Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX -servitute-

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ

D E C I Z I A NR.1453

Ședința publică din data de 14 octombrie 2014

Președinte C_________ L______

Judecători V______ E____ L____

S_______ A_____

Grefier R___ M___

Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții S____ A_____, L____ V_____, L____ R_____, L____ A________, L____ M____, L____ I______, Z_______ I_____, L____ A____, G____ M____ și reclamantul P________ M____, împotriva sentinței civile nr. 1018 din 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX), pârâți intimați fiind T_____ M____, M______ M______, A______ V_____, P______ M____, C____ I____, A______ M____, A______ I_______ și L____ I_____.

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 7 octombrie 2014, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, 14.10.2014.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra recursurilor de față, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni și înregistrată la data de 07.05.2012 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul P________ M____ a solicitat în contradictoriu cu pârâtul T_____ M____, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: constituirea în folosul reclamantului a unui drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtului, pe un aliniament stabilit de expert, în lățime de 2 m și de aproximativ 400 m. lungime, servitute de trecere cu piciorul și căruța pe ________________________________ satului Siliștea Nouă, orașul Dolhasca, jud. Suceava și să permită accesul nestingherit la imobilul casă și anexe gospodărești pe care reclamantul le deține; cu cheltuieli de judecată.

In motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este proprietarul unui imobil casă și anexe gospodărești precum și a unei suprafețe de teren care are calitatea de „loc înfundat”, calitate care nu este imputabilă reclamantului, situație datorată modului deficitar de aplicare a dispozițiilor legii fondului funciar.

A invocat disp. art. 617 Cod civil, cele care reglementează imperativ modalitatea și criteriile care stau la baza stabilirii servituții de trecere.

Intrucât soția lui este foarte bolnavă, în iarna acestui an a fost nevoit să o ducă cu roaba la drumul public de unde a fost transportată la spital, accesul unei căruțe sau a unui autovehicul până la gospodăria reclamantului, fiind imposibilă.

In calitate de dobânditor de bună credință a construcției și a terenului, în scopul utilizării în condiții normale a acesteia, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, să se constate în favoarea sa un drept de trecere pe terenul proprietatea pârâtului, care să asigure accesul la un drum public; pe un aliniament care va fi stabilit de către expert în cadrul expertize topometrice.

In drept a invocat disp. art. 617 Cod civil.

Legal citat, pârâtul T_____ M____ a formulat și depus la dosar întâmpinare (f.15 dosar) prin care a solicitat anularea cererii de servitute și a cheltuielilor de judecată, formulată de reclamant.

In motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că imobilul și terenul reclamantului nu se învecinează cu terenul lui, ba din contră se află la o distanță de peste 150 m. de acesta iar drumul spre gospodăria acestuia ar traversa și alte proprietăți.

A susținut că, după cum reiese din cererea formulată de reclamant, ar trebui parcursă o distanță de 400 metri pe terenul său, la care s-ar adăuga și distanța care desparte proprietățile între care se află și alte terenuri.

Mai mult, reclamantul nu a prezentat o schiță cadastrală clară a vecinătăților și nu a menționat faptul că a avut un drept de servitute pentru gospodărie și terenul aferent timp de peste 50 ani, însă refuză să ducă negocieri cu vecinii apropiați.

A anexat schița din care rezultă că la doar 50 metri de locuința reclamantului, se află un drum de exploatare pe care-l poate folosi.

A susținut pârâtul că vechea servitute poate fi redeschisă numai că reclamantul nu acceptă condițiile pe care proprietarii terenului le pun.

A solicitat pârâtul ca, cheltuielile de judecată să fie suportate de reclamant.

La termenul de judecată din data de 29.06.2012 reclamantul a formulat și depus la dosar precizări la acțiune (f.21) prin care a solicitat a fi chemați în judecată în calitate de pârâți și L____ A____ și M______ Erna, ambele domiciliate în ________________________ Dolhasca, jud. Suceava.

A solicitat ca în urma probatoriului administrat, să se constituie în folosul său un drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților, pe un aliniament stabilit de expert, în lățime de 2 metri, servitute de trecere cu piciorul și cu căruța pe _______________________________ satului Siliștea Nouă, oraș Dolhasca, jud. Suceava și să permită accesul nestingherit la imobilul casă și anexe gospodărești pe care reclamantul le deține precum și la terenul arabil.

