Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1243/2014

Ședința publică de la 10 Iulie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ C_______ Ț_____

Judecător F______ D_________

Judecător I_____ V_________

Grefier N_____ D________

x.x.x.x

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de recurenții reclamanți M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______, C_______ M____ și recurenta pârâtă C_____ M____, împotriva sentinței civile nr.1126/17.10.2013, pronunțată de Judecătoria Novaci și împotriva deciziei civile nr.298/26.03.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj,având ca obiect revendicare imobiliară grănițuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns procurator G_____ I. M____ pentru recurentul reclamant M____ A____ , depunând în acest sens la dosarul cauzei, procură generală judiciară și procurator Dumitrelea M_____ pentru recurenta pârâtă C_____ M____, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat următoarele: recursurile au fost declarate, motivate în termen legal și timbrate, iar prin serviciul registratură la data de 04.07.2014, recurenta pârâtă C_____ M____ a depus întâmpinare în două exemplare, unul înmânându-i-se recurentului reclamant M____ A____ prin procurator G_____ I. M____, care nu a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru observarea acesteia, după care,

Interpelat de instanță, procurator G_____ I. M____ a învederat instanței că are studii juridice depunând în acest sens procură generală juridică.

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursurilor de față , punându-i în vedere procuratorului recurentului reclamant, că fiind îndeplinite dispozițiile art. 68 alin 5 Cod procedură civilă, poate pune concluzii orale, iar procuratorul recurentei pârâte, ca fiind îndeplinite dispozițiile art. 68 alin 4 Cod procedură civilă, poate pune concluzii scrise.

Procurator G_____ I. M____ pentru recurentul reclamant M____ A____, apus concluzii de admiterea recursului, depunând și concluzii scrise.

C U R T E A

Asupra recursurilor civile de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de XXXXXXXXXX sub numărul XXXXXXXXXXXXX, reclamanții M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______, C_______ M____, au chemat în judecată pe numita C_____ M____, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, pârâta să fie obligată să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie o fâșie de teren agricol cu lățimea de 4 metri și lungimea de cca. 450 metri liniari în suprafață aproximativă de 1700- 1800 mp cu vecinii ; N – rest proprietate reclamanți pe toată lungimea terenului, Sud- rest proprietate pârât pe toată lungimea terenului, Vest- șoseaua comunală a satului A_____ - Deal și Est - pârâul Lomotea.

De asemenea s-a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța pârâta să fie obligată la plata uzufructului pe ultimii trei ani privind recolta de pe terenul descris mai sus, pe care o apreciază ca fiind la suma de 1500 lei, precum și stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, obligarea pârâtei la plata daunelor compensatorii în cuantum de 50,00 lei întârziere/zi pentru fiecare zi întârziere începând cu data introducerii acțiunii în instanță, cu cheltuieli de judecată pe care le voi face cu ocazia acestei acțiuni.

În fapt, au arătat reclamanții că, pârâta în mod abuziv le-a ocupat terenul descris mai sus, teren pe care-l au ca moștenire de la autorul lor M____ I__, că inițial a avut lățimea de 16 metri și lungimea de 450 metri ce avea ca suprafață 7200 mp, intrând în proprietatea reclamanților în urma moștenirii și a ieșirii din indiviziune după succesiunea făcută la decesul autorului comun al reclamanților din care ei reclamanții au primit în proprietate terenul în suprafață de 7200 mp ce avea ca vecini: Nord - F____ M____ și T_____ I__, Sud - proprietatea pârâtei C_____ M____, Vest - drum sătesc, Est - Pârâul Lomota.

Terenul în suprafață de xxxxx,00 mp din care face parte și terenul din litigiu precum și restul terenului proprietatea reclamanților, terenul pârâtei dar și al vecinilor din partea de nord lui T_____ I__ și F____ M____ a fost înscrisă în actul de schimb datat în 1949, act de schimb intervenit între I__ și F______ Dumitrelea, terenul pârâtei fiind cumpărat de aceasta de la L_______ M____ ( o altă moștenitoare a autorilor reclamanților).

În anul 2000, moștenitorii lui T_____ E____, respectiv F____ M____ și T_____ I__ au cumpărat o parte din terenul reclamanților, fapt pentru care reclamanții din prezenta cauză au promovat o acțiune în revendicare împotriva acestora, conflict soluționat prin sentința civilă nr. 914 din XXXXXXXXXX a Judecătoriei Novaci, schimbată în parte prin decizia civilă nr.49 din XXXXXXXXXX a Tribunalului Gorj și rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 6809 din XXXXXXXXXX pronunțată de Curtea de Apel C______, Secția 1 Civilă.

S-a mai arătat că pârâta C_____ M____ a formulat acțiune în constatare împotriva celor ce i-au vândut terenul, cauză în care reclamanții din prezenta cauză am avut calitatea de intervenienți în nume propriu, acțiune ce a fost respinsă prin sentința civilă nr. 1688 din XXXXXXXXXX pronunțată de Judecătoria Novaci, iar reclamanta din acea cauză, cu rea credință nu a depus la dosar raportul de expertiză tehnico-judiciar grafologic, prin care se putea constata fără echivoc că înscrisul sub semnătură privată denumit „ Convenție din 1975” a fost falsificat de aceasta, încercând să-și mărească patrimoniul cumpărat.

Față de motivele arătate, s-a solicitat admiterea acțiunii în revendicare formulată împotriva pârâtei C_____ M____, precum și admiterea tuturor capetelor de cerere formulate în prezenta cauză.

În drept, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 112-114 și 274, 488 din Cod procedură civilă cu aplicarea art. 545,546,560,563,9987,1010,1009 și 1081 din Cod civil.

La data de XXXXXXXXXX, pârâta C_____ M____ a formulat Întâmpinare și cerere reconvențională ( f 47-49), în temeiul art. 115-120 C. proc.civ.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta solicită respingerea acțiunii, în privința tuturor petitelor, cu obligarea reclamanților în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat ca instanța să pună în vedere reclamanților să evalueze suprafața revendicată de 1800 mp, urmând ca aceștia să timbreze petitul în revendicare la valoarea prețului de circulație în funcție de criteriile de evaluare practicate de Camera Notarilor Publici; să timbreze petitul 2 din acțiune - ( uzufructul pe ultimii trei ani) la valoarea sumei de 1.500 lei; să timbreze capătul de cerere privind grănițuirea, precum și capătul de cerere privind obligarea sa la plata daunelor compensatorii.

Prin cererea reconvențională formulată, C_____ M____ a solicitat în contradictoriu cu M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____, să se constate stabilită linia de hotar prin dispozitivul deciziei civile nr. 49/XXXXXXXXXX pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul XXXXXXXXXXXX.

De asemenea, C_____ M____, a solicitat ca în contradictoriu cu aceiași pârâți să se constate, conform anexei 2 la raportul de expertiză întocmit de C_______ D______, a identificării și concluziilor aceluiași raport de expertiză omologat în dosarul XXXXXXXXXXXX al Tribunalului Gorj, că posedă și folosește în calitate de proprietară un teren situat în punctul „ La U__”, ___________________________ de 2414 mp cu formă neregulată, solicitând admiterea celor două petite din cererea reconvenționale cu cheltuieli de judecată.

