Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C______

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 17/A

Ședința publică de la 22 ianuarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE : O________ N______

JUDECĂTOR : U__ G______

GREFIER : I____ E____

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de pârâtul O___ O_____ I_____ și de reclamantul K________ L_____ împotriva sentinței civile nr. 2994 din 11 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoriei S_____ G_______, având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că dezbaterile asupra apelurilor declarate au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera , potrivit art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea pentru data de 20 ianuarie 2015 și apoi pentru data de astăzi 22 ianuarie 2015.

T R I B U N A L U L

Asupra apelurilor civile de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 2994 din 11 decembrie 2013, Judecătoria S_____ G_______, a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul K________ L_____ în contradictoriu cu pârâtul O___ Oscar I_____ și în consecință:

A stabilit linia de hotar, cu acordul pârâtului, între imobilul reclamantului, înscris în CF nr. xxxxxx Ozun (provenită prin conversia pe hârtie a CF nr.1070 Măgheruș), nr. top. 107, 108, 110/1 casă de lemn, arabil, curte și grădină în suprafață totală de 5.930 mp și imobilul pârâtului înscris în CF nr. xxxxx Ozun (provenită prin conversia pe hârtie a CF nr. 576 Măgheruș) nr. cad. xxxxx nr. top. 109, 110/2 curte și grădină în suprafață de 2.995, între punctele 60 și 65 (linia roșie) din Anexa nr. 1C a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert A_____ A________, care face parte integrantă din respectiva sentință.

A respins petitul privind acțiunea în revendicare, ca neîntemeiat.

A compensat în parte, cheltuielile de judecată, cele privind grănițuirea, iar în ceea ce privește petitul de revendicare respins, a obligat pe reclamant să plătească pârâtului suma de 300 lei cheltuieli de judecată – onorariu avocat.

A luat act de renunțarea la judecata cererii de intervenție formulată de intervenientul P__ M_____.

A obligat reclamantul să plătească în contul expertului tehnic judiciar - A_____ A________- C______ suma de 1.228 lei cu titlu de diferență restantă onorariu expertiză.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele :

Părțile dețin în proprietate imobilele vecine situate în __________________________________ proprietarul imobilului nr. 79, înscris în Cf xxxxx Ozun (1070 Măgheruș) nr. top. 107, 108, 110/1 în suprafață totală de 5.930 mp, iar pârâtul este proprietar a mai multor imobile înscrise în Cf xxxxx Ozun (910 Măgheruș) nr. Top. 113, 114, 115 cu suprafața de 16.998 mp, Cf 923 Măgheruș nr. top. 111/1,112/1 cu suprafața de 800 mp, Cf. nr. 1042 Măgheruș, nr. Top. 111/2, 112/2 în suprafața de 3.340 mp., Cf nr. xxxxx Ozun (756 Măgheruș) nr. Top. 109,110/2 în suprafața de 2.995 mp.

Între părți nu există relații de bună vecinătate fiind tensiuni ce persistă de foarte mulți ani, motiv pentru care, reclamantul văzând rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Sf. G_______ nr. 1848/P/2010 de neîncepere a urmăririi penale față de pârâtul din cauză, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, pentru a stinge acest diferend continuu, a formulat prezenta acțiune.

În cauză, au fost identificate în Cf și la fața locului imobilele deținute de părți, de către expertul A_____ A________ C______ – desemnat în cauză, în prezența expertului s-a administrat proba cu cercetare la fața locului, unde s-a procedat la audierea martorilor propuși de părți și s-a luat act de înțelegerea părților cu privire la linia de hotar existentă între punctele 21, 55, 59 Anexa 4 la raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză.

La efectuarea lucrării topografice în vederea identificării eventualei suprafețe de teren a reclamantului ocupat de către pârât, expertul a procedat la măsurarea terenurilor folosite de reclamant (terenul proprietatea sa și cel proprietatea tabulară a vecinului său) constatându-se că, suprafața de teren lipsă pe care o revendică reclamantul este de 235 mp și se află în folosința nr. top. 105-106 care este proprietatea tabulară a lui M____ L______, teren pe care-l folosește reclamantul (moștenitoarea terenului fiind partenera de viață a reclamantului).