De asemenea reclamantul a depus la dosar un memoriu (f.22-23 dosar).

La termenul de judecată din data de 16.01.2014 apărătoarea reclamantului – avocat D______ N_______ – a învederat instanței precizările la acțiune depuse la filele 157-159 dosar privind chemarea în judecată a tuturor moștenitorilor titularilor titlurilor de proprietate în litigiu (T.P.nr.1902/1996 și nr. T.P.nr.2088/1996) respectiv : L____ A____, L____ V_____, L____ R_____, L____ Nuța, S____ A_____ - după defunctul L____ A. D______ și M______ M______, A______ V_____, A______ Ticuță, P______ M____, C____ I_____ – după defunctul A______ I______, pentru constituirea în favoarea reclamantului a unui drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților, pe un aliniament în lățime de 2 m. – servitute de trecere cu piciorul și cu căruța pe _______________________________ satului Siliștea Nouă, oraș Dolhasca, județul Suceava și, permiterea accesului nestingherit la imobilul casă, anexe gospodărești și terenul arabil – pe care reclamantul le deține, precizări depuse la dosar și puse în discuție la termenul de judecată anterior dar cu privire la care însă nu s-a dispus.

Aceeași apărătoare a precizat că numita C____ I_____, moștenitoarea lui A______ I______, titular al T.P. nr. 2088/1996, locuiește în ____________________________ și nu județul Suceava cum din eroare a fost indicată în cererea precizatoare.

Instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți moștenitorii titularilor titlurilor de proprietate în litigiu: nr.1902/1996 și nr.2088/1996 respectiv: L____ V_____, L____ R_____, L____ Nuța, S____ A_____ - după defunctul L____ A. D______ și A______ V_____, A______ Ticuță, P______ M____, C____ I_____ – după defunctul A______ I______, pârâți care au fost citați la adresele indicate în cererea precizatoare depusă la fila 157 dosar.

Pârâta L____ A____ a depus la dosar întâmpinare precum și un memoriu (f. 47, 177-179 dosar) solicitând în principal respingerea cererii, deoarece proprietatea reclamantului nu are caracterul de loc înfundat.

A susținut, în esență că, reclamantul este o persoană violentă, a lovit mai multe persoane, ea fiind mereu terorizată.

Pârâtul T_____ M____ a depus la dosar o cerere (f.180 dosar) prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, dat fiind faptul că așa cum rezultă din raportul de expertiză și din dezbaterile de la termenele de judecată, el nu este vecin cu reclamantul și nu i-a produs acestuia niciun prejudiciu, fiind dat în judecată nejustificat.

La termenul de judecată din data de 26.03.2014 apărătoarea reclamantului a depus la dosar precizări scrise (fila 197) și a solicitat introducerea în cauză în calitate de moștenitori ai defunctului A______ I______, a pârâților A______ M____ și A______ I_______ (fila 195 dosar).

A susținut că pârâta C____ I_____ se numește I____ și nu I_____.

Instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților: A______ M____ și A______ I_______ (moștenitori ai def. A______ I______) și pe: L____ A________, L____ I______, L____ M____, G____ M____ (moștenitori ai def. L____ D______) , care au fost citați la adresele indicate.

La termenul de judecată din data de 9 mai 2014 s-a constatat depuse la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise formulate de pârâții: L____ R_____, L____ A________, S____ A_____, L____ I______, L____ M____, Z_______ (fostă L____) I_____ și G____ M____ (filele 221-223) prin care au solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Au susținut că acțiunea reclamantului este nefondată, el și soția sa putând trece pe terenul proprietatea soției sale, având în vedere prerogativele dreptului absolut de proprietate dobândit prin succesiune și valabil fără intabulare.

In cauză a fost întocmit raportul de expertiză și suplimentul la acesta de către expert T________ C_____ C_________ (f.89-99; 126-129 dosar).

In cauză a fost efectuată proba cu cercetarea la fața locului, întocmindu-se în acest sens procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat la data de 26.11.2013 (f. 155-156 dosar).

