gardului existent la acea dată cât și a terenului propriu-zis prin distrugerea terasamentului. Menționeaza ca drumul creat în mod abuziv este înfundat și afectează atât proprietatea sa , cât si proprietățile limitrofe care sunt delimitate cu gard cu mult înainte de construirea nelegală a pretinsului drum înfundat de către soții L_______.

Mai arată că intimata-pârâtă G________ A______ L______ a dobândit terenul său prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2608/10.07.2009 de BNP N___ D_____ de la soții L_______ ManoiI F_____ si L_______ I____.

Susține că în contractul sus menționat la punctul 5 pe latura de est figurează ca vecin (S______ P____) pe o lungime de 32,04 m.l..

Atât terenul cumpărat de G________ A______ L______, cât și terenul său sunt situate în comuna Răzvad, _____________________________ Gura Văii, identificate tehnic în T 63.

Analizând proveniența terenului intimatei-pârâte G________ A______ L______ acesta provine de la defuncta Parva D______ conform TP nr.xxxxx/06.08.1999, fiind situat în T67, P1412/10/1.

Mai mult decat atat, Parva D______ a decedat, moștenitoarea acesteia B____ M____, care la rândul ei vinde terenurile dobândite de la Parva D______ soților Lopataru ManoiI F_____ si Lopataru I____.

La această vânzare se comite o mare greșeală în sensul că terenul provenit de la Parva D______ este evidențiat în T63 și nicidecum în T67 așa cum rezultă din TP nr. xxxxx/06.08.1999.

În cauza a fost încuviințată și efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie cadastru fiind numit expertul tehnic ing. A________ S_______, expertiză asupra căreia atât instanța de fond , cât și instanța de apel nu s-au pronunțat în sensul de a omologa sau de a nu o mai considera ca proba, aceasta expertiza fiind pertinenta, concludentă și utilă cauzei.

Totodată, acțiunea în grănițuire formulată de una din părți nu poate fi respinsă de nici o instanță de judecată , indiferent dacă sunt sau nu semne de hotar între cele două proprietăți.

Adeverința emisă de Primăria Răzvad în sensul că T63 este corectă, nu are nicio eficienta juridica ,deoarece TP xxxxx/1999 nu a fost niciodată corectat pe cale judecătoreasca în sensul că T67 să fie înlocuită cu T 63.

Cu toate aceste neconcordanțe și inadvertențe în scripte cele două terenuri sunt limitrofe, motiv pentru care solicită acțiunea în granițuire, cât și acțiunea posesorie în sensul de a-i fi lăsat în posesie asupra terenului în suprafață de 222 m.p. evidențiat de raportul de expertiza și completarea ulterioară din data de 05.09.2012.

Arată că hotărârile pronunțate în cauză sunt criticabile sub aspectul prevăzut de art. 304, pct. 9 Cod proc. civilă în sensul că hotărârile pronunțate sunt lipsite de temei legal, fiind date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Precizează că, în încheierea din data de 30.04.2013, fila 76, instanța de apel a respins cererea de probe privind refacerea raportului de expertiza, fără a motiva în vreun fel măsura luată.

Arată că instanța de fond a respins acțiunea precizată fără a motiva această măsură și a calificat de atac ca fiind apelul, cale de atac calificată în mod greșit de către instanța de fond.

Prin recalificarea căii de atac în modalitatea apelului, consideră că sentința civila nr. 4323/26.09.2012 pronunțata în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX de Judecătoria Târgoviște este nulă de drept.

Consideră că nu se justifică acordarea cheltuielilor de judecată soților L_______, fiindcă la fond cererea privind arătarea titularului dreptului a fost respinsă.

La rândul său, recurentul T_____ C_________, arată că ambele hotărâri sunt lipsite de temei legal.

Susține că recurentul S______ P____ este cumpărătorul suprafeței de teren de 4300 m.p. teren situat în satul Valea Voievozilor, pe care l-a dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului său.

Precizează recurentul că antecontractul de vânzare-cumpărare este încheiat în anul 1995, iar titlul de proprietate emis inclusiv pentru această suprafața este din data de 4 februarie 1997, înainte de pronunțarea sentinței civile din data de 24 iunie 1997.

Faptul că s-a modificat titlul de proprietate la data de 27 iunie 2007, adăugându-se și alte suprafețe de teren, nu are nicio relevanță juridică, terenul vândut recurentului S______ P____ a rămas același și se regăsește în T63, imobil înscris în cartea funciară nr. 2749 cu numărul cadastral 2923.

