R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 98/2015

Ședința camerei de consiliu din data de 17 aprilie 2015

Tribunalul constituit din:

Judecător de drepturi și libertăți: B_________ D_______

Grefier: T_______ I______ C_______

Ministerul Public-P________ de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a fost reprezentat de S_________ A_____, prim procuror adjunct

Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de contestatorul D____ A________ M_____, împotriva încheierii penale nr. 15/CCP/2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Năsăud.

La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu nu se prezintă nici una dintre părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 14 aprilie 2015 fiind amânată pronunțarea hotărârii pentru termenul din data de 16 aprilie 2015 și ulterior pentru termenul de azi, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în scris în încheierea din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta încheiere penală.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

Deliberând constată:

Prin încheierea penală nr. 15/CCP/2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Năsăud, în baza art. 242 C.pr.pen., s-a respins cererea formulată de inculpatul D____ A________ M_____, fiul lui A________ și M____, născut la data de 13.12.1981 în Baia M___, jud. Maramureș, domiciliat în __________________________________________________________, jud. Maramureș, CNP xxxxxxxxxxxxx, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de punere în circulație de valori falsificate faptă prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 310 alin. 1 și art. 316 alin. 1 din Codul penal constând în primirea, deținerea sau transmiterea valorilor falsificate în vederea punerii în circulație, de punere în circulație de valori falsificate faptă prev. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 310 alin. 1 și art. 316 alin. 1 din Codul penal constând în punerea în circulație a valorilor falsificate și de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 al. 1 și 2 Cod Penal, toate cu aplic. art. 38 alin. l, Cod Penalprin apărător, având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, sau cu măsura arestului la domiciliu, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța de fond a reținut următoarele:

Prin propunerea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXX pe rolul Judecătoriei Năsăud la data de 06.04.2015, inculpatului D____ A________ M_____, cercetat în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunilor de punere în circulație de valori falsificate faptă prev. și ped. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 310 alin. 1 și art. 316 alin. 1 din Codul penal (constând în primirea, deținerea sau transmiterea valorilor falsificate în vederea punerii în circulație, respectiv a sumei de 8400 USD în bancnote din cupiura de 100 USD cu suspiciune de contrafacere); punere în circulație de valori falsificate faptă prev. și ped. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 310 alin. 1 și art. 316 alin. 1 din Codul penal (constând în punerea în circulație a valorilor falsificate, respectiv a sumei de 1.600 USD în bancnote din cupiura de 100 USD cu suspiciune de contrafacere) și înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 244 al. 1 și 2 Cod Penal - toate cu aplic. art. 38 alin. l, Cod Penal a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

În motivarea cererii sale, inculpatul a arătat că prin Încheierea penală nr. 10/CCP/2015, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Năsăud la data de 14 martie 2015, judecătorul de drepturi și libertăți a dispus arestarea sa în cauză pentru o perioadă de 28 de zile.

Invocând prevederile art. 242 și 202 C.pr.pen., inculpatul a arătat prin cererea sa că măsura arestului preventiv nu se mai impune în cauză, având în vedere lipsa antecedentelor sale penale și faptul că nu a avut cunoștință de comiterea vreunei infracțiuni la momentul săvârșirii faptelor reținute în sarcina sa și a celorlalți doi coinculpați, motive pentru care apreciază că se impune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură preventivă mai ușoară deoarece nu se poate reține că prezintă un pericol social pentru ordinea publică.

În fapt, s-au reținut următoarele:

În data de 12.03.2015, inculpații O____ I___ R___ C______ și D____ A________ M_____ au pus în circulație suma de 1600 USD compusă din 16 bancnote din cupiura de 100 USD ce prezintă elemente de contrafacere, inducând în eroare persoana vătămată B____ V______ cu ocazia vânzării-cumpărării autoturismului marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX și prejudiciind-o cu suma totală de 1600 USD.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul P__ C_______ A_____ a predat în data de 12.03.2015 suma de 10.000 USD în bancnote din cupiura de 100 USD inculpate de contrafacere inculpaților O____ I___-R___-C______ și D____ A________-M_____ în vederea achiziționării de bunuri.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatului D____ A________-M_____ a fost identificată în fanta unei mese și apoi ridicată suma de 8.400 USD în bancnote din cupiura de 100 USD cu suspiciune de contrafacere.