Prin sentința civilă nr. 1018 din 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni s-a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantului, s-a respins ca nefondată cererea, reclamantul fiind obligat să plătească suma de 785,22 lei reprezentând ajutor public încuviințat, și dat în debit cu această sumă.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:

Reclamantul este proprietarul unei case și anexe gospodărești edificată pe suprafața de teren arabil intravilan ____________________________, jud. Suceava, învecinată și cu proprietatea pârâtei L____ A____.

In planul de situație anexa nr. 1 la raportul de expertiză ing. T________ C_____ C_________ sunt identificate proprietățile părților precum și drumul de exploatare public, De. 281, cale de acces folosită de reclamant de mai bune de 50 de ani (f.98 dosar).

Urmare a obiecțiunilor depuse de părți la raportul de expertiză întocmit in cauză, raport prin care s-a identificat calea de acces mai sus menționată și înscrisă pe harta cadastrală și inventarul domeniului privat al orașului Dolhasca, s-a dispus efectuarea unui supliment la raport (f.92, 104-105).

Prin suplimentul întocmit expertul a precizat că ____________________ 2 metri, delimitată de punctele de contur 3-2-82-83-91-90-88-84-1-4, reprezintă cel mai scurt traseu de la proprietatea reclamantului până al drumul de exploatare publică DE 281.

A precizat expertul cu prilejul întocmirii suplimentului la raport că, porțiunea din drumul cale de acces închis de pârâta L____ A____ și delimitată de punctele 82-83-85-91-90-88-82 trece prin albia unui râu, nu este greu accesibil și nu poate avea în prezent categoria de folosință „Livezi”, deoarece până în anul 2012 a fost cale de acces (f.111 dosar).

Procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit ca urmare a admiterii acestei probe, a stabilit că reclamantul are posibilitatea accesului de la proprietatea sa la drumul public pe mai multe căi inclusiv cu utilaje agricole.

De altfel, ceilalți vecini ai proprietății reclamantului i-au permis acestuia dintotdeauna accesul pe terenurile lor, la calea publică, sens în care a declarat în fața completului si martorul ocular C______ C_________ (f.155-156).

Potrivit disp. art. 616 Vechiul Cod civil „Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

Din probatoriul administrat în cauză reiese că reclamantul are posibilitatea accesului de la proprietatea sa la drumul public, pe „Drumul țigănesc” chiar dacă această modalitate presupune cheltuieli suplimentare pentru reclamant.

Loc înfundat la calea publică presupune lipsa oricărei posibilități de a accede la drumul public.

Pe de altă parte, la momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului și casă de locuit reclamantul cunoștea situația faptică a terenului și eventualele impedimente privind accesul la calea publică.

Date fiind toate cele de mai sus reținute, instanța în temeiul art. 617 și următoarele Cod civil coroborat cu disp. art. 161 și următoarele Cod pr. civilă din 1865, a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesual active a reclamantului precum și acțiunea.

Văzând și disp. art. 11 și următoarele, art. 19 si 20, 21 din OG 51/2008, a obligat reclamantul să plătească suma de 785,22 lei reprezentând ajutor public încuviințat și a dat în debit reclamantul cu această sumă, la primăria locului de domiciliu.

Împotriva sentinței sus menționate au formulat recurs pârâții S____ A_____, L____ V_____, L____ R_____, L____ A________, L____ M____, L____ I______, Z_______ I_____, L____ A____, G____ M____ și reclamantul P________ M____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin recursul declarat, reclamantul P________ M____, în conformitate cu art. 312 Cod procedură civilă, a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe fond, admiterea acțiunii, cu obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat reclamantul recurent că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 616 - 618 Cod civil și a apreciat în mod greșit, probele administrate în cauză, atât cele cu înscrisuri cât și expertiza topo, din care rezultă, fără putință de tăgadă, cele susținute de el în acțiune, încălcând principiul rolului activ, principiul disponibilității și al aflării adevărului, pronunțând o sentință esențialmente nelegală și netemeinică.

