Dosar.XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BABADAG

JUDEȚUL TULCEA

Sentința civilă nr.103

Ședința publică din data de 25 martie 2015

Președinte: A____ A_____

Grefier: C___ P_________

S-a luat în examinare acțiunea civilă, având ca obiect grănițuire și rectificare carte funciară, formulată de reclamanții L_____ L_______, S______ I____, S______ S______, cu domiciliul procesual ales la S__ B______, C_____, Irodache, M______, din Tulcea, ____________________, județul Tulcea, în contradictoriu cu pârâții: M_____ Ș_____ și M_____ A_______ D______, ambii domiciliați în ________________________________.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2015, consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ț A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată;

Prin cererea adresată instanței la data de 04.08.2014 și înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXX, reclamanții L_____ L_______, S______ I____, S______ S______ a chemat în judecată pe pârâții M_____ Ș_____ și M_____ A_______ D______, solicitând ca, pe cale de hotărâre judecătorească, să se dispună:

- grănițuirea suprafețelor de teren aflate în proprietatea părților, deținute în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291/14.07.1970 (neintabulat) de către reclamanți și în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1944/23.09.2009 la BNP D_____ Sfircea de către pârâți, nr. cadastral 2222, CF 1714/N – _________________________________> - rectificarea Cărții Funciare nr.CF 1714/N – __________________________ reducerii suprafeței de teren cu privire la care s-a intabulat dreptul de proprietate al pârâților cu suprafața de 274 mp, potrivit expertizei topografice ce se va efectua în cauză;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au învederat că sunt moștenitorii defunctului S______ Ehim, potrivit certificatului de moștenitor nr.195 din 19.07.1986 emis de Notariatul de Stat Local Babadag, iar autorul lor a dobândit, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291/14.07.1970 un imobil compus din teren în suprafață de 800 mp și casa de locuit amplasată pe acesta, susținând că, la decesul numitului S______ Ehim, dreptul de proprietate asupra imobilului menționat mai sus s-a transferat, pe calea moștenirii legale, către reclamanți, fiind deținut astăzi de aceștia în coproprietate. Așa cum rezultă din mențiunile actului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1970, terenul este mărginit la Nord de Lacul Razelm (limita care s-a menținut constant în toate actele prin care s-a transferat anterior anului 1970 această proprietate).

S-a arătat că, cu prilejul unor operațiuni de intabulare în cartea funciară, reclamanții au sesizat că, potrivit evidențelor de publicitate imobiliare, o parte din proprietatea lor a fost uzurpată de către vecinii din partea de est, respectiv pârâții din prezenta cauza, învederând că aceștia dobândiseră dreptul de proprietate prin contractul de vânzare-cumpărare menționat mai sus, act încheiat cu M_____ U______, succesoarea lui M_____ D______, beneficiarul unui titlu de proprietate emis în temeiul legilor de fond funciar.

În atare situație, au solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis în favoarea numitului M_____ D______, prevalându-se de propriul lor drept de proprietate, cauza fiind soluționată prin sentința civilă nr.275/17.05.2012, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX pronunțată de Judecătoria Babadag.

Întrucât, în prezent între cele două fonduri nu există o linie de graniță și semne exterioare ale hotarului, ținând seama și de împrejurarea că posesia suprafeței cu privire la care s-a dispus anularea titlului de proprietate în procesul anterior se afla în posesia lor, au apreciat reclamanții că sunt întrunite condițiile impuse de art.560 din Noul Cod civil, privind obligația de grănițuire existența între proprietarii vecini. Au subliniat reclamanții că trasarea graniței prin bună înțelegere nu este posibilă datorită stării conflictuale dintre părți, astfel că intervenția instanței este decisivă.

În ce privește capătul doi de cerere, au menționat reclamanții că, potrivit art.908 alin.1 pct.4 Cod civil, „rectificarea unei intabulări se dispune dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația juridică reală a imobilului”.