Arată că instanțele anterioare trebuiau să procedeze la compararea titlurilor de proprietate, fiind vorba despre o acțiune în grănițuire.

Arată că, inițial, terenul cumpărat de intimați a aparținut numitei P____ D______ căreia i s-a emis titlul de proprietate nr. xxxxxx/6 august 1999 de către Comisia Județeană pentru suprafața de teren de 5500 m.p. compusă din teren în suprafață de 4100 m.p. situat în T67, P1412/10 și din teren în suprafață de 1400 m.p. situat în T 67, P1412/10/1.

Precizează că terenul dobândit de soții L_______ pe care l-au înstrăinat intimaților-pârâți nu mai este cel din T67 ci din T63, adică dintr-o altă _________________________ de expertul A________ S_______ care a identificat terenurile în litigiu, deși aceștia susținut că este una și aceeași suprafață de teren cu cea dobândită de la P____ D______.

Menționează că, astfel cum rezultă din partajul efectua pentru bunurile rămase de pe urma defunctei P____ D______, succesoarea acesteia, B____ M____ a dobândit mai multe terenuri printre care și terenul în litigiu pe care ulterior, l-a vândut soților L_______, în anul 2006.

În procesul de partaj încheiat printr-o tranzacție, în scopul de a se eluda legea și a se profita în detrimentul său, s-a introdus o suprafață de teren extravilan pentru care nu există titlu de proprietate, iar ulterior, prin act notarial, s-a efectuat înstrăinarea terenului fără să se facă dovada dreptului de proprietate, vânzare care s-a efectuat numai în baza hotărârii judecătorești de reconstituire a dreptului de proprietate și a tranzacției încheiate între părți.

Astfel, terenul pe care l-au dobândit intimații nu numai că nu a avut la bază acte de proprietate, în speță titlu de proprietate, dar s-a și schimbat tarlaua, adică din T67 a devenit tarlaua T63, astfel că aceste terenuri se suprapun peste terenurile sale.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel, în mod vădit sunt în eroare deoarece T67 nu este una și aceeași suprafață de teren cu T63, lucru concretizat în raportul de expertiza întocmit de exp. A________ S_______, expertiză de care nu s-a ținut seamă.

Referitor la cererea de intervenție în interesul reclamantului-recurent, consideră recurentul că hotărârea instanței de fond este nulă, fiind respinsă, motiv pentru care solicită casarea cu trimitere la Tribunalul Dâmbovița.

Consider că titlul de proprietate al recurentului S______ P____ este mai bine caracterizat decât titlul de proprietate al intimaților-pârâți, deoarece așa cum a mai precizat, modul de dobândire al dreptului de proprietate este ilicit, terenul lui P____ D______, autoarea lui B____ M____, se regăsește în T67, iar vânzările succesive ulterioare fiind pentru terenuri situate în T 63.

Concluzionând, arată că decizia recurată este nelegală și netemeinică, fiind încălcate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.

Solicită, în principal, admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.

La data de 20 noiembrie 2013, intimații-pârâți L_______ M_____ F_____ și L_______ I____ au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a temeiurilor prevăzute de art. 304 Cod de procedură civilă, constată că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce succed:

In ce priveste recursul exercitat de recurentul-reclamant S______ P____, Curtea retine ca se formuleaza critici atat sub aspectul respingerii capatului de cerere privind granituirea, intemeiat pe disp. Art. 584 C. civ, cat si sub aspectul nepronuntarii instantelor asupra capatului al doilea al cererii de chemare in judecata, respectiv asupra cererii posesorii intemeiata pe disp. Art. 674 C. pr. Civ.

În primul rând, se impune a se menționa că, raportat la obiectul acțiunii cu a cărei soluționare reclamantul a învestit prima instanță, hotărârea judecătoriei a fost supusă căii de atac a apelului, iar decizia tribunalului, căii de atac a recursului, context în care motivele invocate în recurs de către recurenti pot fi numai motive de nelegalitate, dintre cele expres și limitativ prevăzute de art.304 Cod pr.civilă, iar nu și motive de netemeinicie, care să vizeze aspecte legate de greșita apreciere a probelor administrate.

Art.304¹ Cod pr.civilă statuează că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art.304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, situație ce nu se regăsește însă în speță.

Ca atare, aspectele de netemeinicie exced atribuțiilor de control ale instanței de recurs, circumscrise numai cazurilor de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă.