Prin cererea formulată, a solicitat constituirea în folosul său a unui drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtului, pe un aliniament stabilit de expert, în lățime de 2 m, servitute de trecere cu piciorul și cu căruța pe _______________________________ satului Siliștea Nouă, oraș Dolhasca, jud Suceava și să permită accesul nestingherit la imobilul casă și anexele gospodărești pe care el le deține.

Prin sentința civilă nr.1018/27 mai 2014 s-a respins cererea, reținându-se că vecinii i-au permis accesul pe terenurile lor, astfel cum rezultă și din declarația martorului ocular C______ C_________ și că ar avea acces la drumul public de la proprietatea sa, pe ,,Drumul țigănesc", chiar dacă această modalitate presupune cheltuieli suplimentare.

Prin înscrisurile depuse la dosar (S.C.nr. 668/21.03.2013, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX și contractul de vânzare cumpărare nr. 2063/12.08.2004) a tăcut dovada că are calitatea de proprietar al unui teren, loc înfundat, teren curți construcții și arabil.

Astfel, a solicitat a se observa că printre vecinătățile menționate în cele două acte de proprietate nu este menționat niciun drum.

Până în anul 2012, accesul de la gospodărie la drumul comunal se realiza, de mai bine de 50 de ani, pe un drum în lățime de 2 m, care pornea din partea vestică a gospodăriei sale și continua pe aliniamentul 3-2-82-83-85-91­90-88-84-1-4, pe proprietatea pârâților până la calea publică.

În anul 2012, pârâții - intimați au edificat un gard pe această cale de acces, care împiedică orice încercare de a ajunge la drumul public, tulburând folosința căii de acces prin acte de natură a contesta însăși îndreptățirea la dreptul de servitute de trecere astfel constituit.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă faptul că terenul, proprietatea sa, pe care are edificată gospodăria, este loc înfundat, și că ____________________ 2 m delimitată de punctele 3-2-82-83-85-91­90-88-84-1-4, reprezintă cel mai scurt traseu de la proprietatea lui până la drumul de exploatare publică, DE 281.

Expertul a identificat singura cale de acces la drumul public, în conformitate cu disp.art. 617 Cod civil, cale de acces care a fost folosită de el până în anul 2012.

De altfel, la cercetarea de la fața locului, din 26.11.2013, s-a constatat faptul că proprietatea lui este loc înfundat, că accesul instanței s-a făcut pe o potecuță neamenajată, prin partea sud estică, care traversa 7 proprietăți nerecoltate, fiind sfârșit de toamnă (situație rezultată și din anexa 1la raportul de expertiză).

Este real că la momentul deplasării în teren a completului de judecată, 26.11.2013, pe terenurile proprietatea vecinilor existau urme ale unui drum creat pentru accesul cu utilaje agricole, în vecinătatea N - E, spre pădure, însă acest drum traversează 7 proprietăți și este disponibil doar în perioada în care terenurile nu sunt cultivate, iar accesul se poate face doar cu acordul vecinilor, astfel cum rezultă din chiar cele reținute de către instanță, întrucât este un teren care nu are ca și destinație drum, ci este prins în proprietățile vecinilor.

De altfel, în titlul de proprietate nr. 1902/1996, eliberat autorului pârâților, defunctul A______ I_____, vecinul nord estic este Pădurea, situație identică și pentru celelalte terenuri vecine.

Potrivit art. 616 Cod civil "Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporțiune cu pagubele ce s­ar putea ocaziona." Această cale de acces trebuie folosită regulat de proprietarul terenului dominant, iar trecerea se face prin locul ce ar pricinui o mai puțină pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă.

Astfel cum a reținut expertul, terenul proprietatea lui este loc înfundat, fără acces la drumul public. Faptul că, cu permisiunea vecinilor, poate accede la drumul public, nu atrage caracterul nefondat al cererii deduse judecății. De asemenea, caracterul vremelnic al acelui drum, ce poate fi folosit doar în perioada în care terenurile nu sunt cultivate, nu poate duce la concluzia că el are posibilitatea accesului de la proprietatea sa la drumul public.