Reclamantul a contestat linia de hotar stabilită de expert în cauză susținând că așa cum se observă pe schița Cf și rezultă din alte măsurători, identificări făcute cu privire la cele două terenuri de sing. Becsey Z_____ și ing. S_______ D__, linia de hotar dintre cele două proprietăți este dreaptă, astfel că a formulat mai multe obiecțiuni la expertiză, expertul propunând și varianta în care linia de hotar este dreaptă - Anexa nr. 1C la raport.

În ședința publică din 20.11.2013 pârâtul și-a dat acordul ca linia de hotar să fie cea trasată drept, reprezentată cu culoarea roșie din Anexa nr. 1C la raport, cu toate acestea, reclamantul fiind nemulțumit a susținut că, are convingerea că suprafața de teren care-i lipsește este la pârât și nicidecum așa cum a stabilit expertul în cauză, nefiind de acord să clarifice situația terenului pe care îl folosește deși nu este proprietar.

Judecătoria considerându-se lămurită și apreciind că, lucrarea topo efectuată în cauză este corectă și în concordanță cu realitatea, văzând susținerile părților, a admis în parte cererea reclamantului și a stabilit linia de hotar, cu acordul pârâtului, între imobilul reclamantului, înscris în CF nr. xxxxxx Ozun (provenită prin conversia pe hârtie a CF nr. 1070 Măgheruș), nr. top. 107, 108, 110/1 casă de lemn, arabil, curte și grădină în suprafață totală de 5930 mp și imobilul pârâtului înscris în CF nr. xxxxx Ozun (provenită prin conversia pe hârtie a CF nr. 576 Măgheruș) nr. cad. xxxxx nr. top. 109, 110/2 curte și grădină în suprafață de 2995, între punctele 60 și 65 (linia roșie) din Anexa nr. 1C a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert A_____ A________.

Față de considerentele ce preced, privind terenul revendicat de reclamant de la pârât, instanța de fond a apreciat că, cererea acestuia nu este întemeiata, sens în care a respins-o.

În baza art. 274 C.pr.civ. raportat la art. 584 teza a II a C.civ. a compensat, în parte, cheltuielile de judecată și văzând culpa procesuală a reclamantului, în ceea ce privește celălalt petit (revendicare) l-a obligat pe acesta la plata către pârât a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu avocațial.

Întrucât pe parcursul procesului reclamantul nu a achitat expertului tehnic judiciar - A_____ A________- C______ întreg onorariul de expertiză, instanța l-a obligat pe acesta să plătească suma de 1.228 lei cu titlu de diferență restantă onorariu expertiză.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul O___ O_____ I_____ solicitând schimbarea în parte a sentinței sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată respectiv a onorariului de expert achitat de apelant în sumă de 2.000 lei și a onorariului de avocat achitat de apelant în sumă de 2.000 lei, cu cheltuieli de judecată în apel reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat în sumă de 500 lei.

În motivarea apelului s-a arătat că partea apelantă respectă linia de hotar, nu a luat ci a dat teren intimatului reclamant pentru ca acesta nu fie nevoit să dărâme grajdul său ridicat peste granița dintre imobile, construcție cu care a intrat în terenul apelantului, astfel că partea intimată se află în culpă procesuală pentru pornirea acțiunii în cadrul căreia a făcut susțineri nefondate, aceasta fiind însă obligată la plata unor cheltuieli de judecată de numai 300 lei în condițiile în care onorariul expertului și onorariul avocatului , plătite de partea pârâtă au fost de câte 2.000 lei fiecare .

Reclamantul Kereszes L_____ a declarat apel împotriva aceleiași sentințe, întregindu-și motivele de apel prin cererea de la fila 19 din dosar, solicitând inițial anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, după care a solicitat schimbarea sentinței în sensul trasării unei alte linii de graniță, admiterea petitului privind revendicarea imobiliară și admiterea cererii sale formulată în fața instanței de fond cu privire la reducerea onorariului expertului care a întocmit expertiza topografică în primă instanță.

În motivarea căii de atac intimatul apelant a arătat că nu a fost convocat la efectuarea expertizei desfășurată fără participarea sa, expertul topograf măsurând în mod nejustificat imobilul învecinat din partea estică a proprietății sale, neavând o dispoziție a instanței în acest sens, precizând și faptul că lucrarea de expertiză cu obiectivul grănițuire trebuia avizată de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C______, în lipsa avizului lucrarea fiind nulă de drept.

