Operator de date cu caracter personal nr.3727

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G______

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 30/2015

Ședința publică de la 11 Februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M______ M________ B_______

Judecător G_______ T________

Grefier N_______ I_____ B____

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe recurent I___ E____, recurent I___ M____, reclamant I___ I____ și pe intimat G_______ M_____, având ca obiect grănițuire.

Despre mersul dezbaterilor s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 04.02.2015 când s-au pus concluzii pe fond și care face parte integrantă din prezenta, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 11.02.2015.

INSTANȚA

Asupra recursului civile de față:

Prin sentința civilă nr.619/26.05.2014 Judecătoria B_______ V___ a admis în parte acțiunea reclamantului G_______ M_____ împotriva pârâților I___ M____, I___ E____ și I___ I____ și a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâți, a stabilit linia de hotar între suprafețele S3 și S4 conform raportului de expertiză întocmit de expert V____ M_____, refăcut la data de 09.12.2013 anexa nr.13A, fila 357, pe linia dintre punctele xxxxxxxxxxxx5-302-78-303-63-162 (punctele 303-63-162 sunt pe limita aleii de acces dinspre proprietatea pârâților) xxxxxxxxxxx-165 (aceste puncte sunt pe limita către proprietatea pârâților a șanțului de scurgere), a stabilit linia de hotar pe partea cealaltă a șanțului de scurgere aflată în proprietatea reclamantului G_______ M_____ lot 6 prin punctele xxxxxxxxxxx-60-61-154 (punctele 61-154 sunt pe limita aleii de acces) xxxxxxxxxxx (aceste puncte sunt la limita drumului de exploatare DE 1100 Valea Buții), iar pe partea opusă, de partea cealaltă a drumului de exploatare DE 1100 proprietatea reclamantului lot 13 prin punctele xxxxxxxxxxx-214 (aflate la limita DE xxxxxxxxxxxx, proprietatea pârâților lot12 fiind delimitată de punctele xxxxxxxxxxxx-151 (aflate la limita DE xxxxxxxxxxxxxx3, a stabilit linia de hotar a aleii de acces (aflată în indiviziunea părților) dintre suprafețele cultivate cu viță de vie S 1,2 și S3, S4 conform schiței anexă 13A fila 357 din raportul de expertiză astfel: 12-29-30-33-32-70-xxxxxxxxxxx-xxxxxxxxxxxxx-227, a stabilit linia de hotar dintre suprafața S8 și ______________________ în indiviziunea părților) prin punctele 27-26-25 conform schiței .

A respins cererea de obligare a pârâților la contravaloarea gardului distrus și a manoperei și a obligat pârâții să-și țină închise păsările pe terenul lor.

A respins cererea privind obligarea pârâților la plata contravalorii culturilor distruse și la plata prejudiciului cauzat de dejecțiile animalelor proprietatea pârâților, ca neîntemeiată.

A respins capetele de cerere reconvențională a pârâților I___ E____ (fila 117) privind plata contravalorii a 500 kg. grâu și ridicarea construcției C7 ca neîntemeiată.

A respins cererea reconvențională a pârâților (fila 210) de a li se atribui terenul din spatele construcției și de obligare a reclamantului de a le permite accesul în spatele construcțiilor.

A admis în parte cererea conexă a pârâtei-reclamante din dosar XXXXXXXXXXXXX conexat la prezentul dosar și a obligat reclamantul să ridice construcția anexă de pe _____________________ (aflată în indiviziune) iar în caz contrar autorizează pârâta să o desființeze.

A respins capătul de cerere conexă al pârâtei I___ E____ de obligare a reclamantului la alinierea gardului pe toată lungimea alei de servitute.

A respins capătul de cerere conexă (completatoare fila 37 din dosarul XXXXXXXXXXXXX) privind anularea cadastrului întocmit de G_______ M_____ și capătul de cerere privind despăgubiri în sumă de 2000 lei pentru puțul inundat și a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamantul este fratele pârâtei G_______ E____, proprietățile lor având un autor comun, respectiv G_______ M____, decedat la 12.03.1997 și G_______ V_______, decedată la 30.05.2004. Prin sentința civilă 88/18.01.2007 a Judecătoriei B_______ V___ dată în dosar XXXXXXXXXXX (nr.vechi 550/2005) s-a dispus ieșirea din indiviziune dintre I___ E____ și G_______ M_____ și partajul averii defuncților G_______ M____, decedat la 12.03.1997 și G_______ V_______, decedată la 30.05.2004.