În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115-120 C.proc.civ, art. 111 C proc civ, art. 584 Cod civil, 1864, art. 274 C proc civ.

În dovedirea cererii reconvenționale formulate solicită admiterea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, atașarea dosarului XXXXXXXXXXXX( XXXXXXXXXXXXX) al Judecătoriei Novaci și orice altă probă necesară și utilă cauzei.

Prin întâmpinarea formulată la cererea reconvențională ( f 58) reclamanții M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____, solicită respingerea cererii reconvenționale ca fiind netemeinică și nelegală, întâmpinare întemeiată pe dispozițiile art.115-118 și 247 C proc civ, cu aplic art. 2 alin 1 lit. c, art. 3 ind. 2 lit. 1 și 10 din Legea 146/1997 modificată și completată și art. 545-563, 1009. 1010 și 1081 Cod civil.

În cauză prin încheierea de ședință din data de XXXXXXXXXX s-a încuviințat proba cu interogatoriul părților solicitată de procuratorul reclamanților și apărătoarea pârâtei, precum și proba cu înscrisuri.

Prin încheierea de ședință din data de XXXXXXXXXX, instanța a pus în discuția părților efectuarea expertizei tehnice de specialitate, iar prin tragere la sorți a fost numit expert topograf ing. exp. Toacsen P I__, stabilindu-se un onorariu provizoriu în sarcina ambelor părți în cuantum de 1000 lei, câte 500 lei pentru reclamanți și 500 lei pentru pârâtă și următoarele obiective:

1 Să se identifice prin schiță, dimensiuni și vecinătăți suprafața deținută de părți conform actelor de proprietate prin indicarea acestora, precum și identificarea suprafeței ocupate în fapt de părți.

2 Să se identifice prin schiță, dimensiuni, și vecinătăți terenul în litigiu.

3 Să se stabilească dacă terenul în litigiu se regăsește sau nu în actele de proprietate ale ambelor părți, respectiv a uneia dintre ele, prin indicarea în clar de către expert a actelor de proprietate luate în calcul.

4 Să se stabilească dacă pârâta ocupă din terenul reclamanților iar în caz afirmativ suprafața ocupată, prin întocmire schiță cu dimensiuni și vecinătăți.

5 Să se stabilească linia de hotar dintre terenul celor două părți și să se precizeze dacă această linie de hotar a mai fost stabilită prin sentința civilă nr. 914/2011 a Judecătoriei Novaci, dosar XXXXXXXXXXXX.

Prin aceiași încheiere de ședință instanța a pus în discuția părților efectuarea expertizei tehnice de specialitate agricol iar prin tragere la sorți a numește expert agricol pe doamna ing. exp. C_______ Speranța stabilind un onorariu provizoriu în sarcina pârâtei reclamant reconvențional în cuantum de 700 lei și următoarele obiective:

1 În funcție de răspunsul la obiectivul 4 al expertizei topo, în cazul în care se reține de către expert că pârâta ocupă din terenul reclamanților, pentru suprafața astfel identificată, să se stabilească valoarea uzufructului de pe acest teren pe ultimii trei ani anterior introducerii acțiunii și până la data introducerii acțiunii.

2 Valoarea uzufructului de pe acest teren pe perioada ultimilor trei ani anterior acțiunii și până la data efectuării expertizei, prin indicarea totodată a valorii uzufructului pentru fiecare an.

În ședința publică din data de XXXXXXXXXX s-a luat act de renunțare la cererea reconvențională, iar în ședința din XXXXXXXXXX s-au pus în discuție concluziile raportului de expertiză topografică fiind respinse obiecțiunile formulate de către procuratorul reclamanților la acestea.

Prin sentința civilă nr. 1126/17.10.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX s-a respins acțiunea în revendicare formulată de reclamanții M____ A____ domiciliat în Novaci, ___________________________, M____ I__, domiciliat în Novaci, ___________________________, M____ E________, domiciliată în Novaci, ___________________________, T_______ D______ domiciliată în Novaci, ______________________________ Gorj și C_______ M____, domiciliată în Tismana, _________________________ împotriva pârâtei C_____ M____, domiciliată în _______________________________________ Gorj.

S-a respins cererea în pretenții formulată de reclamanți M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____ în contradictoriu cu pârâta C_____ M____, și celelalte capete accesorii acțiunii în revendicare.

S-a admis acțiunea în grănițuire formulată de reclamanții M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____, în contradictoriu cu pârâta C_____ M____ și stabilește linia de hotar ca fiind aliniamentul determinat de punctele 20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32, din schița anexa 1 a raportului de expertiză topografică întocmit de expert Toacsen I__.

Au fost obligați reclamanții M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____, în solidar la plata către pârâta C_____ M____, a sumei de 325 lei cheltuieli de judecată, după compensare.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că potrivit disp. art. 480 C.civil proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege, astfel acțiunea în revendicare este o acțiune prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun determinat cere instanței să i se stabilească dreptul de proprietate asupra bunului și să redobândească posesia lui de la cel care îl stăpânește fără drept.

Orice persoană care este proprietar neposesor poate astfel chema în judecată o altă persoană care îi tulbură proprietatea și posesia pentru restabilirea dreptului său de proprietate.

Prin raportul de expertiză depus în cauză s-a reținut că amplasamentul terenului deținut efectiv de către reclamant, are o suprafață de 4207 mp și dimensiunile materializate în schița Anexa 1 a raportului de expertiză, cu vecinii: la N – T_____ I__ și F____ M____, la Sud teren deținut de C_____ M____, la est – pârâu Lamota, vest - drum comunal, ca amplasamentul terenului deținut efectiv de pârâtă este individualizat în schița anexa 1, contur hașurat cu albastru și delimitat de punctele 20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32-33-34-35-36-37-38-39-40-41-42-43-44-45-46-20, ca terenul are o suprafață de 4208 mp, dimensiunile materializate în schița anexa 1 și se învecinează cu: la nord - deținut de reclamanți, la sud - U__ I__, la est - pârâul Lamota, la vest - drumul comunal.

Amplasamentul terenului în litigiu este individualizat în schița anexă 1 ( colorat cu galben), cât și în schița anexa 2, suprafața terenului în litigiu este de 2732 mp și se învecinează cu: la nord – deținut de reclamanți, la sud – teren deținut de pârâtă, la vest – pârâul Lomota, la vest – drumul comunal, linia de sud a terenului în litigiu a fost definită de reclamanți ca fiind situată la sud de terenul deținut de aceștia, astfel încât lățimea cumulată a terenului deținut efectiv de reclamanți și cel din litigiu să fie de 16 metri, pe toată lungimea.

Pentru terenurile din zona în care este localizat litigiul , reclamanții au prezentat actul din XXXXXXXXXX, transcris în registrul transcripțiuni sub nr. 930, act din analiza căruia se constată că nu se poate stabilii care este lățimea terenului pentru care în prezent reclamanții sunt îndreptățiți să îl dețină în proprietate și nici dacă terenul în cauză este înscris sau nu acest act.