Au susținut reclamanții că examinarea acțiunii în grănițuire va presupune o comparație între titluri pentru stabilirea întinderii și a limitelor drepturilor de proprietate, iar această operațiune va trebui făcută ținând seama de sentința civilă nr.275/17.05.2012 pronunțată de Judecătoria Babadag și raportul de expertiză tehnică întocmit în acel dosar de expert Bracăcel E____. Pornind de la această premiza, față de valabilitatea titlului lor, au arătat reclamanții că va trebui recunoscută o diminuare a suprafeței de teren din perspectiva titlului pârâților, ceea ce va conduce la îndeplinirea cerinței din art.908 alin.1 pct.4 Cod civil, situația juridică a imobilului înscris în cartea funciară fiind diferită, ceea ce conduce la admisibilitatea cererii de rectificare a cărții funciare.

Pentru aceste considerente, au solicitat să se admită acțiunea cu ambele capete de cerere, astfel cum a fost formulată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.560 și art.908 Cod civil.

În dovedire, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu interogatoriu și a probei cu înscrisuri și au depus, în copie, titlurile părților, respectiv actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291/14.07.1970, contractul de vânzare-cumpărare nr.1944/23.09.2009, sentința civilă nr.275/2012 a Judecătoriei Babadag, extras de carte funciară privind terenul în litigiu.

Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată.

Au susținut pârâții că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții solicită instanței grănițuirea suprafețelor de teren aflate in proprietatea acestora, deținute în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291 din 14.07.1970-neintabulat, dar care a fost intabulat de pârâți dobândind astfel număr cadastral, precum și rectificarea Cărții funciare nr.CF 1714/N-__________________________ reducerii suprafeței de teren cu privire la care s-a intabulat dreptul de proprietate cu suprafața de 274 mp.

Au apreciat pârâții că susținerile reclamanților din prezenta cauza nu pot fi primite de instanța de judecată întrucât aceștia au realizat gardul care grănițuiește cele două proprietăți de mai bine de 5 ani, fără a-și da acordul în acest sens sau fără a-i anunța de intenția pe care o aveau de a-și delimita proprietatea cu un gard împrejmuitor.

Mai mult decât atât, reclamanții nu arată în acțiunea formulată ce suprafață de teren doresc să fie grănițuită, și nici amplasamentul respectivelor suprafețe de teren.

Potrivit adresei nr.7924/15.09.2014 emisă de Primăria Sarichioi, pârâtul M_____ Ș_____ deține în proprietate un imobil în suprafață de 374 mp teren intravilan, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare de la numita M_____ Ustiniea și declarat în plată în evidențele fiscale la data de 18.05.2011. Tot prin aceeași adresă se mai arată faptul că numita M_____ Ustiniea a dobândit terenul respectiv prin moștenire de la numitul M_____ D______.

Nu în ultimul rând, prin adresa nr.8558/15.10.2012 emisă de Primăria Sarichioi, la solicitarea Postului de poliție local, se atestă faptul că L_____ L_______ nu a achitat niciodată impozit pentru terenul în suprafața de 374 mp situat în intravilanul localității Sarichioi, nr.986.

În ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea Cărții Funciare nr.CF 1714/N în sensul reducerii suprafeței de teren cu privire la care s-a intabulat dreptul de proprietate, au solicitat pârâții respingerea acestuia având în vedere faptul că nu este indicată efectiv suprafața cu care se dorește modificarea Cărții Funciare, carte ce a fost întocmită în anul 2009, reclamanții susținând că trebuie recunoscută o diminuare a suprafeței de teren, însă fără a preciza în concret cu cât se dorește a fi diminuată suprafața de teren deținută de pârâți.

F___ de aspectele menționate anterior, au solicitat să se respingă acțiunea ca nefondată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art.205 din Noul Cod de procedură civilă.

În probatoriu, au susținut pârâții că înțeleg să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriu reclamanților și expertiză tehnică de specialitate și au depus, în copie, adresa nr.7924/15.09.2014 emisă de Primăria Sarichioi – Biroul Impozite și Taxe, adresa nr.433/P/2011 din 15.10.2012 a I.P.J. Tulcea – Post Poliție Sarichioi, adresa nr.8558/15.10.2012 a Primăriei Sarichioi, extras din registrul cadastral al posesorilor din localitatea Sarichioi, actul de vânzare-cumpărare al autorilor pârâților, plan de amplasament și delimitare a corpului de proprietate, plan de încadrare în zonă, raportul de expertiză întocmit în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, procesul-verbal de recepție nr.9/2012, planul de amplasament al imobilului, extras de carte funciară, poze foto.