În urma partajului făcut în conformitate cu varianta 4 din raportul de expertiză întocmit de S_________ D______ și D_________ M_____ A___, i s-au atribuit lui I___ E____ încăperile 3, 4, 5, 6 cu acces comun prin încăperea nr.7 și puțul de lângă locuință.

Pârâtului G_______ M_____ i-au fost atribuite încăperile 1 și 2 cu acces comun prin încăperea 7, magazia 8, grajdul 9 și puțul din lateralul terenului.

Terenul în suprafață de xxxxx mp din titlul de proprietate xxxxx/11.05.1995 a fost partajat între părți. :

Titlul de proprietate xxxxx/12.01.1995 în suprafața de 50.400 mp s-a partajat între părți. Terenurile din intravilan de xxxxx mp din ________________________ de 600 mp și 1000 mp curți construcții s-au partajat conform anexei 9 din raportul de expertiză

Ambele părți au primit holul comun în suprafață de 55,53 mp și au rămas în indiviziune asupra următoarelor alei de acces: _________________________, _____________________ vie și teren arabil, _________________-a lungul casei, _________________ locuința pârâtului și __________________________ acces către holul comun.

Din probele administrate a rezultat că în urma hotărârii de partaj, reclamantul și-a intabulat o parte de teren, respectiv 1491 mp și construcțiile, întocmindu-se cartea funciară xxxxx. Reclamantul a demarat procedura de împrejmuire a proprietății sale, însă au fost neînțelegeri cu pârâții în legătură cu linia de hotar.

La solicitarea părților a fost întocmit un raport de expertiză de către expert V____ M_____ pentru identificarea terenurilor și stabilirea liniei de hotar. Expertul V____ M_____ a constatat că planul care a stat la baza întocmirii raportului de expertiză omologat de instanță, în baza căruia s-a pronunțat sentința civilă 88/2007, a fost întocmit necorespunzător, deoarece topografia locului nu are legătură cu situația prezentată în planul sus amintit.

Expertul a stabilit că suprafața de teren care a fost partajată în întreg, este străbătută de la nord-est la sud-vest pe diagonală de un drum de exploatare și de un șanț de colectare a apelor, care diminuează semnificativ suprafața existentă real în teren. Din măsurători a rezultat 7750 mp, față de 16.200 mp cât avea lotul conform raportului de expertiză din anul 2006.

În partea de sud - est se află un versant pe care sunt amenajate terase pe care se află o fostă livadă în paragină în momentul de față, la baza căreia se află drumul de exploatare. Pe latura de sud, lipsește drumul de exploatare, acesta fiind în realitate configurat conform anexei 4 la raportul de expertiză. În felul acesta, sunt afectate de această eroare toate loturile de teren care au făcut obiectul partajului, deci ambele părți din proces.

Prin suprapunerea planului a rezultat din măsurătoarea actuală cu planul întocmit în raportul de expertiză din 2006, rezultă diferențe evidente și o configurație diferită a terenului față de schița anterioară.

Semnele de hotar indicate de reclamant, precum și gardul de plasă care a fost parțial desfăcut se află în continuarea aliniamentului dat de punctele 68, 71, iar la momentul efectuării expertizei gardul de plasă exista pe poziție doar până la pct.71, el fiind desființat în continuarea acestuia și culcat la pământ.

La insistențele părților și ale instanței, expertul a revenit cu măsurători în vederea stabilirii unei linii de graniță dintre cele două imobile, prin păstrarea proporțiilor suprafețelor terenurilor pe care le-au primit părțile la partaj.

Instanța constatat că, într-adevăr, raportul de expertiză întocmit în anul 2006 de D_________ M_____ A___, a prezentat abstract situația terenului prin linii și unghiuri drepte, fără a face o aplicare concretă a situației constatate la fața locului, fapt determinat de lipsa hărților cadastrale, precum și de faptul că nu a avut loc o punere în posesie efectivă a părților la eliberarea titlului de proprietate și nu au fost realizate măsurători, părțile cunoscând doar empiric limitele proprietății.