De asemenea, raportat la faptul că în momentul edificării construcției, toate terenurile vecine cu proprietatea sa, erau proprietatea C.A.P.­lui, care îi permitea accesul la terenul proprietatea sa pe calea de acces închisă de pârâți, nu se poate reține că el și-a asumat un risc, legat de impedimentele privind accesul la calea publică. Această situație derivă dintr-o modalitate defectuoasă de aplicare a legii fondului funciar în zonă și nu îi este imputabilă lui.

A mai învederat faptul că soția lui este bolnavă la pat, că a fost nevoit să o ducă de multe ori în spate sau așezată într-o roabă (aprox. 500 m) până la drumul de acces, motiv pentru care apreciază că cererea lui este fondată.

Cele reținute, cum că nu ar fi vorba de un loc înfundat, sunt fără temei, câtă vreme nu există un alt acces real al său spre propria locuință, iar practicarea unei căi de acces numai în condițiile primirii acordului vecinilor și pe o perioadă clar stabilită, ar fi o soluție absurdă care ar afecta utila și normala folosință a proprietății.

În contextul în care imobilul proprietatea sa nu are ieșire la calea publică și având în vedere că, această situație este străină de conduita sa, sunt îndeplinite condițiile pentru ca imobilul respectiv să fie considerat loc înfundat în sensul art. 616 Cod civil.

Textul art. 616 Cod civil este o reglementare legală ce acordă proprietarului unui fond înfundat, devenit fond dominant, dreptul de trecere pe locul vecinului, concretizat sub forma limitării exercitării dreptului de proprietate asupra fondului aservit.

Problema de drept ce se cere dezbătută în speță este aceea de a stabili dacă terenul proprietatea sa este loc înfundat în sensul textului expus. Codul civil se limitează la a defini locul înfundat ca fiind acela care nu are nici o ieșire la calea publică. În aplicarea acestui text se are în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, existentă atunci când terenul este înconjurat din toate părțile de alte fonduri, ale altor proprietari, precum și cazurile în care ieșirea ar fi insuficientă, astfel încât folosința sa nu se poate face corespunzător, ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă.

Drepturile subiective civile, aparținând unor proprietari diferiți, trebuie să fie exercitate astfel încât nici unul dintre acești titulari să nu sufere un prejudiciu mai mare decât inconvenientele normale care rezultă din coexistența drepturilor Stabilind calitatea unui teren de loc înfundat și existența servituții de trecere, instanța trebuie să aplice principiul echității, ținând seama că dreptul de proprietate, ca drept real fundamental, nu poate fi grevat de sarcini decât în condiții extraordinare.

În literatura de specialitate s-a arătat că trecerea nu poate fi cerută vecinilor fondului dominant când înfundarea locului este rezultatul faptei proprietarului sau chiar al neglijenței sale (de ex., edificarea unei clădiri de-a curmezișul ieșirii inițiale nu deschide calea acțiunii întemeiate pe art. 616 C. Civ.). Or, în speță, nu se poate reproșa că prin propria faptă el, reclamantul, ar fi blocat ieșirea la calea publică, ci a cumpărat parte din terenul fond dominant în această configurație și în această situație, caracterul de "loc înfundat" fiind consecința neprevederii de către comisia locală a accesului la acest teren.

În speță, este dovedit atât din raportul de expertiză, cât și din recunoașterile părților că terenul lui constituie un loc înfundat în sensul imposibilității absolute de ieșire la calea publică, cu rezerva pârâților, că el poate accede la drumul public pe acel "drum țigănesc", dinspre pădure, cu permisiunea vecinilor.

El ar dori să poată investi pentru a-și putea asigura accesul la gospodărie, însă această investiție este inutilă atât timp cât acel drum există doar în perioada lipsei culturilor. Mai mult decât atât, datorită reliefului din zonă, această posibilitate de a accede la drumul public dispare în momentul vremii neprielnice, accesul fiind foarte greoi cu piciorul, pe vreme bună.

În anexa 1 la raportul de expertiză, ortofotoplan actualizat, se poate observa că de la gospodăria lui (notată CI, C2, C3) și până la vecinul Nordic (pădurea - limita grădinii) este o distanță egală cu cea de la limita grădinii până la drumul de exploatare.

