ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 765

Ședința publică din data de 03 septembrie 2015

Președinte – I____ N____

Judecător – C_______ R___

Grefier – C_____ M_______

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M______ T_____ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Ploiești împotriva sentinței penale nr. 456 din data de 02 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești privind pe inculpații V_____ C_________ I_____, fiul lui I_____ și G___, născut la data de 21 decembrie 1995 domiciliat în Ploiești, ___________________.4, ______________, jud. Prahova, CNP xxxxxxxxxxxxx și C______ A_____ G_______ fiul lui G_______ și L_____, născut la 08 decembrie 1997 domiciliat în Ploiești, ____________________. 32, ______________________ C.N.P.xxxxxxxxxxxxx, împotriva sentinței penale nr. 456 din data de 02 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații inculpați V_____ C_________ I_____, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu M_____ I__ din Baroul Prahova, substituind pe avocat S_____ D____ cu delegație de asistență judiciară obligatorie nr.xxxxxxx/2015, C______ A_____ G_______ ,personal și asistat de avocat desemnat din oficiu N_____ M______ din Baroul Prahova potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr.xxxxxxx/2015, intimatul parte responsabilă civilmente C______ G_______,lipsă fiind intimatul S________ de Probațiune Prahova, intimații părți responsabile civilmente C______ L_____, V_____ I_____, V_____ G___, intimații persoane vătămate M____ I__ și E_____ M_____ G_______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Avocat M_____ I__ având cuvântul pentru intimatul inculpat V_____ C_________ I_____ susține că în opinia sa nu ar fi stare de judecată față de împrejurarea că acesta a făcut demersuri pentru o eventuală împăcare cu persoanele vătămate, dar nu s-a ajuns la un final pozitiv și solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a mai avea o șansă de împăcare.

Avocat N_____ M______ având cuvântul pentru intimatul inculpat C______ A_____ G_______ susține că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Avocat M_____ I__ având din nou cuvântul precizează că judecata la fond a început înainte de _____________________ noilor Coduri penale și pentru că inculpatul nu a declarat apel revine asupra cererii de amânare și susține că în opinia sa este stare de judecată.

Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul critică soluția primei instanțe de nelegalitate prin raportare la modalitatea în care instanța de fond a obligat inculpații, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor de judecată.

În opinia sa au fost încălcate dispozițiile art. 273 alin. 3 Cod procedură penală. În cauză nu se regăsește cerere de constituire de parte civilă.

Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe fond înlăturarea aspectului de nelegalitate.

Avocat M_____ I__ având cuvântul pentru intimatul inculpat V_____ C_________ I_____ susține că este de acord cu admiterea apelului declarat de unitatea de parchet deoarece acesta profită inculpatului.

Avocat N_____ M______ având cuvântul pentru intimatul inculpat C______ A_____ G_______ susține că este dea cord cu admiterea apelului declarat de unitatea de parchet deoarece acesta profită inculpatului. Prejudiciul a fost restituit.

Intimatul parte responsabilă civilmente C______ G_______ având cuvântul lasă la aprecierea instanței cu privire la decizia ce se va pronunța.

Intimatul inculpat V_____ C_________ I_____ având ultimul cuvânt arată că recunoaște și regretă fapta.

Intimatul inculpat C______ A_____ G_______ având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței cu privite la soluția ce se va pronunța.

CURTEA

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 456 din data de 02 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 386 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului V_____ C_________-I_____ din infracțiunea de furt calificat prev. de art.208 alin.l, art.209 alin.l lit. a, e, g și i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. de art.228 – 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal, cu aplic. art.35 Cod penal, art. 113 Cod penal și art. 5 Cod penal.

În temeiul art. 120 alin. 1 Cod penal s-a dispus luarea față de inculpatul V_____ C_________-I_____ a măsurii educative neprivative de libertate a asistarii zilnice.

Potrivit art. 120 alin. 2 Cod penal, măsura s-a dispus pe o perioada de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

Conform art. 120 alin. 1 Cod penal, s-a impus inculpatului să respecte programul ce a fi fost stabilit de către serviciul de probațiune.