A mai arătat intimatul apelant că expertul topograf a concluzionat în mod greșit că proprietatea sa înregistrează un minus de suprafață de 235 mp care s-ar regăsi în partea estică a imobilului, ignorând faptul că în cursul anului 2009 apelantul intimat și-a mărit pe cale administrativă cu 2.400 mp suprafața tabulară a parcelelor pe care le are în proprietate , aceste parcele fiind limitrofe cu imobilul care se învecinează cu imobilului său , al intimatului apelant.

S-a mai criticat soluția primei instanțe pentru că aceasta s-a întemeiat pe o expertiză care oferă o linie de hotar frântă în locul unei linii de hotar drepte, argumentul prezentat de expert, acela că linia de hotar din schița de carte funciară, este concretuală, nelămurind motivul pentru care s-a agreat o linie frântă.

Intimatul apelant a învederat că a solicitat reducerea onorariului de expert la termenul din data de 30.01.2013, s-a întemeiat pe prevederile art.23 alin.1 din O.G nr.2/2000, dar cererea i-a fost respinsă, în fapt față de complexitatea și volumul de muncă necesar realizării expertizei , onorariul de 4.228 lei fiind exagerat , astfel că acesta trebuie redus la o sumă rezonabilă.

Intimatul apelant K________ L_____ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului pârâtului O___ O_____ I_____ menționând că potrivit art.584 Cod civil cheltuielile grănițuirii se împart pe jumătate, astfel că pârâtul trebuie să suporte o parte din cheltuielile de judecată așa cum și reclamantul a fost obligat să plătească o parte din acestea pentru că i s-a respins petitul privind revendicarea, intentarea acțiunii pentru lămurirea liniei de hotar fiind datorată faptului că pârâtul a tot mutat linia de hotar, expertiza extrajudiciară Becsey Z_____ relevând lipsa unei suprafețe de 443 mp din terenul reclamantului în timp ce expertiza judiciară a sesizat lipsa unei suprafețe de 235 mp .

Apelantul intimat O___ O_____ I_____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de reclamantul K________ L_____, susținând că apelul în varianta neîntregită, nu este motivat în fapt și în drept, expertiza judiciară este o lucrare documentată, care a dat răspuns obiecțiunilor formulate, nefiind indicate greșelile expertizei și modalitatea în care acestea se pot remedia, nejustificându-se anularea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.

Tribunalul a încuviințat efectuarea unei noi expertize topografice în apel, obiectivele au fost propuse de fiecare parte și notate în încheierea de ședință de la filele 25 și 26 din dosar, lucrarea a fost încredințată expertului Rakossy B_____ Jozsef care a depus raportul de expertiză la filele 47-60 din dosar.

Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin sentința atacată, tribunalul reține că reclamantul K________ L_____ este întabulat ca proprietar asupra numerelor top 107, 108,110/1 din CF nr.xxxxx Ozun ( fosta CF nr.1070 Măgheruș ) în timp ce pârâtul O___ O_____ I_____ este întabulat ca proprietar asupra numerelor topografice 109 și 110/1, actual număr cadastral xxxxx din CF nr.xxxxx Ozun ( fosta CF nr.756 Măgheruș ) .

Părțile își dispută linia de graniță numai pe aliniamentul dintre punctele 60-65 din lucrarea expertului A_____ A________ C______, pe aliniamentul marcat cu punctele 21-55-59 judecătoria motivând că există acordul părților, expertul topograf confirmând în cuprinsul lucrării sale că această înțelegere a părților a fost exprimată cu ocazia cercetării la fața locului .

Expertul topograf A_____ A________ C______ a trasat linia de graniță punctând-o în planul de situație care constituie Anexa nr.1C de la fila 93 vol. I dosar fond , precizând că această linie de graniță între punctele 60-65 a fost stabilită pe aliniamentului actualului gard de pază a animalelor dar și pe limita de întabulare a numărului cadastral xxxxx , întabulare realizată prin încheierea de carte funciară nr.7292/2010, același expert concluzionând că în această configurare a liniei de graniță reclamantul înregistrează un minus de suprafață de 235 mp, care se găsesc în folosința vecinului M____ L______, proprietar al numerelor top 105, 106, în timp ce pârâtul are o diferență de suprafață în minus de 25 mp pe care și-o poate recupera din suprafața albiei pârâului pe care o folosește fără acte de proprietate .

