Acesta nu este document finalizat

ROMANIA

TRIBUNALUL BIHOR ORADEA

Secția a II-a civilă

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX11 a 7

SENTINȚA NR.606/F/2015

Ședința publică din data de 08-04-2015

PREȘEDINTE: C_______ M______

GREFIER : D____ M____

Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de lichidatorul judiciar P___ & R__ – C_______ A_______ de Concordat și Insolvență cu sediul în Oradea _______________________, _____________. Bihor în contradictoriu cu pârâții C_____ E____ P____ și C_____ N_______ I____, ambii domiciliați în Oradea ________________________, ___________. D, __________________ având ca obiect atragerea răspunderii civile în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 25.03.2015, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 01.04.2015, iar apoi pentru azi,08.04.2015, după care:

---

JUDECĂTORUL –SINDIC

DELIBERÂND:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.12.2014, scutită de taxă timbru și timbru judiciar lichidatorul judiciar P___ & R__ – C_______ A_______ de Concordat și Insolvență i-a chemat în judecată pe pârâtul C_____ E____ P____ solicitând obligarea acestora la plata sumei de 1.274.385, 29 lei reprezentând pasivul S.C. L_______ P___ S.R.L.

În motivare se arată că după deschiderea procedurii falimentului față de debitor s-a deplasat la sediul acesteia pentru inventarul bunurilor aflate în patrimoniul lui. În balanța de verificare din data de 30.09.2013 apare un stoc de marfă în valoare de 633.430 lei care a fost mult diminuat, pârâtul arătând că se mai regăsesc bunuri în valoare de 180.000 lei, restul fiind deteriorate.

La aceeași dată au fost ridicate sume de bani reprezentând avansuri de trezorerie în valoare de 206.836, 52 lei, la contul 5311 ( casa în lei ) figurând un disponibil de 58.903, 77 lei pe care fostul administrator nu a putut să îl justifice arătând că sumele au fost achitate către un partener extern pentru un contract care nu a mai fost adus la îndeplinire.

La contul debitori diverși apare înregistrată suma de 375.215 lei despre care nu a fost oferită nicio explicație, astfel încât se poate trage concluzia că sunt incidente prevederile art. 138 lit. a ) și e ) din Legea nr. 85/2004.

În probațiune a fost solicitată proba cu înscrisuri.

Prin înscrisul intitulat „concluzii” pârâtul a solicitat respingerea cererii arătând că în raportul privind cauzele și împrejurările care au determinat starea de insolvență a debitorului nu se arată că ar fi vinovat de comiterea vreunei fapte culpabile susceptibile să atragă răspunderea sa personală. Activitatea în perioada în care a deținut calitatea de administrator special a fost desfășurată sub coordonarea administratorului judiciar, faptele imputate fiind săvârșite la mai mult de doi ani de la data deschiderii procedurii insolvenței.

Din stocul de marfă se mai regăsesc bunuri în valoare de 180.000 lei, diferența reprezentând bunuri degradate, iar lichidatorul judiciar nu a atașat vreun proces-verbal din care să rezulte existența sau nu a acestora. Suma de 58.903, 77 lei a fost folosită pentru plata administratorului judiciar, chitanțele aflându-se chiar în posesia acestuia, iar suma de 206.836, 52 lei a fost utilizată pentru plata unui partener extern în baza unui contract care nu s-a mai finalizat. Suma de 375.215 ei nu a fost pusă în discuție până la acest moment, debitarea ei fiind avizată eventual de administratorul judiciar.

La termenul din 24 aprilie 2014 lichidatorul judiciar și-a completat cererea solicitând citarea în calitate de pârâta și a d-nei C_____ N_______.

În motivare s-a arătat că în raportul privind cauzele și împrejurările care au determinat starea de insolvență a precizat că în măsura în care vor apărea elemente suplimentare va face această mențiune. Toate actele contabile au fost predate după deschiderea procedurii falimentului, motiv pentru care a și formulat prezenta cerere.

Pârâtul nu a prezentat nici un document din care să rezulte că o parte din bunuri au fost casate, inventarierea patrimoniului făcându-se de către lichidatorul judiciar numai după deschiderea procedurii falimentului. În registrul de casă din data de 20.09.2013 se face mențiunea „plată lichidare”, suma nefiind înmânată administratorului judiciar.

Contractul depus de pârât drept justificare a avansului de 206.836, 52 lei nu reprezintă o dovadă a modului în care suma a fost utilizată, declarația dată de pârâtul C_____ E____ în privința sumei de 375.215 lei conducând la concluzia că nu a verificat evidența contabilă.

Judecătorul sindic a procedat la administrarea probei cu înscrisuri și exprtiză contabilă.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt că prin sentința nr. 1992/F/2011 pronunțată de Tribunalul Bihor a fost deschisă procedura generală prevăzută de Legea nr. 85/2006 împotriva debitorului S.C. L_______ P___ S.R.L., fiind desemnat în calitate de administrator judiciar P___ & R__ – C_______ A_______ de Concordat și Insolvență. La data de 4.09.2013 prin sent. nr. 2373 s-a dispus începerea procedurii falimentului față de același debitor, fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar același practician în insolvență.