In conformitate cu disp.art. 304 pct.8 Cod pr.civilă coroborate cu disp.art.312 alin.2 și 3 Cod pr.civilă, hotărârea poate fi modificată în cazul în care instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

În legătură cu motivul de modificare prev.de art.304 pct.8 Cod pr.civilă, invocat de recurent, astfel cum s-a statuat în practica și literatura juridică, judecătorii fondului sunt suverani în aprecierea faptelor ce li se supun judecății, dar, totuși, puterea lor este limitată, în cazul actelor juridice, pe de o parte, de distincția ce trebuie făcută între clauzele clare și clauzele obscure, iar pe de altă parte, de interdicția de a trece dincolo de intenția părților, dând actului o altă calificare decât aceea pe care ele au avut-o în vedere, astfel încât, dacă au trecut peste aceste limite, hotărârea lor este modificabilă, situație care nu se regăsește însă în speță.

Desi recurentul a invocat, referitor la primul motiv de recurs, dispozitiile disp. Art. 304 pct. 8 C. pr. Civ., acesta critica vizeaza in realitate modul in care instantele au interpretat probele administrate in cauza, respectiv inscrisurile vizand drepturile de proprietate ale partilor, expertizele efectuate, or, aceste aspecte nu se circumscriu motivelor limitativ prevazute de lege prin disp. art. 304 C. pr. civ, ci tin de temeinicia hotararii si nu de legalitatea acesteia, astfel incat nu pot fi analizate pe calea extraordinara a recursului.

Cat priveste critica recurentului privind gresita aplicare a disp. Art. 584 C. civ., in sensul ca o actiune in granituire nu poate fi respinsa, ca neintemeiata, fata de dispozitiile textului de lege invocat, Curtea constata ca solutia instantelor de fond si apel este justa, avand in vedere imprejurarea ca, desi pretentia concreta a reclamantului vizeaza , pe langa granituire , si revendicarea unei portiuni de teren, acesta a aratat, in mod expres, in scris, dupa ce i s-a pus in vedere sa timbreze la valoare acest capat de cerere, ca nu intelege sa formuleze impotriva paratilor o cerere avand acest obiect.

De asemenea, sustinerea recurentului , in sensul ca, prin recalificarea caii de atac de catre Tribunalul Dambovita, din recurs, in apel, hotararea judecatoriei este nula, si, ca atare, nu se mai justifica nici acordarea cheltuielilor de judecata catre sotii Lopataru, Curtea o va inlatura, ca vadit, neintemeiata, caci recalificarea caii de atac, realizata, in mod corect, de instanta de apel, nu poate atrage o asemenea sanctiune in ce priveste hotararea instantei de fond, aceasta operatiune juridica fiind reglementata de legiuitor prin disp. Art. 84 C. pr. Civ.

In ce priveste, insa, cel de al doilea motiv de recurs, ce vizeaza nepronuntarea instantelor asupra cererii posesorii intemeiata pe disp. Art. 674 C. pr. Civ, Curtea constata ca este intemeiat.

Astfel, se retine ca, in fata instantei de fond, desi reclamantul si-a modificat actiunea peste termenul prevazut de disp. Art. 132 C. pr. Civ, respectiv dupa prima zi de infatisare, aratand ca actiuna sa are doua capete de cerere, respectiv actiune posesorie si granituire, si cu toate ca paratii au invocat tardivitatea acestui act procedural, instanta a respins, prin incheierea de sedinta din 28.09.2011, exceptia tardivitatii, apreciind ca reclamantul nu si-a modificat actiunea, ci au fost formulate doar anumite precizari ale actiunii ( filele 73, 113, 115, 152 dosar fond).

Curtea remarca, in acest sens, ca, in afara de faptul ca, in mod gresit, prima instanta a respins exceptia tardivitatii formularii cererii de modificare a actiunii, intrucat se facuse dupa prima zi de infatisare , iar paratii nu si-au exprimat acordul pentru efectuarea acestui act procedural peste termenul prevazut de legiuitor, aceasta nu s-a pronuntat, prin hotararea data, asupra capatului de cerere privind tulburarea de posesie intemeiata pe disp. Art. 674 C. pr.civ, cerere cu care a apreciat, prin incheierea mai sus mentionata, ca a fost legal investita.

Avand in vedere imprejurarea ca modul gresit de solutionare a exceptiei tardivitatii formularii cererii de modificare a actiunii nu a fost apelat, acest aspect a intrat sub puterea autoritatii de lucru judecat, astfel incat nu mai poate fi modificat in calea extraordinara de atac a recursului.