Din acest motiv, la o nouă măsurare a terenului în prezent, cu mijloace moderne de măsurare, s-a constatat că terenul are o configurație neregulată, fiind străbătut de diverse șanțuri de colectare și drumuri care nu pot fi incluse și nu pot face parte din proprietatea părților, deoarece constituie proprietatea publică a unității administrativ teritoriale-___________________________________ totuși în partea din față, de la drumul județean a proprietății, unde există casa de locuit și anexele gospodărești.

Expertul a mai constatat că titlul de proprietate al autorului părților conține foarte multe erori, determinate tocmai de configurația neobișnuită a terenului și de faptul că la data emiterii titlului de proprietate și la data punerii în posesie nu s-au efectuat măsurători pe teren astfel încât nu există schițe, planuri, hărți care să indice drumurile de exploatare și canalurile care străbat terenul.

Schița întocmită de expertul V____ M_____ redă întocmai harta terenului, indică drumul de exploatare 1100 Valea Buții, cât și canalul de scurgere și un alt drum de exploatare care nu fac parte din proprietatea părților, dar străbat această proprietate, astfel încât diminuează substanțial suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate.

Proprietățile părților sunt formate în fapt din suprafețe de teren întretăiate de drumuri și șanțuri, numerotate de expert ca loturi distincte, limitate de puncte de contur pentru a fi mai ușor de identificat. Deși în schița expertului D_________ M_____ A___ (fila 27) terenurile atribuite părților(cu excepția zonei curți construcții), sunt dreptunghiulare, străbătute de alei de acces în folosință comună, expertul V____ M_____ constată că în fapt ceea ce primul expert a identificat ca fiind S5, S3,S4, S6 trebuie repoziționate și reconfigurate pentru a păstra proporțiile partajului.

La insistența părților, expertul a completat raportul de expertiză, astfel încât cel puțin în zona de la drumul județean intravilan curți- construcții, să fie respectate dispozițiile de partaj date prin sentința civilă 88/18.01.2007 și să stabilească granițele dintre diferitele parcele, astfel încât construcțiile să se încadreze în suprafețele pe care le-au primit părțile prin partaj.

Conform art. 560-561 Cod civil, orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, iar proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând în mod egal, cheltuielile ocazionate.

Instanța admite cererea de îngrădire a terenului conform raportului de expertiză întocmit de expert V____ M_____, având în vedere că granituirea reprezinta o operatie de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati învecinate, o atare functie fiind admisibila chiar daca între proprietati exista hotare, dar acestea sunt controversate în sensul ca unul sau toti proprietarii acestor locuri învecinate au îndoieli sau incertitudini cu privire la acestea.

Instanța a stabilit linia de hotar între suprafețele S3 și S4 conform raportului de expertiză întocmit de expert V____ M_____, refăcut la data de 09.12.2013 anexa nr.13A, fila 357, pe linia dintre punctele xxxxxxxxxxxx5-302-78-303-63-162 (punctele 303-63-162 sunt pe limita aleii de acces dinspre proprietatea pârâților) xxxxxxxxxxx-165 (aceste puncte sunt pe limita către proprietatea pârâților a șanțului de scurgere).

În urma completării raportului de expertiză construcția C7 se află chiar pe terenul reclamantului. Instanța mai reține că, deși această construcție a fost ridicată după pronunțarea sentinței civile nr.88/2007, reclamantul a construit-o cu bună credință, apreciind că terenul de sub ea îi aparține. În raportul de expertiză inițial întocmit de D_________ M_____ A___, suprafața de teren pe care este construită construcția C7 are o deschidere de 21,77 mp către S2V, în lotul lui I___ E____ și 22,19 mp în lotul lui G_______ M_____.

Cu toate acestea liniile trasate de expertul D_________ M_____ A___ sunt abstracte, drepte, formând figuri geometrice perfecte, contrazise însă de expertul V____ M_____, motiv pentru care dimensiunile cu deschiderea către lotul 2 au fost ușor modificate, astfel încât să corespundă cu situația de pe teren și cu construcțiile pe care le-au edificat părțile, modificându-se corespunzător în lungime loturile pentru respectarea ariilor suprafețelor.

