Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-F_______

Ședința publică din 06 Mai 2015

Instanța constituita din

PREȘEDINTE - C_____ - B_____ M______

GREFIER – I____ M_____

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 859/2015

Pe rol fiind solutionarea cererii formulate de către reclamanta A___ I____ în contradictoriu cu paratul C_____ G___, având ca obiect angajarea raspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .

Dezbaterile pe fondul cererii au avut loc in sedinta publica din data de 29.04.2015 concluziile partilor fiind consemnate in incheierea de ședinta din acea data, cand instanta din lipsa de timp pentru a delibera si in temeiul disp. art. 396 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă a amânat pronuntarea

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX, creditoarea A___ I____, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. Accent Design S.R.L. IAȘI, cu sediul în Iași, ____________________. 87, ______________________________, înmatriculată la ORC sub nr. J22/1789/06.06.2008, CUI xxxxxxxx, a chemat în judecată pe pârâtul C_____ G___, domiciliat în Iași, ____________________. 87, _____________, ____________, în calitate de administrator al societății debitoare, solicitând stabilirea răspunderii personale a acestuia în baza art. 138 din Legea 85/2006.

În motivarea cererii, lichidatorul judiciar a arătat că paratul nu a mai depus documente contabile incepand cu 30.06.2010. a mai arătat că documentele contabile ale societatii nu au fost gasite la sediul acesteia, intrucat societatea nu mai functioneaza la sediul declarat.

Mai motiveaza lichidatorul judiciar ca la data de 30.06.2010, debitoarea detinea creante în valoare de 22 628 lei și disponibilitati banesti de 54 388 lei. Că aceste bunuri nu au fost identificate de lichidatorul judiciar si nici nu au fost predate de administratorul statutar, astfel ca exista prezumtia insusirii lor de catre parat, in interesul său propriu sau al unei alte persoane.

In sustinerea actiunii, lichidatorul a depus la dosar inscrisuri.

In drept, s-au invocat disp. art. 138 lit. a, c si d din Legea insolventei.

Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare si nu s-a prezentat in instanta pentru a-si formula apararile.

A fost atașat dosarul de fond.

Analizând pe fond actiunea promovata de lichidatorul judiciar SP A___ I____, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul-sindic reține următoarele aspecte:

Prin sentința nr. 108/22.01.2014 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței și ______________________ debitoarei S.C. Accent Design S.R.L. IAȘI, cu sediul în Iași, ____________________. 87, ______________________________, înmatriculată la ORC sub nr. J22/1789/06.06.2008, CUI xxxxxxxx. a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar practicianul A___ I____ cu sediul în Iași, ____________________, ______________,____________

În cauză a fost înregistrat raportul asupra cauzelor și împrejurărilor ce au dus la apariția insolvenței, în cuprinsul căruia lichidatorul judiciar menționează faptul că societatea a ajuns în stare de insolvență datorită administratorilor statutari, care detine active si nu le-a predat, nu a urmarit incasarea la timp a creantelor, nu a predat gestiunea si documentele contabile ale societatii.

În drept, pentru a fi atrasă răspunderea personală a administratorului unei societăți în baza dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 cu modificările ulterioare, este necesar ca partea interesată să facă dovada îndeplinirii condițiilor art. 998 Cod Civil, respectiv a existentei unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existentei unui raport de cauzalitate între fapta ilicita și prejudiciu și a vinovatei celui care a cauzat prejudiciul respectiv. Caracterul special al reglementarii invocate in cauza constă in aceea ca aprecierea culpei persoanei chemata sa răspundă este făcută in concreto, cerându-se o cauzalitate specifica intre fapta si prejudiciu, respectiv faptele enumerate, in măsura in care au fost săvârșite culpabil si au cauzat un prejudiciu, sa fi fost in măsura sa contribuie la ajungerea societății debitoare in insolvența.

Răspunderea instituită prin textul art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006 nu este o răspundere contractuală, pe temeiul contractului de mandat al administratorilor sociali, așa cum eronat susține reclamanta, ci o răspundere delictuală specială, de sine stătătoare, cu reguli proprii, derogatorii de la dreptul comun specifice, pe baza unei reglementări proprii, ea derivând nu din neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a mandatului dat organului de conducere de către societate, ci din săvârșirea faptelor mai sus enumerate care nu au nici o legătură cu mandatul primit.

Textul de lege menționat cu privire la răspunderea membrilor organului de conducere nu instituie o răspundere obiectivă pentru prejudiciul reprezentând totalul creanțelor creditorilor participanți la procedura insolvenței, ci o răspundere în care faptele imputate trebuie dovedite, atât în fapt, cât și în drept, sub aspectul condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale reglementate de dispozițiile art. 998-999 Cod civil, cât și sub aspectul condițiilor speciale prevăzute în textul legii pentru fiecare dintre faptele enumerate, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale urmând a dobândi particularități specifice în funcție de cazul reglementat în textul legii.

Nu există instituită prin lege o „prezumție legală de vinovăție și răspundere” în sarcina administratorului societății debitoare.