În baza art. 121 alin. 2 Cod penal supravegherea măsurii s-a dispus a se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

În temeiul art. 121 alin. 1 lit. d Cod penal a fost obligat inculpatul sa nu se apropie si sa nu comunice cu părțile vătămate din prezenta cauza si cu inculpatul C______ A_____ G_______ .

În baza art. 386 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului C______ A_____-G_______ din art. 208 alin.l, art.209
alin.l lit. a,e,g și i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu si art. 99
alin. 2 Cod penal, în infracțiunea de furt calificat prev. de art.228 – 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal cu aplic. art.35 Cod penal și art. 113 Cod penal art. 5 Cod penal.

Potrivit art. 120 alin. 1 Cod penal s-a dispus luarea față de inculpatul C______ A_____-G_______ a măsurii educative neprivative de libertate a asistarii zilnice.

Conform art. 120 alin. 2 Cod penal, măsura s-a dispus pe o perioada de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 120 alin. 1 Cod penal inculpatul va respecta programul ce va fi stabilit de către serviciul de probațiune.

În temeiul art. 121 alin. 2 Cod penal, supravegherea măsurii dispuse se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

Potrivit art. 121 alin. 1, lit. d Cod penal a fost obligat inculpatul să nu se apropie și să nu comunice cu părțile vătămate din prezenta cauza și cu inculpatul V_____ C_________-I_____ .

S-a luat act ca părțile vătămate nu s-au constituit părți civile in cauza.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza materialului probator și a mijloacelor de probă că, prin rechizitoriul nr. 444/P/2013 din 10.10.2013 întocmit de P________ de pe lângă Judecătoria Ploiesti și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 25.03.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților V_____ C_________-I_____ și C______ A_____-G_______, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.l- art.209 alin.l, lit. a,e,g si i Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 99 alin. 2 Cod penal, reținându-se în esență că în data de 25.12.2012, în jurul orei 22.00, au fost depistați de organele de poliție imediat după ce aceștia, împreună cu numitul A____ C______ D_____, în vârstă de 13 ani, au sustras acumulatoarele de la doua autovehiculele marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și XXXXXXXXX parcate pe ____________________ Ploiești.

Situația de fapt reținută în rechizitoriu este probată prin: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; plângerile și declarațiile părților vătămate E_____ M____ G_______ și M____ I__, declarațiile martorului S______ L____ N______, proces-verbal de reconstituire; declarația făptuitorului A____ C______ D_____, declarațiile învinuiților care recunosc săvârșirea faptei.

Instanța a solicitat Poliției Județene Prahova fișele actualizate de cazier judiciar a inculpaților.

Înainte de începerea cercetării judecătorești instanța a adus la cunoștința inculpaților posibilitatea pe care o au de a solicita ca soluționarea cauzei să se facă în procedura recunoașterii învinuirii, în baza probelor care au fost administrate în faza de urmărire penală, în măsura în care aceștia își însușesc aceste probe și recunosc faptele astfel cum au fost descrise in actul de sesizare.

Inculpații prin avocați au arătat la termenul din 20.01.2015, ca înțeleg să se prevaleze de dispoz. art. 374 alin 4 Cod procedură penală și judecata să aibă loc în procedura recunoașterii învinuirii, învederând instanței că își însușesc probele administrate în faza de urmărire penală și le cunosc, nemaisolicitând administrarea altor probe noi, cu excepția înscrisurilor .

Înainte de a le fi luata declarație, dând eficiență dispozițiilor art. 374 alin 2 Cod procedură penală, instanța a explicat inculpaților în ce consta învinuirea ce li se aduce prin actul de sesizare al instanței, declarațiile inculpaților fiind consemnate in scris si atașate la dosarul cauzei.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 374 Cod procedură penală, alin.4 referitoare la împrejurarea că până la începerea cercetării judecătorești, dacă se consideră lămurita, iar inculpații recunosc în totalitate și necondiționat faptele reținute în sarcina lor și nu mai solicită probe noi fiind de acord cu cele administrate în cursul urmăririi penale pe care le cunosc și le însușesc, a admis cererile formulate de către aceștia, procedând la soluționarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 25.12.2012, în jurul orelor 19.00, inculpații s-au întâlnit cu numitul A____ C______ D_____, toți vecini de cartier, în fața blocului 32, _________________ ____________________ municipiul Ploiești, unde au consumat băuturi alcoolice și unde au rămas până în jurul orelor 21.30. Întrucât niciunul dintre acei trei tineri nu mai avea asupra sa sume de bani pentru a cumpăra băuturi alcoolice, s-au pus de acord să sustragă bunuri din autoturisme pe care ulterior să le valorifice.