În cauză s-a dispus atașarea dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Babadag.

În prezenta cauză a fost administrată la solicitarea reclamanților proba cu expertiză topografică, având ca obiectiv: stabilirea graniței dintre terenurile părților, raportat la titlurile de proprietate ale părților și ținând cont de sentința civilă nr.275/17 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, fiecare parte nominalizând și un expert parte, reclamanții pe expertul P___ Ș_____ și pârâții pe expertul E______ D______.

De asemenea, s-a prorogat discuția privind încuviințarea probei cu interogatoriu după efectuarea expertizei.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert F_____ G_______ s-a concluzionat că pentru stabilirea graniței, a ținut cont de sentința civilă nr.275/17.05.2012 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX și de planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate al pârâților întocmit de Dramboi C_________, document ce i-a fost pus la dispoziție de către pârâți și care se referă la suprafața imobilului deținut de către aceștia, iar expertiza s-a efectuat în prezența părților și a experților parte.

Totodată expertul a concluzionat că granița dintre cele două imobile trece prin punctele: 1,2,3,4,5,6,7,8, așa cum rezultă și din planul de situație – planșa nr.1 anexă la expertiză, susținând că între punctele 1-2, 5-6-7-8 există gard, iar între punctele 2-3-4-5 este zidul construcțiilor C1 și C2, context în care între aceste puncte, granița este pe lângă zidul construcțiilor reclamanților.

Expertul parte P___ Ș_____ numit de reclamanți a depus un punct de vedere în care a menționat că au fost identificate și individualizate limitele imobilelor deținute de părți și s-au efectuat măsurătorile.

De asemenea, planul de situație întocmit de expertul desemnat de instanță a ținut cont de documentațiile cadastrale învecinate, cât și de expertiza efectuată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX care a stat la baza emiterii sentinței civile nr.275/17.05.2012, de forma și dimensiunile acesteia, dar nu este în sistemul național 1970, neavând coordonate stereografice. Urmare reprezentării amplasamentelor, având în vedere că există o suprapunere reală între lucrările cadastrale ale pârâților și reclamanților (aceștia nu pot să-și înscrie în cartea funciară proprietatea datorită acestei suprapuneri) trebuie solicitat și anularea nr. cadastral 2222 și a cărții funciare nr.xxxxx (provenita din nr.1714) ________________________________, recepționate și avizate de către OCPI Tulcea.

Expertul parte E______ D______ numit de pârâți a înaintat la dosar, de asemenea, un punct de vedere considerând că raportul tehnic, întocmit de către expert F_____ G_______ în dosarul cauzei, este realizat fără o analiză completă, detaliată, exhaustivă a situației constatate la fața locului atât din punct de vedere tehnic cât și juridic, din următoarele motive:

1. Nu a prezentat dacă există diferențe de suprafață și diferențe de coordonate ale punctelor de contur al imobilului proprietate a pârâților așa cum au fost prezentate în planul de amplasament și delimitare întocmit de către D______ C_________ și de care expert F_____ G_______ a afirmat că a ținut cont, având în vedere faptul că acel plan de amplasament și delimitare nu are număr cadastral, nu este verificat de către OCPI Tulcea, fiind realizat în scopul obținerii titlului de proprietate.

2. Nu a făcut referire dacă imobilul cu numărul cadastral xxxxx , vecin cu imobilul pârâților pe latura de N, și imobilul cu numărul cadastral xxxxx, vecin cu imobilul reclamanților au laturile comune și inventarele de coordonate identice cu limitele părților din dosar, expertul F_____ G_______ pur și simplu lipind limitele comune ale pârâților și reclamanților de aceste laturi. Neverificarea acestora poate duce la calculul eronat al suprafețelor atât ale pârâților, cât și ale reclamanților.

3. Nu a făcut o documentare temeinică asupra istoricului actelor de proprietate, limitându-se doar la actele prezentate de către părți.

4. Trebuiau făcute două variante de stabilire a graniței una raportată la titlurile de proprietate ale pârâților și una raportată la sentința civilă nr.275/17 mai 2012.