Instanța a stabilit linia de hotar pe partea cealaltă a șanțului de scurgere aflată în proprietatea reclamantului G_______ M_____ lot 6 delimitată de punctele xxxxxxxxxxx-60-61-154 (punctele 61-154 sunt pe limita aleii de acces) xxxxxxxxxxx (aceste puncte sunt la limita drumului de exploatare DE 1100 Valea Buții), iar pe partea opusă, de partea cealaltă a drumului de exploatare DE 1100 proprietatea reclamantului lot 13 se delimitează prin punctele xxxxxxxxxxx-214 (aflate la limita DE xxxxxxxxxxxx-iar proprietatea pârâților lot 12 este delimitată de punctele xxxxxxxxxxxx-151 (aflate la limita DE xxxxxxxxxxxxxx3.

De asemenea, a stabilit linia de hotar a aleii de acces (aflată în indiviziunea părților) dintre suprafețele cultivate cu viță de vie S 1,2 și S3, S4 conform schiței anexă 13A, fila 357 din raportul de expertiză astfel: 12-29-30-33-32-70-xxxxxxxxxxx-xxxxxxxxxxxxx-227.

Instanța a stabilit linia de hotar dintre suprafața S8 și ______________________ în indiviziunea părților) prin punctele 27-26-25 conform schiței anexa 13 fila 328 din dosar.

Cu privire la cererea de obligare a pârâților la contravaloarea gardului distrus și a manoperei, instanța a respins-o deoarece din probe a rezultat că în realitate pârâții nu au distrus gardul, gardul există în fapt și urmează a fi montat în funcție de linia de hotar pe care o stabilește instanța prin prezenta sentință. De asemenea, expertul a constatat la fața locului că semnele de hotar indicate de reclamant, precum și gardul de plasă care a fost parțial desfăcut se află în continuarea aliniamentului dat de punctele 68, 71, iar la momentul efectuării expertizei, gardul de plasă exista pe poziție doar până la pct.71, el fiind desființat în continuarea acestuia și culcat la pământ.

Cu privire la obligarea pârâților de a-și închide păsările, instanța a admis-o, deoarece din probe respectiv declarațiile martorilor, răspunsurile la interogatoriu, a rezultat că pârâții cresc păsări care, fiind libere, pătrund pe terenul reclamantului, întrucât nu există gard între proprietățile lor.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâților la plata contravalorii culturilor distruse și la plata prejudiciului cauzat de dejecțiile animalelor proprietatea pârâților instanța o va respinge ca neîntemeiată deoarece reclamantul nu a făcut dovada că a avut culturi de viță de vie și legume pe terenul său și totodată nu s-a dovedit că pârâții au avut în proprietate animale, cu excepția păsărilor .

Potrivit art. 1375 n.c.c., proprietarul unui animal sau cel ce se servește de el răspunde, independent de orice culpă, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.

Nu există însă dovada unui prejudiciu cert și nici dovada legăturii de cauzalitate dintre eventualul prejudiciu li fapta civilă delictuală, astfel încât nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.

În cea ce privește cererea pârâtei I___ E____ privind obligarea reclamantului de a-i plăti contravaloarea a 500 kg. grâu, instanța o va respinge, deoarece din probe nu a rezultat că reclamantul și-a însușit această cantitate de grâu care aparținea pârâților.

Referitor la cererea de a fi ridicată construcția C7 de către reclamant, instanța o va respinge ca neîntemeiată deoarece, în urma completării raportului de expertiză construcția C7 se află chiar pe terenul reclamantului. Instanța mai reține că deși această construcție a fost ridicată după pronunțarea sentinței civile nr.88/2007, reclamantul a construit-o cu bună credință apreciind că terenul de sub ea îi aparține.

În raportul de expertiză inițial întocmit de D_________ M_____ A___, suprafața de teren pe care este construită construcția C7 are o deschidere de 21,77 mp către S2V, în lotul lui I___ E____ și 22,19 mp în lotul lui G_______ M_____.

Cu toate acestea, liniile trasate de expertul D_________ M_____ A___ sunt abstracte, drepte, formând figuri geometrice perfecte, contrazise însă de expertul V____ M_____, motiv pentru care dimensiunile cu deschiderea către lotul 2 au fost modificate, astfel încât să corespundă cu situația de pe teren .