Față de explicațiile date de părțile din proces, prezente la efectuarea expertizei, terenul ce a făcut obiectul actului din 1942 a fost împărțit ulterior, între descendenții coschimbașilor I__ și F______ Dumitrelea, împărțire pentru care expertului nu i-au fost prezentate acte din care să rezulte care a fost lățimea terenului primit de fiecare descendent al autorilor I__ și F______ Dumitrelea. Totodată s-a reținut că pârâții au prezentat extras din registrul agricol perioada 2010-2014, privind pe autor C_____ M____, înscris din care rezultă că aceasta figurează cu teren în suprafață de 0,43 ha teren, din care 0,33 ha teren extravilan și 0,10 ha intravilan.

Instanța de fond a constatat că expertul strict pe baza acestor documente nu se poate pronunța cu privire la aspectul dacă terenul în litigiu se regăsește sau nu în actul prezentat de reclamanți, și a propus ca linia de hotar dintre terenurile părților în proces să rămână linia despărțitoare existentă, și anume aliniamentul determinat de punctele 20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32, din schița anexa 1.

S-a reținut că linia de hotar dintre terenurile părților în proces nu a mai fost stabilită prin sentința civilă nr. 914/2011 a Judecătoriei Novaci în dosar XXXXXXXXXXXX, prin această sentință s-a stabilit linia de hotar dintre terenul reclamanților și cel al vecinilor lor de la nord, T_____ și F____, în teren regăsindu-se țărușii amplasați de către executorul judecătoresc cu ocazia executării sentinței civile nr. 914/XXXXXXXXXX, că din declarațiile martorilor audiați, respectiv C______ L____ și Dumitrelea D_____, s-a reținut de către instanță aspecte care confirmă raportul de expertiză, astfel pârâta C_____ M____ a stăpânit acest teren încă din perioada anilor 1980, în dimensiunea și forma actuală.

Acest teren a fost dobândit de către pârâtă prin act de vânzare cumpărare astfel cum au arătat martorii, iar în prezent din declarațiile acestora se reține că, pârâta nu a ocupat și nu ocupă din terenul reclamanților. Astfel având în vedere aceste aspecte în sensul că, pârâta C_____ M____ stăpânește în fapt acest teren astfel cum a fost preluat încă din anul 1980 fără a ocupa din terenul reclamanților instanța a apreciat că nu s-a făcut dovada ocupațiunii de către pârâtă, a terenului aparținând reclamanților fapt pentru care acțiunea în revendicare va fi respinsă.

Mai mult, actul invocat de către reclamanți ca dovadă a proprietății respectiv actul din XXXXXXXXXX transcris în registrul de transcripțiuni sub nr. 930, nu cuprinde lățimea terenului pe care reclamanții sunt îndreptățiți să-l dețină în proprietate, neputându-se stabili de către acesta dacă terenul în litigiu se regăsește în cuprinsul acestui înscris, fapt pentru care instanța comparând posesiile părților din prezenta cauză a apreciat că posesia pârâtei este mai bine caracterizată, aceasta deținând terenul încă de la începutul anilor 1980, iar reclamanții nu au făcut dovada modalității de partajare și dobândirea proprietății pentru terenul în cauză.

Cu privire la celelalte cereri accesorii respectiv plata uzufructului ca urmare a recoltării terenului în litigiu și plata daunelor cominatorii pentru fiecare zi întârziere până când pârâta va lăsa în deplină proprietate terenul în litigiu instanța le-a respins ca neîntemeiate ca urmare a respingerii acțiunii în revendicare.

Referitor la capătul de cerere ce privește acțiunea în grănițuire instanța a apreciat că se impune stabilirea liniei de hotar între părți, chiar dacă sunt priviți în prezenta cauză ca posesori ai terenurilor învecinate, astfel linia de hotar va fi stabilită pe aliniamentul determinat de punctele 20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32, din schița anexa 1 a raportului de expertiză topografică întocmit de expert Toacsen I__, linie de hotar ce respectă stăpânirea în fapt a terenului de la data intrării în posesie asupra acestuia respectiv începutul anilor 1980, astfel cum au declarat martorii.

Cu privire la cheltuielile de judecată în temeiul art. 274 C proc civ, în vigoare la data formulării acțiunii, instanța a compensat cheltuielile de judecată și a obligat reclamanții în solidar la plata sumei de 325 lei cheltuieli de judecată către pârâtă după compensare.

Împotriva sentinței au declarat apel apelanții reclamanți M____ A____, M____ I I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____, apreciind-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Au solicitat apelanții reclamanți casarea sentinței civile, în sensul admiterii acțiunii, să se constate că dreptul de proprietate al intimatei pârâte se întemeiază pe un înscris sub semnătură privată fals, așa cum s-a constatat și, prin expertizele grafologice depuse la dosarul cauzei, înscris care nu prevede o întindere a dreptului de proprietate în care nu se menționează vecini, lungimi, lățimi, să se constate că expertiza de fond, deși a fost plătită integral nu a fost efectuată și drept urmare să se restituie cuantumul plătit, precum și obligarea intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului au susținut că, deși au formulat acțiune în revendicare, uzufruct, la instanța de fond, aceasta, deși a dispus efectuarea a două expertize ( una topografica și una agricolă ), nu a manifestat rol activ în sensul că, deși a dovedit cu martori că potrivit „ tradiției” apelanții reclamanți dețin în acel punct unde se află terenul cu pricina, o bucată de teren lungă de circa 445 m liniari și lată pe toată lungimea de 16 metrii liniari , deci în total de 5.785 metri pătrați din care 3.500 metri pătrați finețe, restul fiind vegetație forestieră, instanța de fond, ignorând toate acestea, a respins acțiunea apelanților reclamanți, promovând o hotărâre judecătorească bazată pe un înscris sub semnătură privată fals, în favoarea intimatei – pârâte diminuându-se apelanților reclamanți drepturile de proprietate cu o suprafață de circa 1.800 metri pătrați.

S-au dispus două expertize, una topografică și una agricolă, expertize pe care apelanți reclamanți le-au plătit, dar din care doar cea topografică s-a efectuat cea agricolă nefiind efectuată.

Expertiza topografică, pentru determinarea suprafeței de teren ce a fost dată prin „ tradiție” s-a realizat în mod defectuos, dar în urma acestei expertize, în loc să se întregească dreptul de proprietate, au rămas în proprietate cu suprafața de circa 3.000 metri pătrați, ce o stăpânesc și nu cu suprafața de 5.785 metri pătrați ce trebuie să o dețină, așa cum s-a făcut împărțeala conform „ tradiției” prin anul 1940, în localitatea apelanților reclamanți nefiind zonă colectivizată, fiind admisă o astfel de împărțeală tradițională.

Că, din registrul agricol conform adeverinței rezultă fără nici un echivoc că în acest punct numit „ Anisul din deal – pârâul Lomote” apelanți reclamanți sunt înregistrați cu 35,00 arii pășuni, restul fiind vegetație forestieră, până la suprafața de 58,00 ari.

Ca o concluzie, susțin că din probele administrate rezultă că sunt proprietarii unei suprafețe de teren mai mari.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 282 -298 C.pr.civ.