Astfel, în jurul orelor 22.00 s-au deplasat toți în spatele blocului 31 _______________ ____________________ mun. Ploiești, unde se afla un autoturism marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX ce aparține părții vătămate E_____ M_____ din Ploiești, de unde au sustras acumulatorul marca C______ prin forțarea capotei motor a autovehiculul. Ulterior, au mers în spatele ____________ situat pe aceeași stradă unde se afla parcat autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXX ce aparține părții vătămate M____ I__ din Ploiești, de unde au sustras, prin același mod de operare, acumulatorul marca Rombat.

În cauza a fost audiat martorul ocular S______ L____ N______ care a văzut când inculpații V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______, pe care îi cunoaște din cartier împreuna cu o alta persoana, au desfăcut capota autoturismului marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX ce aparține părții vătămate E_____ M_____ și au sustras acumulatorul, după care aceștia s-au depărtat, fără însă ca acesta sa intervină. În timpul comiterii furtului de la de-al doilea autoturism, respectiv Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX au fost observați de către proprietarul autoturismului care se afla la geamul de la bucătăria locuinței, și care a văzut momentul când trei persoane, dintre care i-a recunoscut pe numiții V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______, întrucât sunt vecini de __________________ învață în aceeași clasa cu C______ A_____ G_______, au ridicat capota autoturismului său. În acel moment partea vătămata a ieșit afara, însă aceștia și-au asigurat scăparea prin fugă, abandonând bunurile sustrase la aproximativ 10-15 m de locul unde se afla parcat al doilea autoturism.

Cele două acumulatoare auto au fost recuperate si restituite părților vătămate.

Pe baza celor declarate de partea vătămata M____ I__ si martorul ocular S______ L____ N______, la scurt timp, cei trei tineri au fost depistați la domiciliu de către organele de poliție fiind conduși la sediul secției de poliție, unde au recunoscut comiterea faptei.

În cauză a fost dispusă expertiză medico-legală psihiatrică, stabilindu-se prin raportul de expertiză nr. 457/16.04.2013 emis de către S________ de Medicină Legală Prahova faptul că minorul C______ A_____ G_______, în vârstă de 15 ani, avea discernământul păstrat la data comiterii faptei.

Prejudiciul cauzat fiecărei părți vătămate este în sumă de 200 lei, sumă cu care însă aceștia nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât a fost recuperat.

Astfel, declarațiile inculpaților care au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, astfel cum au fost descrise in actul de sesizare s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă, respectiv: proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; plângerile și declarațiile părților vătămate E_____ M____ G_______ și M____ I__, declarațiile martorului S______ L____ N______; procesul-verbal de reconstituire, declarația făptuitorului A____ C______ D_____, declarațiile învinuiților care recunosc săvârșirea faptei, și au creat convingerea instanței că vinovăția a fost stabilită dincolo de orice dubiu rezonabil, mijloacele de proba fiind suficiente și lămuritoare sub aspectul situației de fapt.

Instanța a constatat că in speță s-a impus a se aplica principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă. Principiul activității legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalității, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituant a statuat în art.1 alin.5 că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. În materie penală, art.23 alin.(12) din Legea fundamentală consacră regula potrivit căreia „Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.” De la această regulă sunt admise două excepții, constând fie în retroactivitatea, fie în ultraactivitatea legii. Aceste excepții se aplică în situațiile de tranziție determinate de succesiunea legilor penale, atunci când o infracțiune este săvârșită sub imperiul legii penale anterioare însă făptuitorul este urmărit penal, judecat ori execută pedeapsa sub imperiul noii legi penale.

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o ________ criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o ________ elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.” Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art.61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011).

Instanța a constatat că la momentul comiterii faptei , aceasta ar fi întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de tentativa la furt calificat prev. de art. 20 rap. la art. 208 alin 1-209 alin 1 lit. i Cod penal din 1968 și cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968.