Cum a făcut dovada calității de loc înfundat al terenului proprietatea sa, cum a făcut dovada faptului că cea mai scurtă și mai puțin păguboasă este calea de acces situată pe aliniamentul 3-2-82-83-85-91-90­88-84-1-4, în lățime de 2 m, aflată pe terenul proprietatea pârâților și că această situație nu se datorează vreunei culpe ale sale, a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Prin recursul declarat, pârâții S____ A_____, L____ V_____, L____ R_____, L____ A________, L____ M____, L____ I______, Z_______ I_____, L____ A____, G____ M____, în baza disp.art.312 Cod procedură civilă, au solicitat admiterea recursului și casarea sentinței cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată din ambele instanțe.

În motivare, au invocat disp.art. 304 pct.9 și art.304 indice 1, Cod procedură civilă, și au arătat că, deși defuncta L____ A____, autoarea lor, decedată la data de 11 iulie 2014, a solicitat prin apărător, și în concluziile scrise depuse la dosar, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, prima instanță în mod greșit, cu nesocotirea disp. art 274 Cod procedură civilă, nu s-a pronunțat cu privire la această cerere.

A mai arătat că a făcut dovada cheltuielilor de judecată, reprezentând onorar avocat, în cuantum de 1500 lei, cu chitanțele depuse la dosar.

La termenul de astăzi, instanța, din oficiu, în temeiul disp.art.281^2aCod procedură civilă, a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de pârâții recurenți, potrivit căruia îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de pârâții recurenți.

După cum rezultă din dispozițiile art.137 al.1 Cod procedură civilă, instanța este obligată să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Conform disp.art.281^2aCod procedură civilă „îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281-2812”.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate Tribunalul constată că pârâții recurenți au posibilitatea de a solicita obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată din prima instanță pe calea unei acțiuni separate de completare a dispozitivului sentinței atacate.

Prin urmare, față de dispozițiile art.281^2aCod procedură civilă recursul declarat de către pârâți care vizează omisiunea primei instanțe de a se pronunța cu privire la cheltuielile de judecată este inadmisibil în această cale de atac, Tribunalul urmând a admite excepția invocată și a respinge recursul ca inadmisibil.

Cu privire la recursul declarat de către reclamant, Tribunalul constată că acesta este întemeiat.

Examinând sentința atacată în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele invocate și în raport de întregul probatoriu administrat ca și de dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul constată următoarele:

În speță, tema pretențiilor și a probațiunii vizează constituirea în folosul reclamantului a unui drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâților, pe un aliniament stabilit de expert, în lățime de 2 m și de aproximativ 400 m. lungime, servitute de trecere cu piciorul și căruța pe ________________________________ satului Siliștea Nouă, orașul Dolhasca, jud. Suceava și să-i permită accesul nestingherit la imobilul casă și anexe gospodărești pe care reclamantul le deține, motivat de faptul că acesta este proprietarul unui imobil casă și anexe gospodărești precum și terenul aferent, care are calitatea de loc înfundat, calitate care nu-i este imputabilă reclamantului, situație datorată modului deficitar de aplicare a dispozițiilor Legii Fondului Funciar.

Art.616 Cod civil reglementează dreptul proprietarului care nu are nici o ieșire la calea publică, de a reclama o trecere peste terenul vecinului său, iar în conformitate cu art.617 și art.618 Cod civil, trecerea trebuie făcută pe partea ce ar scurta paguba proprietarului fondului închis, ca să iasă la drum, însă trebuie ales locul ce ar pricinui cea mai redusă pagubă pentru proprietarul fondului aservit.

Astfel, din economia reglementărilor cuprinse în art.616 și urm.Cod civil, rezultă că acțiunea confesorie de servitute de trecere are în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică precum și cazurile în care ieșirea ar avea incoveniente grave sau ar fi periculoasă.

În speța de față, reclamantul nu are ieșire la calea publică, situație ce rezultă din probatoriul menționat mai sus.

Coroborând susținerile reclamantului recurent cu probele administrate în cauză, respectiv cu raportul și suplimentul la raportul de expertiză efectuat precum și cu celelalte înscrisuri din dosar, cu susținerile părților, reiese că imobilele constând în construcții și teren proprietate a reclamantului recurent reprezintă loc înfundat iar pentru a ajunge la proprietatea lui ar exista mai multe posibilități.