Intimata pârâtă C_____ M____ a formulat întâmpinare (note de ședință), solicitând respingerea apelului formulat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile și obligarea în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea celor invocate, a arătat că nu există nici un motiv de nelegalitate a sentinței civile, că apelanții reclamanți în apel au redus substanțial suprafața la 5785 mp pentru care se pretind proprietari că din măsurătorile constatările și concluziile expertizei rezultă că terenul deținut efectiv de actualii apelanți are suprafața de 4207 mp, concluziile expertizei formulate de expert Toacsen I__ nefiind contestate în cauză.

Au mai susținut aceasta că expertiza agricolă a fost admisă numai dacă se va constata ocupațiune din partea pârâtei, deci proba cu expertiza agricolă nu a fost solicitată în ședințele publice din data de 06.06.2013, respectiv 27.06.2013 de către reclamanții apelanți.

De asemenea, pentru pretinsa împărțire invocată, nu a fost prezentat nici un act din care să rezulte lățimea terenului primit de fiecare descendent al autorilor I__ și F______ Dumitrelea, expertul recomandând completarea probatoriilor.

Au fost audiați martori care nu au putut preciza dimensiunile și suprafețele descendenților lui I__ și F______ Dumitrelea, precum și modul de deținere ca suprafață, vecinătăți, dimensiuni. În schimb, cele două martore propuse de pârâtă au declarat realitatea, respectiv că aceasta avea la stradă o lățime de 10 m ce se îngustează spre râu, iar terenul în litigiu a aparținut încă din anii 1980 pârâtei C_____, fiind delimitat ulterior cu gard, că pârâta ocupă în prezent exact suprafața lăsată de bătrânii ei din an ul 1980. Se susține că declarațiile acestor martore se coroborează cu constatările expertizei care a concluzionat că pârâta C_____ M____ deține efectiv 4208 mp, aceeași suprafață ca în registrul agricol.

S-a mai arătat că nemulțumirea reclamanților este alta, că acea suprafață a făcut obiectul litigiului dintre actualii apelanți reclamanți și vecinii lor din partea de nord, T_____ I__ și F____ M____, cauză în revendicare și grănițuire, că în urma expertizei efectuată au obținut doar o suprafață de 1879 mp, iar Tribunalul Gorj și Curtea de Apel C______ au decis că nu se impunea revenirea la fostul amplasament cu lățimea ternului de 16 m, ci respectarea configurației actuale.

În concluzie, pârâta intimată nu a invocat alt înscris în afara registrului agricol, iar sarcina probei revine reclamanților, aceștia neputând demonstra nici calitatea de proprietari, nici faptul ocupațiunii, motiv pentru care în mod corect și legal instanța de fond a respins acțiunea.

În cursul cercetării judecătorești, în apel, apelanții reclamanți au depus note de ședință prin care au reiterat aceleași aspecte invocate în motivele de apel. Pe scurt, au arătat că la instanța de fond nu au fost cercetate înscrisurile declarate false de instanța de judecată ce au fost prezentate de pârâtă, că nu s-a efectuat expertiza agricolă, că terenul în litigiu este compus din două categorii de terenuri situate una în continuarea celeilalte cu o lățime de 16 m și lungime de 361 m, una fiind de categorie de folosință pășuni, cealaltă neagricolă, vegetație forestieră, cu lățime de 16 m lungime de 142, 86 m, teren moștenit prin tradițiune înainte de anii 1940.

La acest moment au arătat că pârâta prin actul fals intitulat convenție s-a extins peste ternul său, ocupând o porțiune de 5, 6 m pe toată lungimea acestei curele.

Au susținut că nu au formulat obiecțiuni scrise la raportul de expertiză, însă au fost formulate verbal în fața instanței, obiecțiuni ce au fost consemnate în caietul grefierului, iar instanța nu s-a pronunțat asupra acestora.

De asemenea, a obiectat și cu privire la faptul că expertul în cauză nu a răspuns dacă actul de proprietate este autentic, valid sau fals și dacă acest act poate fi considerat act de proprietate.

Au susținut că ambele expertize au fost dispuse de instanță și, în aceste condiții, s-a achitat onorariul fixat atât pentru expertiza topografică, cât și pentru cea agricolă.

De asemenea, instanța nu a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtei C_____ M____, cea din urmă sustrăgându-se de la această probă.

Chiar dacă expertul a constatat că dețin o suprafață de 4207 mp, nu a arătat cât teren este agricol, cât este neagricol, cât teren ocupă pârâta intimată. Așadar, expertiza este incompletă. În ceea ce privește audierea martorilor, nu are nici o relevanță faptul că nu au cunoscut cât teren au avut în acel loc autorul reclamanților, deoarece aceștia u trăit în perioada cât martorii nu erau născuți. Cert este că reclamanții au deținut 16 m liniari, iar martorii declară că mergeau la cosit cu reclamanții și cu tatăl acestora.

Că la registrul agricol au avut declarați 3500 mp teren pășuni fânețe, dar aici nu intră și terenul neagricol.

În aceleași note de ședință, au recunoscut apelanții reclamanți litigiul purtat cu T_____ I__ și F____ M____, însă au arătat că purtarea litigiului a constat în delimitarea proprietății de 3500 mp față de proprietatea acestora, că din această suprafață în prezent dețin 2100 mp, restul fiind ocupați abuziv de intimata pârâtă prin înscrisul intitulat convenție, act ce nu este validat prin notariat sau hotărâre judecătorească.

Ca o concluzie, au susținut că în registrul agricol se declară, nu se constată.

Cum intimata pârâtă nu a prezentat înscrisul numit convenție și nici autoritățile funciare nu și-au dat interesul în cauză, l-a înscris în registrul agricol, dar aceasta nu înseamnă că este legal.

În cursul cercetării judecătorești, în apel, tribunalul a dispus atașarea dosarului arhivat al Judecătoriei Novaci nr. XXXXXXXXXXXX.

Au fost depuse înscrisuri, act de schimb terenuri încheiat în 1978 de către mandatarul intimatei pârâte C_____ M____, note de ședință de către apelantul reclamant M____ A____.

Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.298 de la 26.03.2014 a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la petitul având ca obiect grănițuire și pe cale de consecință a respins cererea de grănițuire.

A admis apelul formulat de apelanții reclamanți M____ A____, M____ I. I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____, toți cu domiciliul în orașul Novaci, cartier Hirișești, județul Gorj, în contradictoriu cu intimata pârâtă C_____ M____, domiciliată în _______________________________________ Gorj, împotriva sentinței civile nr. 1126/17.10.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a schimbat sentința în sensul că a admis în parte acțiunea în revendicare și a obligat intimata pârâtă să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților terenul în suprafață de 1600 m.p., identificat în anexa 4 a raportului de expertiză întocmit de expert C_______ D______, teren cu vecini la N rest proprietate reclamanți, la S pârâta, la E pârâtul Lamota pe dimensiunea de 4,01 m și la V drumul comunal pe dimensiunea de 4,82 m., a înlăturat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, a menținut restul dispozițiilor sentinței privind soluționarea cererii în pretenții și celorlalte cereri accesorii, a obligat pârâta la suma de 519 lei cheltuieli de judecată la fond și a luat act că în apel nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că reclamanții M____ A____, M____ I__, M____ E________, T_______ D______ și C_______ M____ prin acțiunea introductivă de instanța au chemat in judecata pe pârâta C_____ M____, solicitând obligarea celei din urmă să le lase în deplina proprietate și liniștită posesie un teren arabil în suprafață de 1700 - 1800 m.p., cu vecini la N rest proprietate reclamanți, la S rest proprietate parata la V Șoseaua comunala, la E paraul Limotea, obligarea la plata uzufructului de pe recolta aceluiași teren, stabilirea liniei de hotar dintre cele doua proprietăți, obligarea la daune compensatorii și,în final, obligarea la plata cheltuielilor de judecată..