Cu privire la limitele speciale de pedeapsă s-a constatat că este evident favorabilă prevederea din Noul Cod penal , art. 228 alin 1 -229 alin 1 lit. d si alin 2 lit. b din Cod penal, prevăzând pentru infracțiunea de furt pedeapsa închisorii cu limite cuprinse intre 1 si 5 ani, spre deosebire de art. 208 alin 1-209 alin 1 lit. i Cod penal din 1968 care prevedea limite de pedeapsa între 3 și 15 ani închisoare.

De asemenea, instanța a constatat că săvârșirea faptei __________________ nu mai este prevăzuta ca o circumstanță agravanta a infracțiunii de furt calificat.

Astfel, instanța, făcând o analiză a prevederilor din legile penale succesive, a constatat că prevederile Noului Cod penal sunt mai favorabile inculpatului .

Având în vedere că prin Decizia nr. 265/6 mai 2014, publicată în M.Of 372/20.05.2014 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.5 din actualul Cod penal, în interpretarea care permite instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și s-a pronunțat in sensul că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanța va dispune condamnarea inculpatului in baza NCP .

În drept, fapta inculpatului V_____ C_________ I_____, care în data de 25.12.2012, în jurul orei 22.00, împreună cu C______ A_____ G_______ și numitul A____ C______ D_____, a sustras acumulatoarele de la doua autovehicule marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și XXXXXXXXX parcate pe ____________________ Ploiești, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt
calificat in formă continuată, prevăzută de art. 208 alin.l -209 alin.l
lit a,e, g și i Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.

Având in vedere ca inculpatul era minor la data săvârșirii faptei, s-au reținut în sarcina acestuia și disp art. 99 alin.3 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii este reprezentat de punerea în executare a rezoluției infracționale - de sustragere a unor bunuri mobile­, din posesia altei persoane –persoana vătămata M____ I__, executare această executare a fost întreruptă ca urmare a intervenției martorului ocular, rezultatul specific al infracțiunii neajungând să se mai producă, respectiv, paguba în patrimoniul persoanei vătămate.

Sub aspectul laturii obiective elementul material al tentativei la această infracțiune cuprinde acte de executare specifice infracțiunii de furt, punerea în executare a rezoluției de sustragere a bunurilor mobile din posesia sau detenția persoanei vătămate prin pătrunderea în curtea locuinței persoanei vătămate și încărcarea bunurilor în căruț.

Din punct de vedere al urmării imediate, infracțiunea a rămas în fază de tentativă, neatingându-se momentul consumării, cel al aproprierii bunurilor ce se urmăreau a fi sustrase și, în consecință, al producerii pagubei în patrimoniul părții civile, pentru motivele deja arătate.

În baza materialului probator administrat, instanța reținând și existența legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă (art.16 alin.3 lit.a Cod penal) prevăzând rezultatul păgubitor pentru patrimoniul persoanei vătămate și urmărind producerea lui prin sustragerea bunurilor, fără consimțământul persoanei care le deține.

În drept, fapta inculpatului C______ A_____ G_______ care în
data de 25.12.2012, în jurul orei 22.00, împreună cu V_____ G_______ I_____ și numitul A____ C______ D_____, a sustras acumulatoarele de la doua autovehicule marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și XXXXXXXXX, parcate pe ____________________ Ploiești, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat in formă continuată, prevăzută de art. 208 alin.l -209 alin.l lit. a,e, g si i Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.

Având în vedere ca inculpatul era minor la data săvârșirii faptei, urmează ca in sarcina acestuia sa se retina si disp art. 99 alin.3 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii este reprezentat de punerea in executare a rezoluției infracționale - de sustragere a unor bunuri mobile­, din posesia altei persoane –persoana vătămata M____ I__, executare această executare a fost întreruptă ca urmare a intervenției martorului ocular, rezultatul specific al infracțiunii neajungând să se mai producă, respectiv, paguba în patrimoniul persoanei vătămate.

Sub aspectul laturii obiective elementul material al tentativei la această infracțiune cuprinde acte de executare specifice infracțiunii de furt, punerea în executare a rezoluției de sustragere a bunurilor mobile din posesia sau detenția persoanei vătămate prin pătrunderea în curtea locuinței persoanei vătămate și încărcarea bunurilor în căruț.