Reprezentând o formă specială de răspundere civilă delictuală, răspunderea reglementată de art. 138 din Legea nr. 85/2006 poate fi antrenată în măsura în care la ajungerea în stare de insolvență a debitorului au contribuit administratorii, directorii, cenzorii și oricare altă persoană prin una dintre faptele expres și limitativ prevăzute. Fiind o excepție de la dreptul de gaj general al creditorilor reglementat de art. 1781 C.civ., ea are un caracter excepțional putând fi antrenată numai în limitele și în măsura în care sunt întrunite condițiile amintite. Întrucât lichidatorul judiciar a invocat două ipoteze distincte, ele urmează a fi analizate în mod separat.

Astfel, din examinarea prevederilor art. 138 alin. 1 lit. a ) din Legea nr. 85/2006 rezultă că antrenarea răspunderii civile delictuale presupune întrunirea a două condiții : folosirea bunurilor sau creditului unei persoane juridice și crearea unui profit în folosul administratorului sau al unei alte persoane. Întrucât legiuitorul nu a introdus vreo condiție suplimentară, nu interesează dacă posesia și folosința se exercită cu titlu precar sau ca urmare a ieșirii bunului din patrimoniul persoanei juridice și transferul acestuia în favoarea unei alte persoane.

Din balanța de verificare din data de 30.09.2013 în patrimoniul debitorului figurează scriptic marfă în valoare de 633.430 lei, expertul desemnat în cauză stabilind însă că la data de 10.09.2013 stocul de marfă era de numai 36.955, 53 lei. Deși s-a susținut de către pârât că o parte din bunuri au fost casate și că în realitate valoarea celor care se mai află în patrimoniu este de 188.000 lei, acesta nu a depus nici un document contabil din care să rezulte modul în care bunurile au ieșit din patrimoniu sau că au fost casate.

Faptul că în raportul privind cauzele și împrejurările care au determinat starea de insolvență nu s-a indicat acest aspect nu are nicio relevanță întrucât debitorului nu i-a fost ridicat dreptul de administrare după data deschiderii procedurii generale de insolvență. În calitatea sa de administratorul special pârâtul C_____ E____ a fost cel care a exercitat atribuțiile de conducere ale debitorului, fiind responsabil de asigurarea integrității patrimoniului acestuia.

Inventarul întocmit de lichidatorul judiciar după momentul deschiderii procedurii falimentului ( anterior neexistând o asemenea obligație stabilită în sarcina administratorului judiciar numai prin art. 58 lit. o ) din Legea nr. 85/2014 ) a reliefat că o parte din bunurile ce ar fi trebuit să se afle în patrimoniul debitorului nu au fost identificate fizic. Tocmai de aceea, având în vedere că în sarcina pârâtei de rândul 2 nu poate fi reținută vreo acțiune dintre cele imputate de lichidatorul judiciar, consideră că pârâtul de rândul 1 a folosit bunurile în interes personal, astfel încât prima ipoteză este întrunită.

Referitor la cel de-al doilea temei invocat reține că din examinarea prevederilor art. 138 alin. 1 lit. e ) rezultă că antrenarea răspunderii civile delictuale a unei persoane se poate face dacă aceasta a deturnat sau a ascuns o parte din activul persoanei juridice sau a mărit în mod fictiv pasivul acesteia. Fapta ilicită prevăzută de lege presupune schimbarea destinației unei părți din activul persoanei juridice prin scoaterea lui frauduloasă din patrimoniul acesteia.

Nu interesează din punctul de vedere al aplicării acestei ipoteze dacă a fost sau nu anulat actul juridic prin care bunul a fost transferat, legea nefăcând nicio distincție în acest sens. Reținerea acestui caz presupune dovedirea faptului că bunul care a fost sustras s-a aflat anterior deschiderii procedurii insolvenței sau ulterior până la întocmirea procesului-verbal de inventariere în patrimoniul debitorului.

Potrivit concluziilor întocmite de expertul desemnat în cauză la data intrării în insolvență soldul contului 542 avans de trezorerie nedecontată este de 194.000 lei, iar soldul contului 5311 existent 71.740, 29 lei. Pârâtul a susținut că aceste sume au fost destinate plății unui partener extern și onorariului administratorului judiciar, însă din cuprinsul contractului aflat la fila 28-30 nu reiese că prima sumă a și fost remisă către S.C. Bolygo _________. în executarea acestuia.