Că,prin sentința civilă cu nr. 1126/17.10.2013 a fost respinsă acțiunea in revendicare formulată de către reclamanți precum și cererea în pretenții, a fost admisa acțiunea in grănițuire si stabilita linia de hotar conform aliniamentului determinat de punctele 20-21-22-23-24-25-26-27-28-29-30-31-32 din schița anexa 1 a raportului de expertiza topografica întocmit de expert Toacesen I__, obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecata.

Că, pentru terenurile din zona in care este localizat terenul in litigiu, reclamanții au prezentat actul din 2.04.1942 transcris in registrul de transcripțiuni sub nr. 930, act din analiza căruia se constata ca nu se poate stabili care este lățimea terenului pentru care in prezent reclamanții sunt îndreptățiți sa îl dețină în proprietate și, nici dacă terenul in litigiu este sau nu înscris in acest act, că terenul ce a făcut obiectul partajului a fost împărțit ulterior între descendenții coschimbașilor I__ si F______ Dumitrelea, împărțire pentru care expertului nu i-au fost prezentate acte din care sa rezulte care este lățimea terenului deținut de fiecare descendent al autorilor, ca parații au prezentat extras din RA perioada 2010-2014 privind pe autor C_____ M____, înscris din care rezultă că acesta figurează cu teren in suprafața de 0,43 ha, din care 0,33 ha teren extravilan si 0,10 ha teren intravilan.

Că, în raport de aceste documente, expertul nu se poate pronunța dacă terenul în litigiu se regăsește sau nu in actul prezentat de reclamanți, că din probe, respectiv depozițiile martorilor, se retine că pârâta, C_____ M____, stăpânește aceste teren încă din perioada 1980 în dimensiunea si forma actuală, fiind dobândit prin act de vânzare cumpărare ,astfel cea din urma nu a ocupat si nu ocupă din terenul proprietatea reclamanților

Pe cale de consecință, s-a reținut că reclamanții nu au dovedit ca pârâta exercita ocupațiunea fără drept asupra terenului in litigiu și,comparând posesiile părților din prezenta cauză, a reținut ca posesia paratei este mai bine caracterizata. Cu privire la grănițuire a reținut instanța de fond că aliniamentul stabilit de expert raportat la posesiile partilor este corect, motiv pentru care cererea a fost admisa.

Tribunalul in urma reexaminării probatoriul administrat prin prisma criticilor invocate de apelanții reclamanții a constatat următoarele:

Reclamanții prezintă ca și act de proprietate pentru terenul in litigiu actul de schimb intervenit in anul 1942 prin care autorii acestora, Dumitrelea I__ si Dumitrelea F______, au dobândit un teren in suprafața de xxxxx m.p. teren lung de 440 m,vecin la răsărit cu restul proprietarii autorilor la apus cu șoseaua satului Aninisul din Deal, miazăzi si miazănoapte cu Pociovalistenii, fila 18.

Ulterior terenul a fost împărțit prin buna învoiala intre moștenitorii autorilor respectiv M____ E________ autoarea reclamanților, T_____ E____ si Leustean M____. Parata C_____ M____ susține ca terenul vecin in suprafața de 0,35 ha îl are de la numita Leustean M____, teren dobândit prin act sub semnătura privata in anul 1975.

Pârâta, în încercarea de a intra in legalitate, a promovat in anul 2011 acțiune având ca obiect obligația de a face solicitând in contradictoriu cu parații Leustean moștenitori ai autoarei Leustean M____ ca instanța sa pronunțe o hotărâre care sa tina loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul in suprafața de 0,35 ha. Cauza a făcut obiectul dosarului cu nr. XXXXXXXXXXXX,prin sentința civila cu nr. 1688/2001 fiind respinsa acțiunea. A reținut instanța in considerentele sentinței civile amintite ca reclamanta C_____ M____ nu a dovedit ca parații ar fi fost proprietarii terenului vândut, fila 17.

Totodată tribunalul retine ca reclamanții din cauza de fata au purtat un litigiu având ca obiect revendicare si grănițuire, cu parații T_____ I__, F____ M____, moștenitorii autoarei T_____ M____, vecinii terenului in litigiu în partea opusa, paraților din cauza de față, solicitând ca cei din urma sa le lase in deplina proprietate si liniștita posesie un teren cu lățimea de 11 m si lungime de 500 m precum si grănițuirea proprietarilor limitrofe. Cauza a făcut obiect al dosarului cu nr. XXXXXXXXXXXX, dosar ce a parcurs mai multe etape procesuale, si soluționat prin decizia civila cu nr. 49/3.02.2012, rămasa irevocabila prin decizia cu nr. 6809/31.05.2012 a Curții de Apel C______.

In acest dosar a reținut Tribunalul, ca parata din cauza de față C_____ M____ a avut calitatea de intervenienta în interes propriu, cauza fiind soluționata și în contradictoriu cu aceasta parata.

A motivat instanța în considerentele deciziei civile ca atât reclamanții M____ cat si parații T_____ recunosc existenta unei înțelegeri cu privire la modul de stăpânire al terenului din punctul Aninis Deal La Utu, martorii audiați relatând ca părțile folosesc terenul potrivit înțelegerii, si nu exista nici un argument pentru ca instanța investita cu acțiunea in revendicare si grănițuire sa nu procedeze la stabilirea liniei de hotar dintre părți potrivit voinței părților.

In ceea ce privește acțiunea formulata de aceeași reclamanți in contradictoriu cu intervenienta C_____ M____ a reținut instanța in considerentele deciziei, ca aceasta folosește terenul ce i-a revenit in urma împărțelii voluntare moștenitoarei Leustean M____, intre cele doua existând o convenție materializata printr -un înscris -promisiune de vânzare- însă, înscrisul prezintă modificări în ceea ce privește semnătura de la rubrica vânzător, data întocmirii înscrisului si dimensiunile terenului ce făcut obiect al convenției , astfel ca nu se poate retine existenta ca valida a acelei promisiuni. Pe cale de consecința nu se poate retine ca intervenienta are calitatea de proprietar al terenului folosit de aceasta.

Cererea având ca obiect grănițuirea proprietății reclamanților de cea a intervenientei ,C_____ M____ ( parata in prezenta cauza), a fost respinsa.