Analizând condițiile răspunderii delictuale speciale, se reține:

Pârâtului i se impută săvârșirea faptei prevăzuta de art. 138 lit. a,d și e din Legea insolvenței, respectiv:

• 138 lit. a: a folosit bunurile și creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane
• 138 lit. d: a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea

Verificând cele ce reclamantul a indicat ca elemente materiale ale faptelor delictuale de la art. 138 și raportul de cauzalitate, judecătorul sindic constată:

In ceea ce priveste fapta prev. de art. 138 lit. d din Legea insolventei, nu s-a probat de către reclamant că, într-adevăr, pârâtul „a ținut o contabilitate fictivă” sau că „nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea”, în condițiile în care însuși lichidatorul judiciar susține că nu a putut intra în posesia documentelor contabile, pentru a putea verifica acest aspect. Chiar dacă lipsa de colaborare din partea pârâtului a îngreunat sarcina lichidatorului judiciar de a identifica documentele contabile și eventuale bunuri existente în patrimoniul debitoarei, nu această conduită a generat starea de insolvență, ale cărei cauze sunt anterioare momentului pasivității acestuia. Răspunderea persoanelor enumerate în alin. 1 al art. 138 este condiționată, printre altele, de existența legăturii de cauzalitate între faptele expuse și starea de insolvență, astfel încât, fiind vorba despre răspundere, dispozițiile sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse și asupra altor acțiuni sau omisiuni ulterioare ivirii stării de insolvență. F___ de aceste argumente, instanta nu va retine in sarcina paratului savarsirea faptei prev. de art. 138 lit. d din Legea insolventei ca temei al raspunderii personale patrimoniale a acestora.

In ceea ce priveste faptele prev. de art. 138 lit. a și e din Legea insolventei, din analiza documentațiilor atașate cererilor de creanță înregistrate și a indicatorilor financiari de pe site-ul MEF, efectuată de către lichidatorul judiciar, a rezultat că creanțele fiscale derivă din titluri executorii emise în perioada mandatului pârâtului.

Instanța apreciază că activitatea pârâtului se încadrează în dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și e, referitoare la folosirea bunurilor sau creditelor societății în folosul său, în condițiile în care s-a dovedit că debitoarea, la 30.06.2010 detinea disponibilitati banesti de 54 388 lei .

Pârâtul nu a predat lichidatorului judiciar aceste sume și nu a dovedit modul în care le-a folosit. Se observă că valoarea sumelor cu titlu disponibilități bănești era suficientă pentru acoperirea creanțelor înscrise la masa credală, în valoare de 45 718 lei, potrivit tabelului definitiv întocmit în cauză.

Pentru aceste motive, în baza art. 138 lit. a și e, instanța va admite cererea, iar paratul va fi obligat la plata pasivului neacoperit al debitoarei.

Referitor la celelaltă faptă imputata paratului de care reclamant, respectiv cea prev de art 138 al 1 lit d LPI, constand in nepredarea documentelor contabile si in nedepunerea lor la organele abilitate, judecatorul sindic retine ca acestea nu sunt întemeiate.

Instanța constată că, sub aspectul faptelor prevăzute de art.138 alin.1 lit. lit.d) tezele I și II, respectiv ținerea unei contabilități fictive și fapta de a face să dispară contabilitatea societății, instanța constată că lichidatorul nu și-a îndeplinit obligația procesuală, în calitate de reclamant, de a dovedi actele și operațiunile materiale ce ar fi fost săvârșite de pârâți și care s-ar încadra în conținutul fapte ilicite a ținerii unei contabilități fictive și nici actele materiale prin care pârâții ar fi distrus ori ascuns contabilitatea societății debitoarea.

În privința omisiunii ilicite constând în neținerea unei contabilități în conformitate cu legea (art.138 alin.1 lit.d) teza III), instanța reține că reclamantul nu precizează și nu dovedește care a fost mecanismul cauzal prin care omisiunea ilicită imputată ar fi condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență. Reclamantul se limitează la afirmații fără suport probatoriu și la prezumții nejustificate, care însă nu suplinesc obligația sa procesuală de a dovedi relația de cauzalitate între neținerea contabilității societății și starea de insolvență a acesteia. Simplul fapt că pârâții nu ar fi ținut contabilitatea, ar fi ascuns/distrus contabilitatea ori ar fi ținut o contabilitate fictivă la societatea la care îndeplineau funcția de administrator, fără a se proba raportul de cauzalitate dintre această faptă și apariția stării de insolvență a societății, nu este de natură, prin el însuși, să conducă la antrenarea răspunderii patrimoniale conform art.138 alin.1 din lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite in parte actiunea formulata de lichidatorul judiciar S.P. A___ I____, cu sediul în mun. Iași, ___________________, _______________, ___________, jud. Iasi, in contradictoriu cu paratul C_____ G___ ( CNP xxxxxxxxxxxxx), domiciliat în Iași, ____________________. 87, _____________, ____________.

Obliga paratul la acoperirea pasivului în valoare de 45 718 lei, al debitoarei S.C. Accent Design S.R.L. IAȘI, cu sediul în Iași, ____________________. 87, ____________, ________________, înmatriculată la ORC sub nr. J22/1789/06.06.2008, CUI xxxxxxxx.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la instanța care a pronunțat prezenta hotărâre.

Pronunțată în ședința publică de la 06 Mai 2015.

Judecător Sindic, Grefier,

C_____-B_____ M______ I____ M_____

Red/tehnored.jud.C.B.M./gref.I.M

4 ex/11.05.2015