Relevant este faptul că potrivit mențiunii inserate în cuprinsul lui contractul a fost încheiat la data de 28.08.2013, în timp ce procedura insolvenței a fost deschisă față de debitor cu doi ani înainte,. Or, expertul a indicat în mod expres că împrejurările au fost reținute în raport de data deschiderii procedurii, fiind imposibilă efectuarea unei plăți în baza unui contract ce nu a fost încă încheiat. În plus, situația fluxului de numerar al debitorului de la acel moment fiind extrem de dificilă din moment ce la câteva zile s-a și dispus trecerea debitorului în faliment. Tocmai de aceea, apărările pârâtului de rândul 1 nu pot fi primite.

Aceeași concluzie se impune și în privința celorlalte două sume din moment ce activitatea debitorului s-a desfășurat după momentul deschiderii procedurii generale de insolvență sub conducerea pârâtului care a deținut calitatea de administrator special. Registrul de casă depus de către lichidatorul judiciar conduce la concluzia clară că suma de 58.903, 77 lei exista la data de 20.09.2013, iar pentru suma de 375.215 lei ( contul 461 – debitori diverși ) nu a fost oferită nicio explicație.

Separația de patrimonii dintre pârât și debitorul falit împiedică exercitarea atributelor conferite de dreptul de proprietate asupra unor bunuri care nu se află în patrimoniul primilor. Ca și gaj general al creditorilor bunurile amintite pot fi folosite numai în vederea stingerii obligațiilor pe care debitorul le are față de aceștia, existând obligația în sarcina pârâților de a le preda lichidatorului judiciar. Refuzul acestuia de a pune la dispoziția lichidatorului judiciar sume importante de bani coroborat cu faptul că nu s-a putut reține în sarcina pârâtei C_____ N_______ comiterea vreunei fapte dintre cele imputate permite ca pe calea unei prezumții simple să se tragă concluzia că ele au fost deturnate de către pârât, astfel încât sunt incidente prevederile art. 138 alin. 1 lit. e ) din Legea nr. 85/2006.

Pe de altă parte, examinarea de ansamblu a dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 conduce la concluzia că antrenarea răspunderii presupune întrunirea tuturor condițiilor generale ale răspunderii pentru fapta proprie prescrise de art. 998-999 C.civ : fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre cele două și vinovăția. Întrucât primul element a fost analizat anterior, iar prejudiciul reprezintă valoarea bunurilor care nu au fost puse la dispoziția lichidatorului judiciar - 1.094.385 lei - urmează a fi examinate celelalte două.

Condiția existenței legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu rezultă din chiar exprimarea folosită de legiuitor- „ La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar… de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din următoarele fapte”. Ea nu trebuie înțeleasă ca un raport direct dintre cele două, fiind suficient ca fapta ilicită să se înscrie în ansamblul cauzal care a determinat în final producerea prejudiciului. Admiterea soluției contrare ar duce la reținerea exclusivă a faptei proxime sau a celei adecvate, ceea ce ar fi contrar situației complexe în care se desfășoară lanțul cauzal.

Așa fiind, judecătorul sindic reține că deși o parte din fapte au fost comise după momentul deschiderii procedurii insolvenței, ele au fost de natură să adâncească situația dificilă în care se află debitorul, făcând aproape iluzorie posibilitatea acoperirii creanțelor deținute de către creditori. În aceste condiții, consideră că și ce-a de-a treia condiție este întrunită.

În ceea ce privește vinovăția, ca element subiectiv al răspunderii civile delictuale, ea constă în atitudinea pe care autorul faptei a avut-o față de ea și de urmăririle ei la momentul la care a comis-o. Procedând la deturnarea unei părți semnificative din activul societății și la folosirea bunurilor în interes propriu pârâtul de rândul 1 a avut reprezentarea diminuării patrimoniului debitoarei, rezultat pe care l-a și urmărit. Tocmai de aceea, atitudinea lui îmbracă forma intenției directe, fiind de natură să ducă la stablirea răspunderii civile delictuale în sarcina acestuia.

Față de toate acestea, judecătorul sindic va admite cererea în parte și va obliga pârâtul de rândul 1 la plata sumei de 1.094.385 lei reprezentând parțial pasivul S.C. L_______ P___ S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea modificată formulată de lichidatorul judiciar P___ & R__ – C_______ A_______ de Concordat și Insolvență cu sediul în Oradea _______________________, _____________. Bihor în contradictoriu cu pârâții C_____ E____ P____ și C_____ N_______ I____, ambii domiciliați în Oradea ________________________, ___________. D, __________________.

Obligă pârâtul de rândul 1 la plata sumei de 1.094.385 lei reprezentând parțial pasivul S.C. L_______ P___ S.R.L.

Executorie. Cu recurs în termen de 7 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Bihor.

Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2015.

Judecător sindic, Grefier,

C_______ M______ D____ M____

Red. C.M./D.M.

3 ex/ 16.04.2015 ________________________> - lichidatorul judiciar P___ & R__ – C_______ A_______ de Concordat și Insolvență cu sediul în Oradea _______________________, _____________. Bihor

- pârâții C_____ E____ P____ și C_____ N_______ I____, ambii domiciliați în Oradea ________________________, ___________. D, __________________