In ceea ce privește petitul având ca obiect revendicarea terenului deținut fără drept de intervenientă, s-a arătat că, atâta timp cat nu a fost promovata o acțiune in revendicare ci numai in grănițuire, in termen legal, că in apel nu se pot face cereri noi, si cererea de interventie nu a făcut obiect al apelului, a fost menținuta soluția instanței de fond cu privire la aceasta.

Soluția pronunțata in apel a fost menținuta de Curtea de Apel C______, care a menționat in considerente ca nu se poate aprecia ca întemeiata susținerea recurenților reclamanți M____, ca se impunea să se revină la fostul amplasament, în care sens lățimea terenului acestora sa fie de 16 m, in condițiile in care a rezultat ca aceea convenție dintre C_____ M____ si Leustean nu si-a produs efecte juridice.

Starea de fapt expusa a fost reținuta de Tribunal, in urma consultării dosarelor atașate cauzei de față, cea din urma instanță fiind ținută de considerentele instanțelor de mai sus, în ceea ce privește stabilirea liniei de hotar a reclamanților fata de proprietatea paratei C_____ M____.

Astfel in dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXX, au avut calitatea de părți atât reclamanții din cauza de fata cat si parata C_____ M____ ( intervenienta in cauza anterioara) litigiul in grănițuirea proprietarilor situate in zona terenului in litigiu, fiind tranșat irevocabil.

Acțiunea in grănițuire a fost respinsa pe considerentul ca parata nu are calitatea de proprietar pentru terenul folosit si pretins a fi achiziționat de la numita Leustean M____, moștenitoare a autorilor comuni. S-a retinut de Tribunal că in ceea ce privește terenul deținut, cea din urma nu prezintă nici un înscris, acțiunea privind obligația de face in sensul pronunțării unei hotărâri care sa tina de loc autentic de vânzare cumpărare pentru terenul lung de 300 m si lat de 10 m situat in zona terenului in litigiu,fiind respinsa.

Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie sa existe tripla identitate de părți, de obiect si de cauza. Pentru a exista identitate de obiect între doua acțiuni, este suficient ca din cuprinsul lor sa rezulte ca scopul urmărit este același in ambele acțiuni si, chiar daca in primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentala un drept invocat de o parte, soluția data de instanța are putere de lucru judecat într-o noua acțiune prin care se încearcă valorificarea aceluiași drept.

In speța Tribunalul a reținut că sunt îndeplinite condițiile autorității de lucru judecat prev la art 1201 c.civ, deoarece părțile sunt dintre cele care au participat si in cadrul procesului finalizat anterior in dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXX, obiectul cauzei este grănițuirea proprietății reclamanților de cea a paratei C_____ M____ ( intervenienta în interes propriu). Cauza juridica este aceeași in ambele procese, pentru că se raportează la același drept de proprietate asupra terenului vecin, in ambele acțiuni analizându-se acest drept din punctul de vedere atât al reclamanților, cat si al paratei.

F___ de cele expuse mai sus, de faptul ca hotărârea anterioară a fost pronunțata in cadrul unei cereri având același obiect ( grănițuire), ca in speța nu s-a dovedit schimbarea stării de fapt reținuta anterior, rezulta fără posibilitate de echivoc incidenta autoritarii de lucru judecat, ca excepție legala dirimantă si absoluta.

Așadar a fost admisa excepția autoritarii de lucru judecat invocata de Tribunal din oficiu, excepție pusa in discuția contradictorie a parților pe cale de consecința a fost respinsa cererea având ca obiect grănițuirea între proprietățile parților.

In ceea ce privește petitul acțiunii având ca obiect revendicare, de asemenea Tribunalul va avea in vedere criticile aduse sentinței civile, raportat la probatoriul administrat in acest dosar, precum si in litigiul purtat anterior intre parti.

S-a reținut ca acțiunea in grănițuire are caracter petitoriu, prin care se realizează apărarea dreptului de proprietate ce are ca scop delimitarea proprietăților vecine, astfel nu se pot relua spre analiza aspecte ținând de limitele aceleiași proprietati, in cadrul unei acțiuni in revendicare. Se manifesta așadar efectele pozitive ale puterii de lucru judecat tinzând sa prezerve eficacitatea indirecta a actului jurisdicțional anterior, in sensul ca acele limite ale proprietăților nu mai pot fi modificate, pentru cauze preexistente momentului pronunțării celei dintâi hotărâri.

In speța cererea privind grănițuirea dintre proprietatea reclamanților si a paratei a fost respinsa, reținându-se ca parata C_____ M____ nu dovedește proprietatea terenului deținut după susținerile acesteia, de la moștenitoarea autorului comun al părților Leustean M____, prin înscrisul prezentat de parata spre probațiune nefăcându-se dovada transmiterii dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător.

Instanța de fond a retinut ca parata C_____ M____ deține terenul din perioada anilor 1980, dobândit de aceasta prin act de vânzare cumpărare coroborat cu RA perioada 2010-2014 din care rezulta ca acesta figurează cu teren in suprafața de 0,43 ha din care 0,33 situat in extravilan si 0,10 ha in intravilan.

Pe de alta parte in privința titlului reclamanților asupra aceluiași teren s-a reținut ca actul invocat de reclamanți ca dovada a proprietății nu cuprinde lățimea terenului in litigiu, neputându-se stabili daca terenul in litigiu se regăsește in cuprinsul acelui înscris.

In aceste condiții starea de fapt reținuta de instanța de fond este in contradicție cu starea de fapt reținuta de instanțe anterior promovării litigiului, în speța neintervenind elemente noi de natura de schimbe raportul juridic dintre părți.

Reclamanții sunt proprietari asupra terenului revendicat situat in punctul Aninis Deal La Utu, teren ce provine de la bunicii acestora ce au împărțit terenul intre descendenții direcți unul dintre aceștia fiind autorul reclamanților M____ E________, existând o înțelegere in ceea ce privește modul de stăpânire al terenului intre toți descendenții.

Martorii audiați în cursul cercetării judecătorești filele 175-176 confirma starea de fapt susținând ca întreaga suprafață de teren a fost împărțită în trei părti verbal, ca moștenire, ca parata C_____ M____ deține un teren ce a fost cumpărat, cu lațime de 6 m, ce ulterior „l-a trecut la Primarie” , teren pe care il deține din anul 1990, sau 1980, nefiind in măsura sa arate cu exactitate perioada de timp de când îl deține, filele 173-174.

Aceeași martori au sustinut ca terenul proprietatea reclamanților ar trebui sa aibă o lățime de 16 m filele 175-176. Totodată instanța raportat la aceeași lățime a terenului, nu poate ignora nici considerentele reținute in decizia cu nr. 6809/2012 potrivit cărora lățimea terenului de 16 m se apreciază si in considerarea faptului că, a rezultat împrejurarea că promisiunea de vânzare dintre parata C_____ M____ si L_______ M____ nu a produs efecte juridice, neavând loc transferul dreptului de proprietate de la promitenta vânzătoare la promitenta comparatoare (fila 62 din dosarul aflat in recurs).