Expertul topograf a răspuns la obiecțiuni afirmând că dacă ar trasa linia de graniță pe aliniamentul punctelor 60-65 ca și linie dreaptă, așa cum a solicitat reclamantul, deficitul de suprafață al reclamantului ar scădea la 137 mp dar ar crește deficitul de suprafață al pârâtului la 123 mp , vecinul din est al reclamantului având un surplus de suprafață de 1.054 mp.

Chiar dacă expertul topograf a măsurat și suprafața de teren cu care ____________________________________ la est, cea despre care expertul arată că aparține numitului M____ L______ și care nu este parte în prezenta cauză, acest lucru nu apare ca nejustificat, dimpotrivă o atare măsurătoare dovedește că expertul a căutat să afle sursa deficitului de suprafață pe care îl înregistrează părțile, prin urmare câtă vreme expertul nu a trasat linia de graniță între punctele 60-65 de așa natură încât această linie să fie o rezultantă a reamplasării liniei de graniță între punctele 46-52 ( anexa 4 fila 73 vol.I fond ), respectiv a reamplasării liniei actuale de graniță dintre reclamant și vecinul său estic , indicat ca fiind M____ L______, atunci nu se poate susține că linia de graniță propusă se bazează sau ar fi influențată de o situație reconfigurată a hotarului între reclamant și un terț ( M____ L______ ) .

Dimpotrivă trebuie avut în vedere că expertul topograf în mod just a arătat că nu poate avea în vedere schița de carte funciară care desenează o linie dreaptă de graniță în zona caselor părților, câtă vreme linia de graniță acceptată de părți pe aliniamentul 21-59-60 ( anexa nr.4 fila 73 vol.I fond ), așadar inclusiv în zona caselor, apare în mod evident ca fiind o linie frântă, de avut în vedere fiind și faptul că nu s-au găsite vechi semne de hotar, cele care ar fi existat au fost înlăturate potrivit declarației martorului K_____ Janos – f.94 vol.I dosar fond , astfel că expertul în mod judicios a propus o linie de graniță care respectă folosința ultimilor ani și care astfel trasată face să nu existe vreo suprafață de teren aflată în proprietatea reclamantului și care să fi fost în folosința pârâtului.

Noua expertiză topografică Rakossy B_____ Jozsef a precizat că asupra numerelor top 105, 106 din CF nr.xxxxx Ozun ( CF vechi nr.1071 Măgheruș ) proprietar tabular este I____ Z___ și nu M____ L______, acest expert propunând o linie de graniță care pe aliniamentul A-B corespunde cu delimitarea actuală , după care între punctele B-C linia de hotar devine o linie dreaptă, despre care același expert arată că prezintă mici abateri față de delimitarea actuală, linia de graniță propusă fiind înfățișată ca linie întreruptă în planul de situație de la fila 60 din dosarul format în apel.

Trebuie a se înțelege că în acest plan de situație linia neîntreruptă A-B-C este linia delimitării actuale, propusă de altfel pe același traseu și de expertul A_____ A________ C______ iar linia întreruptă între punctele B-C este linia care se deosebește de linia de graniță de pe traseul punctelor 60-65 ale expertului A_____ A________ C______ prin faptul că se vrea a fi o linie dreaptă și nu frântă așa cum a înfățișat-o primul expert, în această modalitate de configurare a liniei de graniță ajungându-se ca atât reclamantul cât și pârâtul să folosească exact suprafața pe care o au întabulată, fără vreo diferență în plus sau în minus, numai că vecina din partea de est a reclamantului K________ L_____ , numita I____ Z___, nu va mai avea un surplus de suprafață de 1.054 mp ca în expertiza A_____ A________ C______ ci de 995 mp.