Ca atare, la acest moment procesual, Curtea constata ca nici instanta de fond si nici instanta de apel, prin decizia recurata, nu s-au pronuntat asupra cererii posesorii intemeiata pe disp. Art. 674 C. pr. Civ., in hotararile acestora exprimandu-se considerentele cu privire institutia granituirii si revendicarii in dreptul material civil, si incalcandu-se, astfel, principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil.

Pentru aceste considerente, in limitele exprimate mai sus, Curtea constata ca recursul recurentului-reclamant S______ P____ este fondat, motiv pentru care il va admite, va casa decizia recurata si va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Dambovita, pentru a se pronunta asupra cererii posesorii intemeiata pe disp. Art. 674 C. pr. Civ.

Referitor la recursul exercitat de recurentul-intervenient T_____ C_________, intemeiat pe disp. Art. 304 pct. 9 C. pr. Civ, Curtea constata ca este fondat in ceea ce priveste gresita respingere, ca inadmisibila, a cererii sale de interventie accesorie.

In acest sens, Curtea retine ca, atat prima instanta, cat si instanta de apel, au apreciat eronat ca intervenientul nu justifica un interes personal in promovarea cererii de interventie in interesul reclamantului S______ P____.

Insa, trebuie precizat faptul ca, prin cererea de interventie voluntara accesorie, tertul nu invoca o pretentie proprie si nu urmareste obtinerea unei hotarari prin care partile initiale sa fie condamnate fata de el, ci tinde, prin apararile pe care le face, ca instanta sa pronunte o hotarare favorabila partii pentru care a intervenit.

Ca natura juridica, interventia accesorie este o simpla aparare, fiind admisibila, in principiu, in orice materie , neexistand nici un text de lege care sa limiteze expres sfera sa de aplicare.

Ca si conditie de admisibilitate in principiu a cererii de interventie voluntara accesorie, interesul, privit ca si folos material sau moral, trebuie sa fie personal, distinct de cel al partii pe care o apara, iar aceasta se datoreaza faptului ca drepturile sale ar putea fi afectate prin pronuntarea unei hotarari de condamnare a partii respective, intervenientul accesoriu avand, asadar, un interes preventiv.

In speta, intervenientul a incheiat cu recurentul-reclamant un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la o anumita suprafata de teren, care este inclusa in imobilul cu privire la care a fost promovata cererea de chemare in judecata, astfel incat se apreciaza ca exista un interes personal in obtinerea unei hotarari favorabile reclamantului, care ar avea, in opinia intervenientului, consecinte asupra validitatii operatiunii juridice incheiate intre parti.

In aceste conditii, Curtea apreciaza ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate in principiu a cererii de interventie voluntare accesorii formulata de T_____ C_________, prevazute de disp. Art. 49 al. 3 si urm. C. pr. Civ, motiv pentru care , in temeiul disp. Art. 312 C. pr. Civ, va admite recursul intervenientului, va casa decizia recurata si va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Dambovita pentru a se pronunta asupra fondului cererii de interventii voluntare accesorii, evident, in raport de capatul de cerere al actiunii principale privind tulburarea de posesie ramas nesolutionat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGI

DECIDE:

Admite recursurilor declarate de reclamantul S______ P____, domiciliat în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 209, județul Dâmbovița și intervenientul T_____ C_________, domiciliat în Târgoviște, _________________________. 44, ____________, ________________________, împotriva deciziei civile nr. 127/29 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții G________ A______ L______, domiciliată în Târgoviște, _________________. 10, județul Dâmbovița, L_______ M_____ F_____ și L_______ I____, ambii domiciliați în Târgoviște, ________________________. 133 E, județul Dâmbovița, V___ A. A________ C_______, domiciliat în Târgoviște, ________________________. 9, județul Dâmbovița, L___ C. V___ D_____, domiciliat în Târgoviște, Calea București, ______________, _________________________, P_____ C_______ și P_____ C_______, ambii domiciliați în Târgoviște, Bulevardul M_____ cel B_____, nr. 10, _____________, _________________________ și O_______ L_______, domiciliată în ___________________________, _____________________, județul Dâmbovița.

Casează decizia civilă nr. nr. 127/29 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 decembrie 2013.

Președinte, Judecători,

A____-C_____ B____ V_______-I______ S_______ E____ S_____

Grefier,

D______ V_____

Red. VIS

Tehnored. DV

2 ex./23.12.2013

d.f. XXXXXXXXXXXXX - Judecătoria Târgoviște

j.f. I______ M______ C_______

d.a. XXXXXXXXXXXXX – Tribunalul Dâmbovița

j.f. I_______ M____ și P______ G_______

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120/2006