Referitor la cererea reconvențională a pârâților de la fila 210 de a li se atribui terenul din spatele construcției și de obligare a reclamantului de a le permite accesul în spatele construcțiilor, instanța a respins-o, deoarece acest teren a făcut obiectul partajului și a fost atribuit în mod evident reclamantului, neexistând divergențe cu privire la această suprafață .

Instanța a reținut că problemele de configurare a terenului nu există în partea de la drum a terenului, zona curți construcții, ci către spatele terenului, astfel încât zona construită a fost bine delimitată și partajată de către expertul D_________ M_____ A___.

Cererea conexă a pârâtei reclamante din dosar XXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte.

Instanța a constatat că potrivit declarațiilor martorilor și potrivit raportului de expertiză întocmit de V____ M_____, reclamantul a construit, într-adevăr, pe _____________________ care se află în indiviziune, un umbrar care împiedică pârâții să folosească această alee.

Reclamantul a fost obligat să ridice această construcție, iar în caz contrar pârâta va fi autorizată să o desființeze pe cheltuiala reclamantului.

Cererea conexă a pârâtei I___ E____ de obligare a reclamantului la alinierea gardului pe toată lungimea aleii de servitute a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece reclamantul nu putea fi obligat la construirea gardului între proprietate lui și _______________________ se află în indiviziune și deci în folosință comună a părților.

Această situație putea fi reglementată însă prin inițierea din partea pârâților de a-și construi el înșiși gard pe lungimea aleii de servitute dacă dorește o separare efectivă.

În ceea ce privește cererea conexă completatoare de la fila 37 din dosar XXXXXXXXXXXXX privind anularea cadastrului întocmit de G_______ M_____, instanța a respins această cerere constatând că atâta timp cât actul de proprietate al lui G_______ M_____, în baza căruia s-a întocmit cadastrul, nu a fost anulat, nici cadastrul nu poate fi anulat.

Potrivit art 907 cc, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (…) Situația juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declarație dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată împotriva acestuia, prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

Prin Decizia nr. 3583 din 10 septembrie 2013 pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că prin acțiunea în rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară se poate cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, această acțiune având, de obicei, un caracter subsidiar, fiind grefată pe o altă acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia. În speță, Înalta Curte a reținut că nu poate fi admisă acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului tabular, în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

În cauza de față, nefiind vorba despre o acțiune în revendicare și neexistând niciuna din situațiile premisă stabilite în textul de lege, a fost respinsă acțiunea în anularea cărții funciare.

În ceea ce privește despăgubirile solicitate de pârâți pentru puțul inundat, instanța a respins-o, nefiind dovedit un raport de cauzalitate între fapta reclamantului și nici nu a fost dovedit un eventual prejudiciu.

Împotriva sentinței civile nr.619/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ V___ a declarat recurs I___ M____, I___ E____ și I___ I____ .

În motivarea recursului au arătat că în motivarea sentinței,la pagina 9/14 alineat 1 se arata: „In urma completări raportului de expertiza constructia C7, se afla chiar pe terenul reclamantului" apreciind ca a construit-o cu buna credința dupa pronunțarea sentintei nr.88/2007 și că terenul de sub construcție C7 ar aparține reclamantului G_______ M_____.

Realitatea este alta, astfel: In „Completare raport de expertiza tehnica "transmisa judecătoriei B_______ V___, prin fax la data de 27 aprilie 2014 (cu o zi inaintea ultimului termen de judecata) s-a arătat la punctul 1.4. rezulta ca aceasta constructie (C7) se afla pe suprafața S.4 cu 0,35 mp. ,deci limita conform expertizei, trece prin constructie, este prezentat acest detaliu in planul anexa 6A. La rubrica „Observatii suplimentare ale expertului" alineatele 3,4 si 5.ex. alineat 4. „In acest caz constructia C7 ocupa din suprafața S4 care aparține paraților 13 mp., acest fapt generând, practic litigiul.