Cu alte cuvinte, pentru a rezulta linia de graniță între O___ O_____ I_____ și K________ L_____, astfel cum este punctată în noua expertiză topografică cu linie întreruptă pe aliniamentul A-B-C în planul de situație de la fila 60, ar trebui retrasată și linia de graniță dintre K________ L_____ și I____ Z___ , respectiv conform aliniamentului punctat cu linie întreruptă D-E-F, or acest lucru nu s-a solicitat de vreuna din părți, nu face obiectul cauzei și nici nu se putea trasa de expert câtă vreme proprietarul numerelor top 105 ,106 , I____ Z___ , nu a figurat ca parte în proces.

Se observă astfel că linia de graniță propusă de expertul Rakossy B_____ Jozsef este o linie de graniță a compromisului și nu neapărat reală, expertul tinde să grănițuiască proprietățile în așa fel încât să ofere fiecărei părți o suprafață de teren egală cu cea întabulată, numai că linia de graniță nu se trasează la limita suprafeței matematice a fiecărei proprietăți, ci se ghidează după cele mai vechi semne de hotar și când acestea nu se găsesc linia de graniță se orientează după ultima folosință necontestată de părți, drept pentru care mai judicioasă apare linia de graniță configurată în expertiza A_____ A________ C______, din acest punct de vedere fiind de observat că la fila 55 din dosarul format în apel, expertul Rakossy B_____ Jozsef confirmă în cadrul lucrării sale că afirmația primului expert judiciar potrivit căreia diferența de teren pretinsă de apelantul reclamant K________ L_____ s-ar afla la vecinul I____ Z___ și nu la imobilelele deținute de apelantul pârât O___ O_____ I_____ , este o concluzie corectă, de altfel expertul Rakossy B_____ Jozsef neafirmând că în varianta liniei de graniță pe care a propus-o apelantul intimat O___ O_____ I_____ ar deține 212 mp din terenul lui K________ L_____.

Cu această confirmare expertiza Rakossz B_____ Jozsef își invalidează concluziile și dovedește că nu se fundamentează pe date obiective ci pe niște premise subiective, drept pentru care linia de graniță conform expertizei A_____ A________ C______ se dovedește a fi legal și temeinic stabilită.

Intimatul apelant Kereszes Lazlo a fost convocat de două ori la efectuarea expertizei din prima instanță, confirmările de primire de la fila 77 față - verso din vol.I dosar fond fiind o dovadă în acest sens , prin urmare nu se poate reține că acesta ar fi fost vătămat prin neîncunoștințarea sa despre sosirea expertului la fața locului pentru vizionarea terenului și întocmirea măsurătorilor.

Lucrarea expertului topograf A_____ A________ C______ a fost recepționată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C______ cu procesul verbal de recepție nr.837/07.12.2012, fiind declarată admisă, ca atare nu se poate susține că ar fi nulă pentru neavizarea ei.

În ceea ce privește soluționarea cererii reclamantului de reducere a onorariului expertului topograf A_____ A________ C______, aceasta a fost respinsă prin încheierea ședinței publice din data de 08.05.2013 – f.96 vol.I dosar fond, încheiere care este premergătoare și interlocutorie, prin urmare dacă se critică soluția dată prin această încheiere cererii de reducere a onorariului de expert, reclamatul trebuia să declare apel odată cu fondul în condițiile art.282 alin.2 C__ și împotriva încheierii din 08.05.2013, or , așa cum se observă acesta nu a apelat decât sentința nu și încheierea care conține rezolvarea dată cererii sale de reducere a onorariului expertului, prin urmare încheierea nu poate fi cenzurată de instanța de control judiciar pentru bunul motiv că nu a fost atacată , soluția încheierii rămânând neapelată.

În ceea ce privește apelul pârâtului O___ O_____ I_____ tribunalul reține că pârâtul este nemulțumit pentru că nu i s-au acordat integral cheltuielile de judecată provenind din onorariul expertului topografic A_____ A________ C______ și onorariul apărătorului, de câte 2.000 lei fiecare, din acest punct de vedere fiind de arătat că la grănițuire părțile au deopotrivă statutul de reclamant și pârât, linia de graniță stabilită la cererea unei părți rămânând câștigată și celeilalte părți chiar dacă aceasta s-a opus liniei de graniță sau a contestat-o .