De asemenea în data de 13.03.2015, pe raza localității Ocna Șugatag, a fost identificat și ridicat autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, iar din probele administrate rezultă că inculpatul P__ C_______ A_____ deține în prezent cheile autovehiculului.

Fiind audiat inculpatul D____ A________ M_____, a declarat că este prieten cu inculpatul O____ I___-R___-C______ de mai mulți ani.

Acesta a declarat că nu are un loc de muncă stabil, dar se ocupă de reparațiile autovehiculelor, având amenajat un mic atelier la domiciliu.

În data de 12.03.2015, în jurul orelor 18.00, la locuința sa din Ocna Șugatag a venit inculpatul O____ I___-R___-C______ care l-a rugat să-l însoțească până în ,,Bistrița” întrucât vrea să cumpere o mașină cu volan pe dreapta, iar el să conducă acea mașină pe drumul de întoarcere.

Astfel s-au urcat în autoturismul VW Passat de culoare alb cu numărul de înmatriculare MM-RMC pe care îl conducea inculpatul O____ I___-R___-C______ și s-au deplasat mai întâi în orașul Baia-M___, iar inculpatul O____ I___-R___-C______ i-a explicat că are de luat niște bani de la inculpatul P__ C_______ A_____.

Inculpatul D____ A________ M_____ îl cunoștea pe inculpatul P__ C_______ A_____ de mai mulți ani, dar nu erau în relații de prietenie. Fiindu-i prezentată o fotografie pentru recunoaștere inculpatul D____ A________ M_____ a recunoscut persoana prezentată ca fiind inculpatul P__ C_______ A_____.

În orașul Baia-M___ s-au întâlnit cu inculpatul P__ C_______-A_____ în benzinăria Lukoil amplasată la ieșirea din orașul Baia M___ înspre Sighetu Marmației, în jurul orelor 20.00. Acolo inculpatul O____ I___-R___-C______ a avut o discuție cu inculpatul P__ C_______ A_____, fără ca el să asiste la discuție.

Inculpații D____ A________ M_____ și O____ I___-R___-C______ au primit în total suma de xxxxx de dolari de la inculpatul P__ C_______ A_____.

Ulterior, s-au deplasat în localitatea Rebrișoara din județul Bistrița-Năsăud și au achiziționat acel autoturism. Din declarația inculpatului D____ A________ M_____ se poate deduce că acesta a cunoscut că acei bani erau falși.

Fiind efectuate în continuare cercetări a mai rezultat că:

Inculpatul P__ C_______ A_____ a deținut în vederea punerii în circulație la data de 12.03.2015 suma de 10.000 USD în bancnote din cupiura de 100 USD cu suspiciune de contrafacere. Pentru realizarea rezoluției infracționale, în aceeași zi, s-a întâlnit în benzinăria Lukoil amplasată în municipiul Baia-M___, la ieșirea spre municipiul Sighetu-Marmației cu inculpații O____ I___-R___-C______ și D____ A________-M_____ și a predat întreaga sumă, ambalată într-un plic alb, inculpatului O____ I___-R___-C______, în vederea efectuării imediate a unei operațiuni ilicite de punere în circulație constând în achiziționarea unui autovehicul contra sumei de 1.600 USD.

După preluarea bancnotelor USD, în autoturismul proprietate personală aparținând inculpatului O____ I___-R___-C______, la solicitarea acestuia, inculpatul D____ A________-M_____ a procedat la numărarea bancnotelor, constatând că în plic sunt 100 bucăți bancnote din cupiura de 100 USD, cu suspiciune de contrafacere. De asemenea, la solicitarea inculpatului O____ I___-R___-C______, inculpatul D____ A________-M_____ a extras suma de 1.600 USD (16 bancnote a 100 USD) din plic și a păstrat-o asupra sa în vederea punerii în circulație, în aceeași seară pe raza localității Rebrișoara din județul Bistrița-Năsăud, cu ocazia unei tranzacții de vânzare-cumpărare a unui autoturism marca BMW, deținut de persoana vătămată B____ V______.

Cei doi suspecți s-au deplasat la domiciliul persoanei vătămate B____ V______ din __________________________, județul Bistrița-Năsăud și au cumpărat autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX (,,de Anglia”), proprietatea numitului B____ O_____-D_____ (achiziționat anterior în data de 25.12.2004 de la M____ C_____, posesor al CI ________, nr. xxxxxx, conform înscrisului sub semnătură privată încheiat între părți) contra sumei de 1.600 USD în bancnote de 100 USD, inculpate de a fi contrafăcute.