Prin aceasta manevra s-a redus suprafața S4 ce le aparține, cu aproximativ 100 mp. intravilan si 300 mp. extravilan. Pe acest teren ce le aparține si acum instanta de fond l-a luat, au construit un adăpost de pasari, pentru ca au fost obligați de instanta sa le ținem inchise. La schimb, l-i s-a oferit aceeași suprafața din S3 ce aparține reclamantului teren arabil extravilan mai departe de casa fapt cu care nu sunt de acord. Au solicitat admiterea recursul asa cum a fost formulat in sensul ca; sa se omologheze ultima „Completare raport de expertiza tehnica" transmise prin fax, Judecătoriei B_______ V___ la data de 27 Aprilie 2014 de ing. V____ M_____ expert tehnic judiciar si sa se stabilească linia de hotar intre S3 si S4 prin punctele 74 si 78 din schița unde sunt bătuți doi tăruși de executorul judecătoresc care a pus in aplicare sentinta civila nr.88 din 18.01.2007 definitiva si irevocabila investita cu titlu executor si executata silit conform procesului verbal depus la dosarul cauzei.

Intimatul G_______ M_____ a formulat întâmpinare la recursul formulat de recurenți-pârâți llie E____, llie M_____, llie I____ impotriva sentintei civile 619/26.05.2014 pronunțată de Judecatoria B_______ V___, prin care a solicitat respingerea recursul ca neintemeiat si nelegal, iar in subsidiar sa se mențină sentința civilă pronuntata in dosarul XXXXXXXX/2014, ca temeinica si legala.

În motivare a arătat că prin acțiunea pe care a deschis-o a solicitat delimitarea prin puncte de schița a suprafeței S-3 de 5.427,67 mp; a alei ce desparte aceasta suprafața de suprafețele cultivate cu vita de vie și a suprafeței S-8 cu o lungime de 13,98 ml.

Referitor la stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile lor, suprafața S-3 pe care se gaseste amplasata constructia C-7 care îi aparține si suprafața S-4 care aparține recurentilor-parati, instanta de fond a pronuntat o hotarare temeinica si legala.

A mai arătat faptul ca expertul V____ M_____ a efectuat măsurătorile folosind mijloace moderne de masura, facând 2 (doua) deplasari la fata locului pentru a stabili linia de hotar dintre suprafețele S-3 si S-4 pentru a determina pe care dintre 2 suprafețe se afla amplasata constructia C-7, care a generat litigiul dintre părți.

Totodata recureritii-parati arata ca sunt mulțumiți de felul cu au fost efectuate măsurătorile apreciind ca sunt corecte, mai mult si-au luat chiar si angajamentul in fata instantei de fond ca vor reface gardul pe care l-au demolat abuziv, motiv pentru care solicit cheltuielile de judecata.

De asemenea expertul V____ M_____ a suprapus schița întocmita de el din raportul de expertiza peste cea întocmita de primul expert D_________ A___, iar suprafețele coincid in partea din fata care se invecineaza cu drumul județean unde se găsesc casa de locuit si anexele gospodaresti, observandu-se foarte clar faptul ca amplasamentul construcției C-7 este integral pe suprafața S-3 care îi aparține.

Planul anexa 6-A la care face referire recurentii-parati a fost întocmit eronat in partea din spate a proprietatii deoarece topografia locului nu are legătură cu situatia prezentata cum susține expertul V____ M_____.

Suprafața S-3 care îi aparține si pe care se afla amplasata constructia C-7 are latimea de 22,19 m din ________________________ este mentionat si in hotararea judecătoreasca, conform raportului de expertiza omologat de instanta, in consecința suprafața S-4 care aparține recurentilor-parati nu a fost redusa asa cum susțin recurentii-parati, cauza de fata avand ca obiect granituire si nu revendicare.

A mai arătat faptul ca o parte din suprafața S-3 care îi aparține pe baza de certificat de proprietate, pentru care plătesc impozit si sunt pus in posesie de executorul judecătoresc, a fost atribuita ilegal recurentilor-parati la propunerea expertului, lucru care a condus la diminuarea proprietatii care îi aparține pe baza de acte de proprietate oficiale.

Prin stabilirea liniei de hotar, nu intelege de ce expertul a mai recurs la repozitionarea suprafețelor in partea din spate a proprietatii inversând suprafețele care îi aparțin cu ale recurentilor-parati, din moment ce noi părțile au ieșit din indiviziune si pentru care este pronuntata o hotarare definitiva si irevocabila ( ex. lotul 5, parte din suprafața S-3 care îi aparține a fost atribuit recurentilor-parati iar lotul 6 care aparține recurentilor-parati, a fost atribuit intimatului).