5. Limita de graniță stabilită este definită de punctele 1,2,3,4,5,6,7,8 conform anexei grafice nr.1 la raport însă în raportul de expertiză, expertul F_____ G_______ este nesigur, face precizarea că între punctele 2, 3, 4 și 5 este zidul construcțiilor C1 și C2, ca mai apoi să arate că granița trece pe lângă zidul construcțiilor reclamanților. Ori granița este zidul construcțiilor C1 și C2, ori granița trece pe lângă zidul acestora și dacă acesta graniță trece pe lângă zid, să precizeze distanța dintre aceste două elemente. Consider că pentru evitarea altor conflicte între părțile din dosar ar trebui lăsat un spațiu de minim 50 cm între construcțiile C1 și C2 proprietatea reclamanților și limita de graniță.

5. Având în vedere obiectul dosarului XXXXXXXXXXXX, acela de grănițuire și rectificare carte funciară, expertul F_____ G_______ trebuia să facă precizarea ce carte funciară trebuie rectificată.

7. Raportul de expertiză poartă antetul APET-R ( Asociația Profesională a Experților Topografi din România). Instanța de judecată, respectiv judecătoria Babadag, a desemnat să efectueze expertiza tehnică în cauză pe expert tehnic F_____ G_______ și nu pe APET- R prin expert F_____ G_______, din acest punct de vedere raportul de expertiză este nul.

Având în vedere obiectivele expertizei și obiectul cauzei din dosar, a solicitat refacerea raportului tehnic de expertiză întocmit de către domnul expert F_____ G_______ ținând cont de punctele de vedere enumerate.

La termenul de judecată din 18 februarie 2015, apărătorul reclamanților a precizat, cu privire la capătul doi al acțiunii, că se solicită rectificarea cărții funciare nr. CF 1714/N – __________________________ radierii suprafeței de teren de 374 mp și nu în sensul reducerii suprafeței de teren cu privire la care s-a intabulat dreptul de proprietate al pârâtului cu suprafața de 274 mp, cum eronat s-a menționat în cererea de chemare în judecată.

Prin concluziile scrise, reclamanții au solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și să se dispună grănițuirea suprafețelor limitrofe deținute de părțile din proces conform expertizei tehnice efectuate în cauză de expert tehnic topograf F_____ G_______ și radierea dreptului de proprietate al pârâților cu privire la suprafața de 374 mp din cartea funciară nr.CF 1714/N-_______________________________ de judecată, reiterând susținerile din acțiune.

De asemenea, au susținut că în prezenta cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică topografică de către expert tehnic F_____ G_______, expertiză care a tranșat limita dintre fondurile deținute de părți, în concordanță cu situația juridică a terenurilor și cu sentința civilă nr.275/17.05.2012, pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, sentință care este opozabilă și pârâților din prezenta cauză, aceștia fiind succesorii în drepturi ai pârâtei din dosarul anterior, aceasta din urmă fiind soția supraviețuitoare a beneficiarului din titlul de proprietate anulat parțial. Prin urmare, soluția pronunțată în acea cauză le este opozabilă pârâților din prezentul proces, astfel că stabilirea liniei de hotar, ținându-se seama de hotărârea anterioară, este pe deplin justificată.

În ce privește radierea suprafeței de 374 mp teren, au arătat că solicitarea se întemeiază pe dispozițiile conținute în Noul Cod Civil (art.907 și urm.). Potrivit art.907 alin.3. radierea înscrierii în cartea funciară are ca premisă fie recunoașterea situației juridice reale a dreptului de către titularul înscrierii, fie o hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi o acțiune în anulare, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză de ineficacitatea actului juridic.

Potrivit art.908 alin.4 „acțiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separate, după ce a fost admisă acțiunea de fond, când este cazul”.

În speță, au arătat reclamanții că soluția privind nulitatea parțială a titlului de proprietate, adoptată prin sentința civilă nr.275/07.05.2012 a Judecătoriei Babadag reprezintă acțiunea de fond la care face referire art.907 alin.3 teza II. În privința pârâților din prezenta cauză, acțiunea în grănițuire se întemeiază tocmai pe soluția pronunțată anterior de Judecătoria Badadag, soluție care confirmă dreptul de proprietate al reclamanților și infirmă dreptul pretins de pârâți, respectiv de autorii acestora.