Din punct de vedere al urmării imediate, infracțiunea a rămas în fază de tentativă, neatingându-se momentul consumării, cel al aproprierii bunurilor ce se urmăreau a fi sustrase și, în consecință, al producerii pagubei în patrimoniul părții civile, pentru motivele deja arătate.

În baza materialului probator administrat, instanța reținând și existența legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă (art.16, alin.3 lit.a) Cod penal, prevăzând rezultatul păgubitor pentru patrimoniul persoanei vătămate și urmărind producerea lui prin sustragerea bunurilor, fără consimțământul persoanei care le deține.

În baza art. 386 NCPP s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului V_____ C_________-I_____, din infracțiunea de furt calificat Cod penal din 1969 în infracțiunea de furt calificat prev. de art.228 – 229 alin. 1,lit. b, d Cod penal cu aplic. art.35 Cod penal. si art. 113 Cod penal art. 5 NCP, iar în baza aceluiași text de lege s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului C______ A_____-G_______, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.l, art.209 alin.l,lit. a,e,g si i Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal cu și art. 99 alin. 2 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prev. de art.228 – 229 alin. 1, lit. b, d Cod penal cu aplic. art.35 Cod penal si art. 113 Cod penal art. 5 Noul Cod penal.

Analizând conținutul fișelor de cazier judiciar ale inculpaților, instanța constată ca aceștia nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. La individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Instanța constată că, prin însăși natura sa infracțiunea de furt calificat este o infracțiune grava aspect decelat din însuși elementul material al laturii obiective, este o fapta antisociala cu reale rezonante negative in viata sociala.

Astfel, în cauză, instanța a avut în vedere în primul rând circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultând că inculpații au comis infracțiunea reținută în sarcina lor noaptea, dând dovadă de determinare și curaj infracțional.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, astfel încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii ( privativă sau neprivativă de libertate ) și a duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Modul de comitere a infracțiunii reținute in sarcina inculpatului, circumstanțele personale ale acestuia ,sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuie să fie riguros evaluate de către instanță în alegerea pedepsei care va fi aplicată inculpatului.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane, care văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția generală și specială înscrise în Codul penal român.

Gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și inculpatului.

În baza art. 120 alin. 1 Cod penal, s-a dispus luarea față de inculpatul V_____ C_________-I_____ a măsurii educative neprivative de libertate a ,, asistării zilnice ,, pe o perioada de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În temeiul art. 120 alin. 1 Cod penal, inculpatul va respecta programul ce va fi stabilit de către serviciul de probațiune.

Conform art. 121 alin. 2 Cod penal supravegherea măsurii dispuse se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

Potrivit art. 121 alin. 1, lit. d Cod penal, a fost obligat inculpatul să nu se apropie și să nu comunice cu părțile vătămate din prezenta cauza și cu inculpatul C______ A_____ G_______ .

În baza art. 120 alin. 1 Cod penal, s-a dispus luarea față de inculpatul C______ A_____-G_______ a măsurii educative neprivative de libertate a ,, asistării zilnice,, pe o perioada de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În temeiul art. 120 alin. 1 Cod penal inculpatul va respecta programul ce va fi stabilit de către serviciul de probațiune.

Conform art. 121 alin. 2 Cod penal, supravegherea măsurii dispuse s-a dispus a se face sub coordonarea serviciului de probațiune.

Potrivit art. 121 alin. 1, lit. d Cod penal, a fost obligat inculpatul să nu se apropie și să nu comunice cu părțile vătămate din prezenta cauza și cu inculpatul V_____ C_________-I_____ .

S-a luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

Împotriva sentinței penale nr. nr. 456 din data de 02 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în termen legal, a declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Ploiești, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul nerespectării dispozițiilor art.274 alin.3 Cod procedură penală.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticii formulate, precum și din oficiu, Curtea constată următoarele:

Prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, confirmată de probe, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpaților V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală (procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; plângerile și declarațiile persoanelor vătămate E_____ M____ G_______ și M____ I__, declarațiile martorului S______ L____ N______, procesul-verbal întocmit cu ocazie reconstituirii efectuate; declarația numitului A____ C______ D_____) având în vedere și pozițiile procesuale ale inculpaților minori care au recunoscut comiterea infracțiunilor, în mod corect s-a stabilit de judecătorul fondului că inculpații în noaptea de 25 decembrie 2012, prin efracție au sustras acumulatoarele autovehiculelor aparținând persoanelor vătămate E_____ M_____ G_______ și M____ I__.