La ultimul termen de judecata a solicitat citarea expertului pentru a da lămuriri privind raportul de expertiza, solicitare respinsa de instanta.

De asemenea tot la ultimul termen de judecata a solicitat sa se admită ultima completarea a raportului de expertiza privind anexa 6-A, dar recurentii-parati au solicitat respingerea acțiunii si admiterea cererii reconventionale, iar prin recurs recurentii-parati revin asupra declarației date in fata instantei de judecata., astfel că a solicitat sa respingă ca neintemeiat si nelegal recursul formulat de recurenții-pârâți, împotriva sentinței civile nr.619/26.05.2014 pronunțată de Judecatoria B_______ V___ si sa se mențină sentința ca temeinica si legala.

În drept au fost invocate disp.art.265-268 Cod procedură Civilă .

La termenul de judecată din data de 04.02.2015 instanța a calificat calea de atac corectă ca fiind apel.

Analizând motivele de apel, probele administrate în cauză și apărările intimatului tribunalul constată următoarele:

Reține Tribunalul că potrivit disp.art.560 C.civil proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Totodată, conform disp.art.561 C.civil.orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.

Mai constată Tribunalul că acțiunea în grănițuire este admisibilă nu numai atunci când nu există semne vizibile ale liniei de hotar, ci și în situația în care există, dar sunt contestate de părți sau sunt îndoieli că ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăți, stabilit prin voința părților sau pe cale judiciară.

Se reține că tocmai stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților pe cale judiciară, prin sentința civilă nr.88/18.01.2007 pronunțată de către Judecătoria B_______ V___ prin omologarea în întregime a unui raport de expertiză ce prezintă carențe de natură tehnică este originea litigiului prezent.

În acest sens, Tribunalul constată că instanța de fond a analizat în mod corect diferențele de măsurători efectuate de către cei doi experți și a concluzionat că prin raportul de expertiză întocmit în dosarul de partaj stabilirea liniei de hotar s-a făcut în mod abstract fără a se ține cont de configurația topografică neobișnuită a terenului precum și a faptului că la emiterea titlului de proprietate și a punerii în posesie nu s-au efectuat măsurători de teren.

De altfel, expertul D_________ M_____ A___, la cererea instanței de fond a răspuns că a identificat terenul, din lipsa altor documente, la indicațiile și răspunderea părților(f.218).

Oricum, așa cum rezultă din motivele de apel, părțile se declară satisfăcute de varianta aleasă de instanța de fond pentru stabilirea liniei de hotar, singura nemulțumire a apelanților, constată Tribunalul, vizând construcția C7, astfel identificată de către expertul V____ M_____.

Reține Tribunalul că apelanții solicită să se aibă în vedere la stabilirea liniei de hotar, între suprafețele S3 și S4, că această construcție ar fi fost edificată parțial pe S4, care le aparține, însă așa cum concluzionează expertul, există varianta suprapunerii planurilor, titlul de proprietate originar este emis eronat iar partajul este greșit datorită considerentelor de mai sus, consecința fiind că intimatul ar ocupa 0,35 mp din proprietatea lor

Mai constată tribunalul că practic apelanții au recunoscut situația expusă, acesta fiind practic și motivul pentru care au promovat o acțiune în anulare prin care

susțin că titlul de proprietate nr.xxxxx/2000 eliberat pe numele autorului părților, G_______ M____, cuprinde o ________ erori referitoare la parcele și amplasamentul suprafețelor.

În consecință, este evident în raport de probele administrate că nu poate fi obligat intimatul să-și ridice construcția edificată cu bună credință pe linia de hotar și pentru aceste considerente, tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de I___ M____, I___ E____ și I___ I____ împotriva sentinței civile nr.619/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ V___, în contradictoriu cu intimatul G_______ M_____.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de I___ M____, I___ E____ și I___ I____ toți cu domiciliul în București, ______________________ nr.6, ____________, _____________, împotriva sentinței civile nr.619/26.05.2014 pronunțată de Judecătoria B_______ V___, în contradictoriu cu intimatul G_______ M_____ domiciliat în București, _______________________.14, ___________, ___________, sect.1.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2015.

Președinte, M______ M________ B_______		Judecător, G_______ T________
	Grefier, N_______ I_____ B____

Red.T.Gh.

6ex/4com.

27.08.2015