Inculpatul D____ A________-M_____ a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX și l-a parcat pe raza localității Ocna Șugatag, predând cheile acestuia inculpatului O____ I___-R___-C______.

În dimineața zilei de 13.03.2014 inculpatul O____ I___-R___-C______ a predat cheile autoturismului inculpatului P__ C_______-A_____, iar suma de 8.400 USD compusă din 84 bancnote a 100 USD, cu suspiciune de contrafacere, a predat-o inculpatului D____ A________-M_____.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatului D____ A________-M_____ a fost găsită în fanta unei mese și apoi ridicată suma de 8.400 USD, în bancnote din cupiura de 100 USD, cu suspiciune de contrafacere.

De asemenea, în data de 13.03.2015, pe raza localității Ocna Șugatag, a fost identificat și ridicat autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX.

Inculpatul D____ A________-M_____ a dat declarații în cauză, având o atitudine relativ sinceră.

Inculpatul O____ I___-R___-C______ și-a rezervat dreptul de a nu da declarații.

Prin ordonanța emisă de SCCO Bistrița-Năsăud la 14.03.2015 s-a dispus reținerea pentru 24 de ore începând de la data de 14.03.2015, ora 02.30 și până la data de 15.03.2015, ora 02.30 pentru inculpatul O____ I___-R___-C______.

Prin ordonanța emisă de SCCO Bistrița-Năsăud la 14.03.2015 s-a dispus reținerea pentru 24 de ore începând de la data de 14.03.2015, ora 02.20 și până la data de 15.03.2015, ora 02.20 pentru inculpatul D____ A________-M_____.

Prin ordonanțele din data de 13.04.2015 organele de cercetare ale poliției judiciare au dispus întocmirea planșelor fotografice nr. 1 și 2, fiecare compuse din câte 6 fotografii între care au fost inserate fotografia inculpatului O____ I___-R___ C______ în planșa nr. 1 și fotografia inculpatului D____ A________-M_____ în planșa nr. 2. Din cele patru procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere întocmite la data de 13.04.2015, rezultă că persoana vătămată B____ V______ și martorul B____ D______ i-au recunoscut pe inculpații O____ I___-R___-C______ și D____ A________-M_____ ca fiind persoanele cărora le-a fost vândut autoturismul marca BMW contra sumei de 1.600 USD, în bancnote cu suspiciune de contrafacere.

Din declarațiile date în cauză de persoana vătămată B____ V______ și martorul B____ D______ rezultă că inculpatul O____ I___-R___-C______ a purtat anterior tranzacției, în mod repetat, discuții telefonice și a insistat ca plata autoturismului să fie făcută cu bancnote USD și și-a declinat o identitate falsă, respectiv s-a prezentat ca fiind "V_____ din Oradea", elemente de natură să demonstreze că inculpatul avea cunoștință că bancnotele sunt contrafăcute și a acționat intenționat în scopul prejudicierii persoanei vătămate.

Din declarația persoanei vătămate B____ V______ a mai rezultat faptul că după ce a predat cheia și actele autoturismului celor doi inculpați, aceștia, sub pretextul că doresc să verifice un set de genți existente în curte, au mai rămas în curtea imobilului, timp în care persoana vătămată a intrat în casă pentru a căuta un pix și o foaie să încheie contractul. Văzând că persoana vătămată a intrat în casă, cei doi inculpați au părăsit, în grabă, curtea locuinței persoanei vătămate și au plecat cu autoturismul.

Persoana vătămată a încercat să ia legătura cu cei doi inculpați, reușind în cele din urmă, iar când le-a spus să se întoarcă aceștia, sub diferite pretexte, au amânat întoarcerea și au spus că se vor întoarce peste două săptămâni.

Văzând acestea, persoana vătămată și-a dat seama că ceva nu este în regulă, aflând în cele din urmă că banii erau falși și sesizând organele de poliție. S-a precizat că cei doi inculpați au predat persoanei vătămate suma de 1.600 dolari, cu suspiciune de contrafacere, care ulterior au fost predați organelor de poliție, fiind întocmit un proces-verbal.

Din procesul-verbal de examinare criminalistică și planșa fotografică întocmite de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Bistrița-Năsăud rezultă că cele 16 bancnote ridicate de la persoana vătămată B____ V______ prezintă elemente de contrafacere, respectiv lipsesc microfibrele textile de culoare albastră și roșie și firul de siguranță. Bancnotele care alcătuiesc suma de 8.400 de dolari au aceleași caracteristici.