În consecință, au apreciat reclamanții că acțiunea în rectificare (radiere) este admisibilă și urmează a fi admisă ca atare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.275 din data de 17.05.2012 pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, irevocabilă prin decizia civilă nr.836/12.12.2012 a Tribunalului Tulcea s-a constatat nulitatea parțială a titlului de proprietate nr.xxxxx/10 mai 1995 emis de Comisia județeană de fond funciar Tulcea în favoarea numitului M_____ G. D______, pentru suprafața de 476 mp teren, din măsurători 374 mp, situat în intravilanul comunei Sarichioi, sola 18, _____________________________> A fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de Comisia locală de fond funciar Sarichioi și admisa excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului M_____ S_____, respingându-se totodată cererea de chemare în garanție a Comisiei locale de fond funciar formulată de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Tulcea.

A reținut instanța că, inițial, reclamanții au chemat în judecată în calitate de pârât pe M_____ Ș_____ și Comisia locală de fond funciar Sarichioi, cât și Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Tulcea, apreciind la acea vreme că M_____ Ș_____ este moștenitorul defunctului M_____ D______, ori, în urma depunerii la dosar a certificatului de moștenitor și legatar nr.27/15.06.2009 emis de BNP E___ M_______, a rezultat că singura moștenitoare a defunctului este M_____ Ustiniea, motiv pentru reclamanții și-au precizat verbal cererea de chemare în judecată în sensul că au chemat în judecată în calitate de pârâtă pe M_____ Ustiniea, iar apărătorul pârâtului M_____ Ș_____ nu s-a opus cererii formulate de apărătorul reclamanților și a fost de acord cu introducerea în cauză a numitei M_____ Ustiniea, iar instanța a dispus introducerea în cauză a acesteia.

A arătat instanța că la data de 14.12.2011, s-a înregistrat pe rolul instanței și precizarea scrisă, a cererii de chemare în judecată a lui M_____ Ustiniea, aceasta fiind depusă în mai multe exemplare pentru a fi comunicate părților și din eroare a fost format un nou dosar cu nr.XXXXXXXXXXXXX care a primit termen, prin repartizare aleatorie la data de 11.01.2012, dată la care s-a dispus reunirea cauzei la dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că raportul de expertiză a relevat că terenul proprietatea reclamanților conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291/1970 se învecinează la est cu Lacul Razelm, iar terenul în suprafață de 476 mp deținut de pârâți conform titlului de proprietate nr.xxxxx/1995 se suprapune, iar suprafața de teren care se suprapune este de 373,52 mp, iar ambele terenuri au aceeași vecinătate în partea estică - Lacul Razelm.

A mai reținut instanța că, prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 12.10.2011, pârâta Comisia locală de fond funciar Sarichioi a ridicat mai multe excepții printre care și excepția lipsei capacității sale procesuale pasive.

În ceea ce privește excepția lipsei capacității sale procesuale pasive, excepția a fost respinsă de către instanță care a apreciat că are această capacitate, față de dispozițiile art.52 alin.2 din Legea nr.169/1997, care stipulează în sensul, Comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_____ Ș_____, a fost admisă de instanță față de actele depuse la dosar respectiv certificatul de moștenitor și legatar nr.27/15.06.2009 emis de BNP E___ M_______ din Babadag.

S-a reținut că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291 din data de 14.07.1970 terenul în suprafață de 800 mp aferent casei de locuit, imobil ce a fost vândut numitului S______ Ehim, antecesorul reclamanților se învecina pe o latură cu lacul Razelm, iar terenul reconstituit defunctului M_____ D______ prin titlul de proprietate nr.xxxxx /1995 se suprapune peste terenul reclamanților conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expert Brăcăcel E____, context în care instanța a considerat că acțiunea reclamanților este întemeiată, aceasta fiind admisă, constatându-se nulitatea parțială a titlului de proprietate nr.xxxxx din data de 10 mai 1995 emis de Comisia județeană de fond funciar Tulcea, pentru suprafața de 476 mp teren, din măsurători 374 mp, situat în intravilanul comunei Sarichioi, sola 18, _____________________________> În ce privește cererea de chemare în garanție formulată de Comisia județeană de fond funciar Tulcea, instanța de fond a apreciat că aceasta nu este fondată, față de dispozițiile art.6 din H.G. nr.890 din 4 august 2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, care prevăd atribuțiile comisiei județene de fond funciar printre care este și aceea că verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Tulcea, Comisia Locală de Fond Funciar Sarichioi, M_____ Ustiniea și M_____ Ș_____.