Raportat la faptul că proprietatea reclamanților trebuie sa fie conforma cu cea preluata de la antecesorii acestora si care datează din perioada împărțelii voluntare, ca parata nu a dovedit proprietatea terenului deținut, posesia nefiind conforma înscrisurilor prezentate, si fiind exercitata cu rea credință, împrejurare ce rezultă din faptul că înscrisul sub semnătura privata prezentat de parata cuprinde adăugiri si ștersături, parata nefiind străină de modificările din înscris evidente de altfel, fila 179 dosar XXXXXXXXXXXX, tribunalul reține ca reclamanții au dovedit proprietatea terenului revendicat si posesia nelegitima a paratei. Nu poate fi reținut ca terenul a fost trecut la RA, întrucât înscrierea în registrul agricol are caracter declarativ nefiind susținuta de înscrisuri acte de proprietate, si nici faptul ca parata a fost in posesia continua a terenului din anul 1980 si pana in prezent, raportat la împrejurarea că ocupa terenul in litigiu începând din anul 2001.

Tribunalul a avut in vedere raportul de expertiza întocmit de expert Cavaloiu D______ in dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXX, acesta fiind complet, având ca obiective identificarea întregului teren ce a aparținut autorului Dumitrelea I__ situat in zona litigiului de față, delimitarea terenurilor așa cum au fost deținute de autorii reclamanților, pârâților din acel dosar si de Leustean M____. Concluzionează expertul ca parata ( intervenienta in acel dosar) ocupa din terenul reclamanților suprafața de 1600 m.p. cu forma geometrica neregulata.

Raportul de expertiza a fost completat la solicitarea paratei, expertul argumentând ca in aceasta ipoteza parata deține in fapt o suprafața de 4361,17 m.p., cu o lățime de 10 m, in condițiile in care in extravilan ar trebui sa dețina potrivit RA o suprafața mai mica de 3500 m.p. Se apreciază ca lucrarea a fost efectuata in dosarul in care parata a avut calitatea de intervenienta, a avut de asemenea asistenta juridica calificata, fiind asistata de apărător ales in cursul litigiului, in faza apelului, raportul fiind completat numai in ceea ce privește linia de hotar intre proprietatea reclamanților, a pârâților, si a intervenientei.

Pentru aceste considerente a fost reținut de către tribunal raportul de expertiza întocmit de expert Cavaloiu D______, aceasta fiind si solicitarea apelanților reclamanți, iar după cum se poate observa in aceasta lucrare suprafața reținuta ca fiind in litigiu este de numai 1600 m.p. fata de 2732 m.p. evidențiata de expertul desemnat in cauza de fata Toacsen I__ fila 141 dosar fond.

Împotriva sentinței civile nr.1126 de la 17.X.2013 pronunțată de Judecătoria Novaci, precum și împotriva deciziei civile nr.298/26.03.2014 au declarat recurs atât reclamanții, cât și pârâta.

Reclamanții în motivele de recurs au arătat, în esență, că nu pot fi de acord cu excepția de autoritate de lucru judecat, motivată de instanța de apel în felul în care a fost motivată în hotărârea judecătorească pronunțată.

Arată că pentru a fi entitate de autoritate de lucru judecat trebuie ca în acea cauză să existe trei elemente juridice statuate de legea civilă în materie(aceleași părți, același obiect și aceeași cauză).

Mai arată că în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, părțile fiind și altele decât în dosarul,civil nr.XXXXXXXXXXXXX nu se poate invoca o autoritate de lucru judecat, așa cum a făcut instanța de apel, nefiind întrunite cele trei elemente juridice arătate mai sus.

Susține că instanța de apel admite că intimata-pârâtă să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 1.600,00 mp conform raportului de expertiză C_______ D______, din cei 2.001,17 mpcât este terenul în realitate.

Consideră că această proprietate se întemeiază pe un act fals, modificat și neautentificat . Simpla declarație la registrul agricol nu constituie un titlu de proprietate.

Cât privesc cheltuielile de judecată au arătat că le-au cerut de fiecare dată, dar acestea nu au fost admise în totalitate.

În drept invocă prevederile art.299-316 Cod pr.civilă (vechi).

Pârâta C_____ M____ în motivele de recurs arată că instanța de control judiciar schimbă cadrul procesual și limitele investirii din acțiune și din motivele de apel, pronunțându-se asupra a cu totul altceva decât s-a cerut (ultra petita) și nepronunțându-se asupra a ceea ce s-a cerut (minus petita), motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.6 și art.304 pct.9 Cod pr.civilă.

Este evident că instanța de apel, încălcând prevederile art.129 alin.6, art.294 alin. 1 și art.295 alin. 1 Cod de procedură civilă 1865, nu a stabilit, starea de fapt și aplicarea legii în limitele apelului și în limitele acțiunii, pronunțându-se pe altceva decât cerut („ultra petita"), acordând cu totul altceva decât s-a solicitat și nepronunțându-se pe ceea ce s-a cerut („minus petita"), regăsindu-ne în conținutul motivelor de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.6 și pct.9 Cod de procedură civilă 1865.

Chiar prin raportare la actele și lucrările dosarului nr.399/267/xxxxx, instanța de apel a interpretat, greșit, actele juridice și legea aplicabilă, motivele de apel fiind străine de natura pricinii (este în situația motivelor de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă).

Instanța de apel și-a admis propria excepție a autorității de lucru judecat, referitoare la petitul în grănițuire prin raportare la dispozitivul și considerentele deciziei civile nr.49/03.02.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul anterior nr.XXXXXXXXXXXX.

A existat acțiunea în revendicare și grănițuire, introdusă de moștenitorii lui M____ I__ împotriva lui F____ M____ și T_____ I__, înregistrată inițial sub nr.XXXXXXXXXXXXX la Judecătoria Novaci, acțiune care a fost admisă prin sentința civilă nr.1134/10.06.2008, conform expertizei topografice M_____ G______, însă sentința instanței de fond a fost desființată prin decizia civilă nr.481/2008 a Tribunalului Gorj și trimisă cauza la rejudecare, deoarece pârâții au invocat excepția uzucapiunii, pretinzând că folosesc terenul în configurația actuală de peste 50 de ani, iar linia de hotar este, în aceeași configurație, tot de peste 50 de ani.

- Nici Tribunalul Gorj, prin decizia nr.49/2012 și nici Curtea de Apel C______ prin decizia nr.6809/2012, nu au stabilit că moștenitorii M____ trebuie să aibă lățimea terenului de 16 metri, așa cum aceștia pretind, nejustificat în prezenta cauză;

Ambele instanțe, în cauza anterioară, au stabilit ca linia de hotar să se traseze conform modului actual de deținere și configurației părților păstrate, pentru toate terenurile, de peste 50 de ani și care nu pot fi modificate după dorința reclamanților;

Acțiunea în grănițuire și revendicare, formulată de moștenitorii M____ împotriva sa, a fost respinsă prin sentința nr.914/2011 a Judecătoriei Novaci, pronunțată în cauza anterioară, rămânând, sub acest aspect, definitivă și irevocabilă neputând fi reluată printr-o altă acțiune în cauza de față;

Astfel încât, printr-o expertiză efectuată de domnul C_______ D______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Tribunalului Gorj, cauză ce nu a avut ca obiect tranșarea revendicării prin administrarea de probe față de ea, nu se poate statua, pentru petitul în revendicare în actualul dosar, decât încălcând dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil (violându-se art.6 și art.13 din CEDO).