Din declarația dată în cauză de inculpatul D____ A________-M_____ a rezultat starea de fapt descrisă și faptul că a ascuns suma de 8.400 USD cu suspiciune de a fi contrafăcuți, la domiciliul său, pe care apoi i-a predat organelor de poliție cu ocazia percheziției domiciliare.

În baza ordonanței de ridicare silită și a procesului-verbal din 13.03.2014 a fost sigilat și ridicat autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, fără a se putea efectua percheziția acestuia, întrucât nu au fost găsite cheile. Autoturismul a fost depus la sediul Poliției Orașului Năsăud.

În privința locului unde se află cheia de la autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, inculpații au fost nesinceri, dând vina unul pe celălalt.

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat, în conformitate cu dispozițiile art. 224, art. 225 și art. 226 alin. (1) C.pr.pen. că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Potrivit art. 202 alin. (1) C.pr.pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 C.pr.pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

De asemenea, conform art. 223 alin. (1) C.pr.pen., „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.”

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”

De asemenea, potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.pen., „măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1)”.

Judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că, așa cum corect a arătat apărătorul inculpatului în cursul dezbaterilor, în ceea ce privește arestarea preventivă, jurisprudența relevantă a Curții CEDO, precum cea din cauzele Assanidzé împotriva Georgiei cererea nr. xxxxx/01, P_____ împotriva României, I_____ P___ și alții contra României Cererile nr. 6289/03, 6297/03 și 9115/03, Scundeanu împotriva României Cererea nr. xxxxx/02 sau C__________ împotriva României, cererea nr. xxxxx/02 din 1 iulie 2008, prevede că art. 5 § 1 lit. c) din Convenție a fost încălcat de fiecare dată când instanțele nu au furnizat, motivele concrete care le-au determinat să adopte o astfel de măsură în conformitate cu art. 148 alin. (1) lit. f) C.pr.pen., în vigoare la momentul pronunțării respectivelor hotărâri. De asemenea, Curtea observă că instanțele interne au obligația de a examina în mod individual situația inculpaților, profilul personal al acestora și situația lor familială, precum și posibilitatea adoptării uneia dintre măsurile alternative prevăzute de dreptul intern, conform art. 5 § 3 din Convenție, care conține cerința ca autoritățile să țină seama, de asemenea, măsuri în măsura în care se pot aplica situației în cauză, iar cei acuzați oferă garanții privind prezența lor în fața organelor judiciare.

Atât cu ocazia luării măsurii arestării preventive, cât și cu ocazia analizării posibilității înlocuirii acestei măsuri, instanțele interne trebuie să ofere motive concrete pentru a susține argumentul „pericolului pentru ordinea publică”, nelimitându-se doar la reproducerea textului articolului din cod în mod stereotip.

De asemenea, Curtea a stabilit că menționarea stării de recidivă a reclamantului nu este suficientă pentru a justifica o arestare preventivă și că pericolul de a împiedica buna derulare a procesului penal nu poate fi invocat în mod abstract de autorități, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice, pe motive „relevante și suficiente” pentru a justifica necesitatea menținerii sau plasării inculpatului în arest preventiv.

Din mijloacele de probă administrate până la acest moment, a rezultat, presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este acuzat, având în vedere atât declarațiile coroborate ale coinculpaților – O____ I___ R___ C______ (fila 41-43 dos UP), P__ C_______ A_____ (fila 64-69 dos UP), ale persoanei vătămate și martorului P__ A_______ A________ (fila 33-36 dos UP), dar și celelalte acte procesuale efectuate în cauză, respectiv procesul-verbal de examinare criminalistică și planșa fotografică întocmite de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Bistrița-Năsăud, din care rezultă că cele 16 bancnote ridicate de la persoana vătămată B____ V______ prezintă elemente de contrafacere, procesele-verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor în cauză (fila 133-145). De asemenea, o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea faptelor pentru care sunt cercetați, inculpații se desprinde și conduita avută de aceștia, așa cum rezultă din ansamblul actelor procesuale efectuate în cauză.