Prin decizia civilă nr.836/12.12.2012 a Tribunalului Tulcea au fost respinse recursurile ca nefondate și s-a menținut hotărârea atacată ca legală și temeinică, reținându-se că, în ceea ce privește recursul declarat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Tulcea susținerea potrivit căreia recurenta în cauză nu ar fi trebuit obligată la plata cheltuielilor de judecată nu pot fi primite de maniera în care a fost făcută în condițiile în care potrivit art.274 alin.1 Cod procedură civilă, temei al acordării cheltuielile de judecată, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Nici critica legată de respingerea cererii de chemare în garanție nu este întemeiată în condițiile în care, între comisii nu există relații întemeiate pe drepturi de creanță sau raporturi obligaționale de natură să genereze garanții. Cât privește recursul declarat de Comisia Locală de fond funciar Sarichioi, acesta s-a apreciat a fi nefondat

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la fondul cauzei s-a reținut că potrivit art.III alin.1 lit.a din Legea nr. 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.

S-a reținut că reclamanții sunt moștenitorii defunctului S______ Ehim, acesta din urmă dobândind prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.291/14.07.1970 un imobil compus din teren în suprafață de 800 mp,iar potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert Brăcăcel E____, terenul este în suprafață de 1236 mp teren deținut de reclamanți în baza contractului de vânzare-cumpărare susmenționat.

S-a mai reținut că terenul în suprafață de 476 mp deținut de pârâtă conform certificatului de moștenitor și dobândit în baza titlului de proprietate nr.xxxxx/10.05.1995 și înstrăinat numiților M_____ Ș_____, M_____ A_______ D______ în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.1944/23.09.2009 este delimitat pe schița anexată prin punctele A, B, C, D, pentru care a fost întocmită documentația cadastrală recepționată la O.C.P.I. Tulcea cu numărul cadastral 2222, în suprafață de 374 mp proprietatea M_____ Ș_____, M_____ A_______ D______. Cele două terenuri s-a apreciat că se suprapun, ambele terenuri au aceeași vecinătate în partea estică – Lacul Razelm în actele de proprietate existente la dosarul cauzei și la fața locului și celelalte vecinătăți identificate la fața locului.

Suprafața de teren care se suprapune este de 373,52 mp ce a făcut obiectul titlului de proprietate nr.xxxxx/10.05.1995 și este delimitată pe schița anexată prin punctele A.B.C.D, pentru care a fost întocmită documentația cadastrală recepționată la O.C.P.I. cu numărul cadastral 2222 și carte funciară 1714/N (CF33816).

În raport de probatoriile administrate în cauză, susținerea instanței de fond potrivit căreia titlul de proprietate nr.xxxxx/10.95.1995 emis de Comisia Județeană de fond funciar Tulcea este lovit de nulitate s-a apreciat că apare ca fiind judicioasă.

În ceea ce privește recursul formulat de M_____ Ș_____ s-a apreciat că acesta este nefondat. Critica recurentului legată de eventuala nepronunțare a instanței de fond s-a reținut că nu este întemeiată în condițiile în care singurii care ar putea să se plângă, pe calea recursului,de acest aspect, ar fi tocmai reclamanții. Mai mult, instanța de fond a hotărât că recurentul nu are calitate procesuală pasivă, tranșând acest aspect în mod neechivoc

Criticile numitului M_____ Ș_____ au fost apreciate ca fiind lipsite de interes, în condițiile în care, în speță a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, context în care instanța de recurs a respins recursurile ca nefondate și a menținut hotărârea atacată ca legală și temeinică.

Evaluând materialul probator administrat în cauză, referitor la cererea în grănițuire se apreciază că pretențiile reclamanților nu sunt fondate.