Drumul de trecere descris în varianta raportului de expertiză întocmit în cauză este insuficient în condițiile în care ar exista și alte posibilități de acces de la proprietatea reclamantului la drumul public, care însă nu au fost identificate de expert.

Cum în cauză nu au fost prezentate mai multe variante de către expert, deși există această posibilitate, Tribunalul constată că se impune întocmirea unui supliment la raportul de expertiză în care să fie prezentate toate variantele de acces la drumul public, cu raportare la dispozițiile art.618 și art.634 Cod civil, potrivit cărora la constituirea unui drept de servitute de trecere, trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează să suporte consecințele ei. și nu să se ia în considerare, în mod precompătimitor și exclusiv, interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de servitute.

Faptul că ceilalți vecini ai proprietății reclamantului i-au permis acestuia accesul pe terenurile lor la calea publică sau că ar exista acces de la proprietatea reclamantului la drumul public pe „drumul țigănesc” chiar dacă această modalitate presupune cheltuieli suplimentare pentru reclamant, nu poate să conducă la respingerea acțiunii, câtă vreme nu există un acces real al reclamantului spre propria locuință, iar folosirea unei căi de acces numai în condițiile primirii acordului vecinilor pe o anumită perioadă a anului, aceasta este o soluție temporară ce ar afecta normala folosință a proprietății de către reclamantul recurent.

Deoarece cercetarea fondului presupune existența tuturor elementelor de rezolvare a fondului cauzei iar cum, în speță, instanța de fond a respins acțiunea considerând în mod greșit că reclamantul ar avea posibilitatea accesului de la proprietatea sa la drumul public sau că la momentul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului ar fi cunoscut situația faptică a teren ului și eventualele impedimente privind accesul la calea publică, aceasta echivalează cu necercetarea fondului raportului juridic litigios față de dispozițiile legale incidente în cauză mai sus menționate.

Prin urmare, Tribunalul în temeiul art.312 alin.5 Cod procedură civilă va admite recursul declarat de către reclamant, va casa sentința civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.

Instanța de trimitere va proceda la completarea probatoriului cu un supliment la raportul de expertiză în care să fie prezentate mai multe variante de acces la imobilele proprietatea reclamantului, iar dacă părțile vor solicita, se vor putea administra și alte probe, inclusiv cea testimonială.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

D E C I D E

Admite excepția de inadmisibilitate.

Respinge recursul declarat de pârâții recurenți S____ A_____, domiciliată în com.Dolhești, _______________________.Suceava, L____ V_____, domiciliat în _______________________ Dolhasca, jud.Suceava, L____ R_____, domiciliată în mun.Bacău, ___________________.5, ___________, jud.Bacău, L____ A________, L____ M____, L____ I______, domiciliate în mun.București, Șoseaua Olteniței (________________________.107, ____________, Z_______ I_____, domiciliată în ______________________, L____ A____, cu domiciliul ales la Cabinet Avocat C____ R_____ din mun.Suceava, ________________________.1, ___________, _________________, și G____ M____, domiciliată în mun.Reșița, ________________________.1, __________, jud.C____ S______, împotriva sentinței civile nr. 1018 din 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX), pârâți intimați fiind T_____ M____, domiciliat în mun.Suceava, ________________, ____________, jud.Suceava, M______ M______, A______ V_____, domiciliați în oraș Dolhasca, ______________________.Suceava, P______ M____, domiciliată în oraș Dolhasca, jud.Suceava, C____ I____, domiciliată în com.Lespezi, ______________________, A______ M____, A______ I_______, domiciliați în _________________________, și L____ I_____, domiciliată în ______________________, ca inadmisibil.

Admite recursul declarat de reclamantul P________ M____, domiciliat în oraș Dolhasca, ______________________.Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1018 din 27 mai 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni (dosar nr. XXXXXXXXXXXXX), și în consecință:

Casează sentința civilă nr.1018 din 27.05.2014 a Judecătoriei Fălticeni și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din data de 14 octombrie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

C_________ L______ V______ E____ L____ S_______ A_____ R___ M___

Red.S.A.

Jud.D____ E_______ G_______

Tehnored.R.M.

2 ex. 24.10.2014