Curtea reține că încadrările juridice stabilite de judecătorul fondului sunt juste, fiind corespunzătoare faptelor săvârșite de inculpații V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______, și formei de vinovăție, respectiv intenția directă calificată, prev. de art.16 alin.3 lit.a) Cod penal.

Totodată, se constată, că măsura educativă neprivativă de libertate constând în asistarea zilnică potrivit art.120 Cod penal stabilită pentru inculpații V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______ a fost corect individualizată (față de natura bunurilor sustrase de inculpați, împrejurarea că prejudiciile au fost recuperate prin restituirea bunurilor, persoana inculpaților care se află la primul conflict cu legea penală și care au recunoscut comiterea infracțiunilor), și este de natură să asigure îndreptarea inculpaților pentru viitor, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege.

În raport de dispozițiile art.5 Cod penal și decizia 265/2014 pronunțată de Curtea Constituțională, în mod corect s-a apreciat de judecătorul fondului că legea nouă este mai favorabilă inculpaților comparativ cu disp. Codului penal din 1969.

Curtea reține, însă, că este întemeiată critica de nelegalitate invocată de P________ de pe lângă Judecătoria Ploiești, întrucât instanța de fond a încălcat dispozițiile art.274 alin.3 Cod procedură penală.

Se constată că cursul urmăririi penale prejudiciile cauzate persoanelor vătămate E_____ M_____ G_______ și M____ I__ în valoare de 400 lei, prin sustragerea celor două acumulatoare de către inculpații minori, au fost recuperate în totalitate, iar persoanele vătămate au arătat că nu se constituie părți civile în cauză.

Conform art.274 alin.3 Cod procedură penală “ partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat”.

În cauza de față, întrucât persoanele vătămate nu s-au constituit părți civile nu a existat o obligație solidară la repararea prejudiciilor pentru inculpații minori și părțile responsabile civilmente, părinții acestora, astfel că instanța de fond în mod greșit a dispus obligarea inculpaților în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art.421 alin.1 pct.2 lit. a) Cod procedură penală va fi admis apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Ploiești împotriva sentinței penale nr.456 din 2 martie 2015 a Judecătoriei Ploiești care va fi desființată în parte, în sensul înlăturării dispoziției instanței de fond privind obligarea părților responsabile civilmente în solidar cu inculpații la plata sumei de câte 1.500 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, aceasta urmând a fi suportată exclusiv de fiecare inculpat.

Nefiind invocate alte critici, iar din oficiu neconstatându-se încălcări de ordine publică și care să afecteze legalitate sentinței primei instanțe, vor fi menținute în rest dispozițiile din sentință.

Conform art.275 alin.3 Cod procedură penală va dispune plata sumei de câte 360 lei reprezentând onorarii apărători oficiu pentru intimații inculpați V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______ din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a) Cod procedură penală admite apelul declarat de P________ de pe lângă Judecătoria Ploiești împotriva sentinței penale nr.456 din 2 martie 2015 a Judecătoriei Ploiești, privind pe inculpații V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______, pe care o desființează în parte, în sensul înlăturării dispoziției instanței de fond privind obligarea părților responsabile civilmente în solidar cu inculpații la plata sumei de câte 1.500 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, aceasta urmând a fi suportată exclusiv de fiecare inculpat.

Menține în rest dispozițiile sentinței.

Dispune plata sumei de câte 360 lei reprezentând onorarii apărători oficiu pentru intimații inculpați V_____ C_________ I_____ și C______ A_____ G_______ din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 septembrie 2015

Președinte, Judecător,

I____ N____ C_______ R___

Grefier,

C_____ M_______

Tehnored.jud.C.R./C.M.

6 ex./21 septembrie 2015

d.f. XXXXXXXXXXXXXX- Judecătoria Ploiești

j.f. Z_________ A___ C_____

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3113/2006