Astfel, prin titlul de proprietate nr.xxxxx din 10 mai 1995 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Tulcea, numitului M_____ G. D______ i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 4 ha și 1921 mp, din care 4 ha situat în extravilanul comunei Sarichioi, județul Tulcea, iar 1921 mp aflat în intravilanul aceleași localități, titlu cu privire la care s-a constatat nulitatea parțială pentru suprafața de 476 mp, din măsurători 374 mp, situat în intravilanul localității Sarichioi, sola 18, _____________________________> Atât prin certificatul de moștenitor și legatar nr.3 din 24.01.2007 eliberat de BNP E___ M_______ din Babadag, cât și prin certificatului de moștenitor și legatar nr.27/15 iunie 2009 suplimentar la certificatul de moștenitor și legatar nr.3 din 24.01.2007 eliberat de același notariat public, s-a constatat că de pe urma defunctului M_____ D______, decedat la data de 14 aprilie 1993, a rămas ca moștenitoare numita M_____ Ustiniea, în calitate de soție supraviețuitoare și beneficiară a testamentului universal autentificat sub nr.744/10 mai 1991 la fostul Notariat de Stat Local Babadag.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1944/23.09.2009 la BNP D_____ Sfircea din Babadag, numita M_____ Ustiniea, prin mandatar, a înstrăinat numiților M_____ Ș_____ și M_____ A_______-D______, prin mandatar, suprafața de teren de 374 mp teren fără construcții, situat în intravilanul comunei Sarichioi, județul Tulcea, în T 18, parcelele 1369 (A), cu nr. cadastral 2222, între vecinii: la N–M_____ Ș_____, la E–balta, la S–Capusta P____ și la V–S______ L_______, teren intabulat în CF nr.1714/N a localității Sarichioi, județ Tulcea.

Acțiunea în grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi.

În cauză pârâților nu li se poate opune cu autoritate de lucru judecat hotărârea judecătorească pronunțată în cauza nr.XXXXXXXXXXXXX, cât timp a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_____ S_____, iar pârâta nici nu a fost parte în acea cauză.

Contractul de vânzare cumpărare în baza căruia aceștia au dobândit suprafața de teren in litigiu nu a fost declarat nul, iar faptul că acesta este subsecvent actului declarat nul nu poate îndreptăți la reținerea că înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația juridică a imobilului.

D___ acțiunea în nulitate a actului de vânzare-cumpărare poate statua în chip irevocabil asupra admisibilității acțiunii, întinderii și limitelor corecte ale loturilor învecinate, ceea ce reclamanții nu au făcut.

Pe cale de consecință, trasarea conturului liniei de hotar dintre proprietățile limitrofe în raport de sentința civilă nr.275/17.05.2012 nu ar avea ca finalitate decât înglobarea suprafeței deținută de pârâți și pentru care aceștia prezintă un titlu ce nu a fost declarat nul. Reclamanții nu au prezentat un titlu de proprietate cu privire la suprafața de 374 m.p. Scopul promovării acțiunii în grănițuire de către reclamanții este acela de a stabili hotarul dintre proprietatea lor și proprietatea pârâților, nerespectându-se suprafața de teren avută în proprietate de fiecare parte.

Argumentul de esența privește faptul că, promovând o acțiune în stabilirea liniei de hotar titularul dreptului nu poate pretinde decât determinarea hotarului inițial existent între fondurile limitrofe, iar nu și stabilirea unei alte granițe decât cea trasată anterior.

Este motivul pentru care reclamanții în acțiunea în grănițuire nu se pot fundamenta, în considerentele acțiunii lor, pe împrejurări ulterioare stabilirii traseului originar al liniei de hotar, determinările suprafețelor pârâților făcându-se prin lucrări cadastrale. Ca expresie a acestei abordări s-a conchis în sensul că acțiunea în grănițuire are caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi, iar cel care pretinde a fi titularul unui drept de proprietate asupra suprafeței în litigiu are posibilitatea promovării unei acțiuni .

Astfel toate probele administrate în cauză conchid în sensul celor reclamate de pârâți, motiv pentru care instanța, în temeiul art.584 Cod civil, va respinge acțiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRÂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamanții L_____ L_______, S______ I____, S______ S______, cu domiciliul procesual ales la S__ B______, C_____, Irodache, M______, din Tulcea, ____________________, județul Tulcea, în contradictoriu cu pârâții: M_____ Ș_____ și M_____ A_______ D______, ambii domiciliați în ________________________________, ca nefondată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Babadag.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25 martie 2015.

Președinte, Grefier,

A____ A_____ C___ P_________

Red.jud. A.A.- 09.04.2015

Tehnored. C.P. – 09.04.2015/7 ex./ ____________.04.2015