Recursurile sunt fondate.

Hotărârea instanței de apel este nelegală și netemeinică,fiind susceptibilă de casare cu trimitere pentru rejudecare,în speță ,fiind incidente dispozițiile art.304 punctele 7,8 și 9 Cod Procedură Civilă.

Art.294 alin. 1 Cod de procedură civilă, precizează că, „în apel, nu se poate schimba calitatea părților, cauza și obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi".

Art.295 alin. 1 Cod de procedură civilă arată că „Instanța de apel va verifica în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și de drept și aplicarea legii de către prima instanță".

Însă,nici în acțiune și nici în motivele scrise de apel, reclamanții nu au revendicat vreo porțiune de teren conform raportului de expertiză C_______ D______, efectuat în cauza anterioară, soluționată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, ci au solicitat grănițuirea și determinarea eventualei ocupațiuni și calculul pretențiilor (pe ultimii 3 ani) printr-o expertiză agricolă (desemnându-se ca expert C_______ Speranța), criticând sentința nr. 1126/2013 doar prin raportare la expertiza Toacsen I__ și neefectuarea expertizei agricole de către C_______ Speranța, neinvocând, la fond și în apel, expertiza C_______ efectuată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, solicitând să se caseze sentința apelată și să se trimită cauza la rejudecare pentru ca expertul Toacsen I__ să răspundă la obiecțiunile orale, pretinzându-se că acesta nu a determinat terenurile părților în mod corect.

În această situație,instanța a avut în vedere,în mod nelegal, o expertiză extrajudiciară ,fără a da dovadă de rol activ în identificarea concretă și cu corespondent în realitatea din teren a suprafețelor de teren aflate în litigiu.

Având cuvântul pe fond, procuratorul reclamantului M____ A____, a cerut admiterea apelului, modificarea sentinței pentru revendicare, conform expertizei C_______ D______, întocmită în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, fără însă a preciza vreo variantă, dimensiuni și suprafață din această expertiză, depășind limitele acțiunii și limitele învestirii prin motivele, în contextul în care această chestiune nu a fost invocată, niciodată de către reclamanți până la cuvântul pe fond.

Este evident că, instanța de apel, încălcând prevederile art.129 alin.6, art.294 alin. 1 și art.295 alin. 1 Cod de procedură civilă, nu a stabilit, starea de fapt și aplicarea legii în limitele apelului și în limitele acțiunii,fiind astfel incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.8 și pct.9 Cod de procedură civilă.

Reclamanții nu au fost de acord cu expertiza întocmită de către expert,C_______, iar Tribunalul Gorj a precizat că moștenitorii M____ nu formulaseră petit în revendicare decât prin concluziile scrise depuse la instanța de fond în apel, astfel încât nu poate fi obligată să lase în proprietate un teren pentru care, în fața instanței,în speță, Tribunalul Gorj, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, nu au existat obiective formulate la expertiza întocmită,, din moment ce petitul în revendicare fusese solicitat de către reclamanții M____, atât după depunerea concluziilor scrise la fond, cât și după depunerea concluziilor scrise în apel.

În această situație,chestiunile legate de petitul în revendicare nu puteau fi tranșate decât prin administrare de probe și nu prin luarea în considerarea, în mod nelegal, a expertizei C_______ din dosarul anterior, din moment ce nici în acțiune, nici în motivele de apel, reclamanții M____ nu au revendicat terenul prin raportare la expertiza C_______, iar în dosarul anterior expertiza C_______ nu a avut în vedere terenul său, din moment ce petitul în revendicare a fost formulat de reclamanții M____ doar prin concluziile scrise depuse la fond și în apel.

Cum în considerentele deciziei civile nr.49/2012,instanța a precizat că, în apel, s-au făcut cereri noi de către reclamanți, privind revendicarea terenului în speță, cereri care, astfel, au fost înlăturate, nu a fost tranșată problema revendicării prin expertiza C_______ dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, față de C_____ M____.

În ceea ce privește criticile care vizează excepția de autoritate de lucru judecat invocată din oficiu de către instanța de apel,se constată că acestea sunt nefondate:

Prin raportare la actele și lucrările dosarului nr.399/267/xxxxx, instanța de apel a interpretat în mod corect actele juridice și legea aplicabilă.

Instanța de apel a invocat din oficiu și a admis excepția a autorității de lucru judecat, referitoare la petitul în grănițuire prin raportare la dispozitivul și considerentele deciziei civile nr.49/03.02.2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul anterior nr.XXXXXXXXXXXX, soluționând cauza din prisma acestui petit,odată cu verificarea probatoriilor care vizează fondul cauzei.

Având în vedere toate aceste considerente,Curtea consideră că soluționarea cauzei de către instanța de apel a fost dată interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale incidente în cauză, cercetarea judecăcătorească asupra capătului de cerere privind grănițuirea efectuându-se pe cale de excepție coroborată ulterior cu soluționarea celorlalte capete de cerere,în vederea soluționării cauzei în mod complet.

Pârâta, C_____ M____, a promovat in anul 2011 acțiune ,având ca obiect obligația de a face solicitând în contradictoriu cu parații Leustean, moștenitori ai autoarei Leustean M____, ca instanța sa pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul in suprafața de 0,35 ha.

Cauza a făcut obiectul dosarului cu nr. XXXXXXXXXXXX,prin sentința civilă nr. 1688/2001 fiind respinsă acțiunea. A reținut instanța in considerentele sentinței civile amintite că reclamanta, C_____ M____, nu a dovedit ca pârâții ar fi fost proprietarii suprafeței de teren supusă litigiului.

In speța de față cererea privind grănițuirea dintre proprietatea reclamanților și a paratei a fost respinsă, reținându-se ca pârâta, C_____ M____, nu dovedește proprietatea terenului deținut, după susținerile acesteia, de la moștenitoarea autorului comun al părților Leustean M____, prin înscrisul prezentat de parata spre probațiune nefăcându-se dovada transmiterii dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător.

Instanța de fond a retinut că pârâta, C_____ M____ ,deține terenul din perioada anilor 1980, dobândit de aceasta prin act de vânzare cumpărare coroborat cu RA perioada 2010-2014 din care rezulta ca acesta figurează cu teren in suprafața de 0,43 ha din care 0,33 situat in extravilan si 0,10 ha in intravilan.

Cum acțiunea in grănițuire are caracter petitoriu prin care se realizează apărarea dreptului de proprietate care are ca scop delimitarea proprietăților vecine, nu se pot relua spre analiză aspecte ținând de limitele aceleiași proprietati,cu atât mai mult în cadrul unei acțiuni in revendicare.

Numai astfel,se pot manifesta efectele pozitive ale puterii de lucru judecat tinzând să mențină în vigoare eficacitatea indirectă a actului jurisdicțional anterior, în sensul ca acele limite ale proprietăților nu mai pot fi modificate, pentru cauze preexistente momentului pronunțării celei dintâi hotărâri.

Pentru a exista putere de lucru judecat trebuie să existe tripla identitate de părți, de obiect și de cauza.

Pentru a exista identitate de obiect între doua acțiu