De asemenea, din comportamentul inculpatului, așa cum acesta a rezultat din declarația persoanei vătămate (fila 117), dar și din fișa de eveniment (fila 21) încheiată cu ocazia sesizării făcute la serviciul de urgență 112, judecătorul a apreciat că există o suspiciune rezonabilă că acesta a avut intenția de a o induce în eroare pe persoana vătămată, odată cu punerea în circulație a bancnotelor cu suspiciunea de contrafacere. Astfel, inculpatul nu s-a prezentat sub adevărata identitate cu ocazia încheierii actului de vânzare cumpărare având ca obiect autoturismul respectiv și mai mult, a părăsit inopinat locul încheierii tranzacției respective, împreună cu coinculpatul O____ I___ R___ C______ cu intenția vădită de a nu mai putea fi contactați și identificați de persoana vătămată.

Judecătorul relevă faptul că probele în baza cărora poate fi dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forța probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată și, cu atât mai puțin, a unei soluții de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o ________ date și informații verosimile și credibile care să susțină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana față de care a fost declanșată urmărirea penală a săvârșit fapta/faptele de care este acuzată; exigența în analiza probelor sporește substanțial odată cu necesitatea stabilirii vinovăției persoanei anchetate (Cauzele CEDO: Murray contra Regatului Unit, xxxxx/88, 28 octombrie 1994, Talat Tepe contra Turciei, xxxxx/96, 21 noiembrie 2004, Calleja c. Maltei, 5274/01, 7 aprilie 2005). Lipsa inculpării sau a trimiterii în judecată nu implică, în mod necesar, faptul că o privare de libertate nu urmărește un scop legitim care să fie conform cu art. 5 paragraf 1 lit. c. din Convenție. Existența unui asemenea scop trebuie să fie analizată independent de realizarea sa și art. 5 paragraf 1 lit. c nu presupune ca organele de urmărire penală să fi adunat suficiente probe pentru a putea formula o punere sub acuzare, fie la momentul arestării, fie în cursul perioadei privării de libertate (V____ contra României, xxxxx/01, 11 martie 2008, Marturana contra Italiei, xxxxx/00, 4 martie 2008, Labita contra Italiei, xxxxx/95, 6 aprilie 2004).

Judecătorul de drepturi și libertăți a primei instanțe a apreciat că, chiar dacă s-ar admite că nu există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a altor infracțiuni, acesta neputând fi reținut ca motiv pentru respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive, în mod cert în cauză sunt aplicabile prevederile de art. 223 alin. 2 C.p.p., respectiv pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care inculpatul provine, s-a constatat că privarea de libertate a acestuia este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Acest pericol rezultă în principal din natura faptelor, respectiv punerea în circulație a unor sume relativ mari de bani, într-o valută străină, asupra cărora există o suspiciune de contrafacere, acestea fiind în măsură să aducă o gravă atingere încrederii populației în mijloacele legale de plată, cu ocazia îndeplinirii unor simple obligații de plată, ceea ce ar crea un real dezechilibru al relațiilor normale care au loc în societate, aspect care este cu totul inadmisibil în aprecierea judecătorului de drepturi și libertăți.

De asemenea, s-a constatat că măsura arestării preventive este una proporționala cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților și este necesară în special în asigurarea bunei desfășurări a urmăririi penale, avându-se în primul rând în vedere complexitatea și specificul actelor de cercetare care se efectuează în acest gen de fapte, a volumului mare de resurse – atât umane cât și tehnice – alocate pentru desfășurarea unor acte specifice de cercetare penală, raportat la riscul pe care l-ar presupune influențarea cercetării penale de către inculpatul aflat în stare de libertate, pentru buna desfășurare a procesului penal în această fază.

În aceste condiții, judecătorul de drepturi și libertăți al primei instanțe a apreciat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpaților.

În ceea ce privește posibilitatea de luare a unei măsuri preventive neprivative de libertate, pentru motivele arătate anterior, judecătorul consideră că luarea uneia dintre aceste măsuri nu ar fi suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C.pr.pen.

Astfel, admițând susținerile apărătorilor inculpaților cu referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la necesitatea unei analize individuale a activității infracționale a fiecărui inculpat în parte, în lumina probelor administrate până în acest moment, judecătorul de drepturi și libertăți nu poate, totuși, să facă abstracție de imaginea de ansamblu care rezultă din întreg materialul probator administrat, care îl conduce la convingerea fermă că faptele pentru care există suspiciunea rezonabilă de a fi săvârșite de fiecare inculpat în parte reprezintă o reală stare de pericol pentru ordinea publică, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 223 alin. 2 C.pr.pen.