Prin urmare odată trasată linia de graniță, cheltuielile grănițuirii se suportă de fiecare parte pe jumătate conform art.584 Cod civil, așadar dacă onorariul expertului topograf A_____ A________ C______ a fost de 4.228 lei ( 2.000 lei a achitat pârâtul , 500 lei a achitat reclamantul, 500 lei a fost scutit reclamantul cu titlu de ajutor public judiciar, și 1.228 lei a fost obligat reclamantul prin sentință la plata către expert ) înseamnă că apelantul intimat O___ O_____ I_____ este ținut să își suporte partea sa din onorariul expertului pe care nu o poate solicita cu titlu de cheltuieli de judecată, în fapt cei 2.000 lei achitați expertului fiind contribuția sa la cheltuielile grănițuirii .

Onorariul avocațial de 2.000 lei dovedit cu chitanțele de la filele 135 , 136 vol.II dosar fond nu a fost acordat integral pentru că și reclamantul a efectuat cheltuieli de judecată sub acest aspect de 1.700 lei dovedite cu chitanța de plată a onorariului avocațial de la fila 137 vol.II dosar fond, astfel că judecătoria pe bună dreptate a compensat aceste cheltuieli, diferența de 300 lei fiind pusă în sarcina reclamantului care în privința petitului de revendicare respins a căzut în pretențiile pârâtului .

Cu alte cuvinte pe partea de grănițuire cheltuielile de judecată s-au compensat în condițiile art.276 C__, pretențiile fiecărei părți fiind încuviințate în parte ( reclamantul a câștigat o linie de graniță dar nu pe aliniamentul dorit iar pârâtul a câștigat în revendicare ) , astfel că în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că onorariul avocațial de 300 lei pe care trebuie să îl suporte reclamantul este cel aferent apărării făcute de pârât în revendicare, în privința grănițuirii cheltuielile cu onorariile avocațiale compensându-se reciproc, mai exact 1.700 lei contra a 1.700 lei.

Așa fiind , în baza art.296 C__ se vor respinge ca nefondate ambele apeluri după care în baza art.276 C__ se vor compensa integral cheltuielile de judecată efectuate în apel, fiind de observat că apelantul intimat O___ O_____ I_____ a solicitat cheltuieli în apel reprezentând taxa de timbru și onorariul avocațial de 500 lei iar intimatul apelant K________ L_____ a solicitat taxa de timbru și onorariul de expert achitat în apel.

Onorariul avocațial de 500 lei nu a fost dovedit cu vreo chitanță depusă de apelantul intimat O___ O_____ I_____ iar onorariul expertului Rakossy B_____ Jozsef plătit de partea intimată apelantă K________ L_____ nu poate intra în desocotirea cheltuielilor de judecată pentru că această expertiză nu servește în vreun fel la efectuarea grănițuirii, tribunalul păstrând soluția liniei de graniță propusă de expertul A_____ A________ C______, așadar prin cheltuieli ale grănițuirii care se suportă pe jumătate de fiecare parte care se grănițuiește, trebuie a se înțelege numai cheltuielile care au servit liniei de graniță stabilite nu și cheltuielile efectuate fără folos.

Cum ambele apeluri au fost respinse, fiecare parte a câștigat prin respingerea celuilalt apel astfel că ceea ce se va compensa vor fi numai cheltuielile dovedite ca efectuate în mod util cu declararea celor două apeluri, adică este vorba de cheltuielile cu taxele de timbru care se vor compensa integral .

Prezenta decizie va fi supusă căii de atac a recursului deoarece valoarea celor două imobile grănițuite depășește suma de 100.000 lei, astfel că față de prevederile art.282 ind.1 alin.1 C__ coroborat cu art.299 alin.1 C__, decizia din apel poate fi atacată cu recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de pârâtul O___ O_____ I_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. B_____, ______________________, ____________, _____________________ și de reclamantul K________ L_____, domiciliat în domiciliat în comuna Ozun, _____________________, județul C______ împotriva sentinței civile nr.2994/11.12.2013 a Judecătoriei S_____ G_______, pe care o păstrează.

Compensează integral cheltuielile de judecată efectuate în apel.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 22.01.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

O________ N______ U__ G______ I____ E____

Red. O.N. 11.03.2015

Tehnored.IE/12.03.2015

4 ex

Judecător fond M_____ K_____ I_____