Analizând dispozițiile legale invocate, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că, în cauză, din probele administrate în dosarul de urmărire penală până în prezent, cu privire la fiecare inculpat în parte, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul D____ A________-M_____ a săvârșit infracțiunile de punere în circulație de valori falsificate faptă prev. și ped. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 310 alin. 1 și art. 316 alin. 1 din Codul penal constând în primirea, deținerea sau transmiterea valorilor falsificate în vederea punerii în circulație, respectiv a sumei de 8400 USD în bancnote din cupiura de 100 USD cu suspiciune de contrafacere, punere în circulație de valori falsificate, faptă prev. și ped. de art. 313 alin. 1 rap. la art. 310 alin. 1 și art. 316 alin. 1 din Codul penal, constând în punerea în circulație a valorilor falsificate, respectiv a sumei de 1.600 USD în bancnote din cupiura de 100 USD cu suspiciune de contrafacere și înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 244 al. 1 și 2 Cod Penal, toate cu aplic. art. 41 al. 1 Cod Penal și cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod Penal, infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani, respectiv că a săvârșit infracțiuni intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora și a altor împrejurări privitoare la persoana inculpatului, se constată că privarea lui de libertate este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație inculpatul D____ A________ M_____, fără a expune în scris motivele pe care înțelege să le invoce.

Apărătorul ales al contestatorului a solicitat, cu ocazia dezbaterii contestației, în principal, admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și să se constate că cererea a rămas fără obiect.

În subsidiar, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, în principal, sau cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, în subsidiar.

A invocat împrejurarea că încheierea atacată este o copie a încheierii prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a celor trei inculpați, apreciind pentru acest considerent că este nelegală.

S-a invocat împrejurarea că nu subzistă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea faptelor ce se rețin în sarcina inculpatului, implicit a contestatorului pe care-l reprezintă. În concret, se referă la infracțiunea de înșelăciune cu privire la care a intervenit împăcarea.

S-a invocat și împrejurarea că starea de fapt reținută de instanța de fond nu este în acord cu probele administrate, deoarece „persoana vulnerabilă” -persoana vătămată a rămas și cu autoturismul și cu banii.

Pe de altă parte, s-a invocat și împrejurarea că instanța nu a analizat distinct situația fiecărui inculpat, respectiv gradul de participare a fiecăruia la săvârșirea faptei, atunci când s-a pronunțat cu privire la oportunitatea măsurii preventive.

S-a mai susținut că nu organele de urmărire penală nu au găsit ascunsă suma respectivă de bani la domiciliul inculpatului D____, ci acesta a fost cel care a predat-o, în concret el nedorind să o dosească, ci doar să o depoziteze în acel loc.

Totodată, s-a susținut că în mod greșit se reține că inculpații știau că banii sunt falși, câtă vreme nici chiar organul de urmărire penală nu a putut trage o concluzie fermă de la început sub acest aspect, trebuind să apeleze la specialiști.

Pentru aceste considerente, s-a apreciat că suspiciunea rezonabilă nu subzistă nici în privința celorlalte infracțiuni de care inculpații sunt acuzați.

Măsura preventivă nu trebuie luată ca o măsură de constrângere, în sensul ca în această modalitate să se adune probe, în concret să se arate care este proveniența banilor, în privința inculpatului D____ apreciind apărarea că este imposibil ca el să cunoască acest aspect.

S-a mai susținut și că prevederile art. 223 Cod procedură penală referitoare la condițiile pentru care se poate lua măsura arestării preventive sunt exemplificative, aceste condiții nu trebuie îndeplinite cumulativ.

Pentru a putea reține vreun pericol în îngreunarea anchetei din partea inculpatului, se impunea ca acesta să fie dovedit, lucru care, în speță, nu s-a făcut.

Mai mult, instanța a reținut în sarcina inculpaților și infracțiunea de falsificare de valori, cu toate că organele de urmărire penală nu au apreciat că ar exista o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea și a acestei fapte penale.

Pentru luarea măsurii preventive trebuia ca să se aibă în vedere și argumentele legate de personalitatea inculpatului contestator, mediul de unde provine, antecedentele penale, în baza acestora apreciind că nu există o temere că prin punerea sa în libertate a inculpatului D____ acesta ar putea comite alte infracțiuni, întrucât mediul de unde provine este un mediu sănătos, nu a avut antecedente penale, nu a avut conflict cu legea penală, nu este cercetat în alte dosare penale.

Analizând contestația formulată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului în care încheierea atacată s-a pronunțat, motivelor invocate de apărătorul inculpatului, precum și susținerilor inculpaților, se apreciază că încheierea atacată este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de desființare a ei.

Judecătorul de drepturi și libertăți ce a pronunțat încheierea atacată în mod justificat a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură mai blândă, respectiv cu măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, deoarece a reținut în mod întemeiat că nu sunt întrunite prevederile art. 242 alin. 2 Cod de procedură penală.

La dosar, potrivit cu prevederile art. 202 Cod de procedură penală, există probe din care rezultă comiterea de către inculpat a infracțiunilor imputate și corect s-a apreciat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea faptelor prezumate și că este necesară în cauză.

Din probele administrate în dosar până la acest moment rezultă că la data de 12.03.2015 inculpații O____ I___ și D____ A________ au achiziționat un autoturism marca BMW _______ de la persoana vătămată B____ V______, căreia i-au achitat suma de 1.600 USD, bancnotele respective fiind contrafăcute. Suma folosită la plată provenea din suma de 10.000 USD remisă de inculpatul P__ C_______ A_____, în sensul achiziționării de bunuri. După achiziționarea autoturismului, inculpații s-au deplasat la domiciliile lor și cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în locuința inculpatului D____ A________, s-a găsit ascunsă, în fanta unei mese, suma de 8.400 USD, constituită din bancnote contrafăcute. Faptul că bancnotele erau contrafăcute a rezultat din verificările efectuate de către persoane specializate.

Probele administrate până în prezent au făcut dovada că inculpatul D____ avea cunoștință că bancnotele folosite la tranzacție sunt contrafăcute.

Chiar dacă s-a făcut dovada că între părți a intervenit împăcarea cu privire la infracțiunea de înșelăciune, împrejurare care echivalează cu o recunoaștere implicită a respectivei fapte, se are în vedere faptul că pentru celelalte infracțiuni persistă bănuiala rezonabilă a săvârșirii acestora de către inculpat, natura și gravitatea acestor acuzații impunând în continuare menținerea măsurii preventive a arestării.

În actualul stadiu al cercetărilor penale, întemeiat nu a fost însușită solicitarea inculpatului de a se dispune o măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate, urmând a se acorda prioritate interesului public real, invocat de organele judiciare, acela de a afla adevărul în cauza de față și care are o pondere mai mare comparativ cu respectarea regulii judecării inculpaților în stare de libertate.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap.la art. 203 alin. 5 art. 204 alin. 7 Cod procedură penală, s-a respins, ca nefondată contestația formulată de inculpatul D____ A________ M_____ împotriva Încheierii penale nr.15/CCP/7 aprilie 2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Năsăud în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX.

În temeiul disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul contestator la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 20 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul disp.art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap.la art. 203 alin. 5 art. 204 alin. 7 Cod procedură penală

Respinge, ca nefondată contestația formulată de inculpatul D____ A________ M_____ împotriva Încheierii penale nr.15/CCP/7 aprilie 2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Năsăud în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX.

Obligă inculpatul contestator la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 20 lei.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 17 aprilie 2015.

Judecător de drepturi și libertăți Grefier

B_________ D_______ T_______ I______ C_______

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Copia dispozitivului Încheierii penale Nr. 98/2015

În temeiul disp.art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap.la art. 203 alin. 5 art. 204 alin. 7 Cod procedură penală

Respinge, ca nefondată contestația formulată de inculpatul D____ A________ M_____ împotriva Încheierii penale nr.15/CCP/7 aprilie 2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Năsăud în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX.

Obligă inculpatul contestator la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 20 lei.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 17 aprilie 2015.

Judecător de drepturi și libertăți Grefier

B_________ D_______ T_______ I______ C_______

pentru conformitate cu originalul

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

Minuta Încheierii penale Nr. 98/2015

În temeiul disp.art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală rap.la art. 203 alin. 5 art. 204 alin. 7 Cod procedură penală

Respinge, ca nefondată contestația formulată de inculpatul D____ A________ M_____ împotriva Încheierii penale nr.15/CCP/7 aprilie 2015 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Năsăud în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXX.

Obligă inculpatul contestator la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 20 lei.

Definitivă.

Pronunțată în camera de consiliu, azi, 17 aprilie 2015.

Judecător de drepturi și libertăți

B_________ D_______