R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 427/2013

Ședința publică de la 14 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I_____ S_____

Judecător G_______ B___ P_____

Judecător S_____ I___

Grefier A__-M____ O____

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul C_____ A________ împotriva sentinței civile nr. 1410/2012 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații C____ C_______ I_____ și C_____ P____ C_________, având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei , după care:

Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării din 31 Mai 2013 și în încheierea ulterioară de amânare a pronunțării din 07 Iunie 2013 care fac parte integrantă din prezenta decizie.

T R I B U N A L U L

Asupra recursului civil de față :

Prin sentința civilă nr. 1410/2012 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar civil nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă cererea formulată de reclamanții C____ C_______ I_____ și C_____ P____ C_________ în contradictoriu cu pârâtul C_____ A________, și în consecință:

A fost obligat pârâtul să le tolereze reclamanților trecerea cu piciorul, cu atelaje trase de animale sau de mână și cu mijloace auto, pe traseul marca J-I-H-G-F, având o lungime de 50,11 m. și lățime de 3 m., în perioada liberă a anului, începând cu data de 1 octombrie și până la data de 3 mai a fiecărui an.

A fost obligat pârâtul să le respecte reclamanților dreptul de trecere și să se abțină de la orice act tulburător.

A fost respinsă excepția invocată de către pârât, privind lipsa calități procesuale active a reclamanților.

Au fost obligați pârâții să le plătească reclamanților suma de 2500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică depus la dosar ( filele 41 - 47 ), necontestat de părți, care concluzionează faptul că, terenul reclamanților situat pe raza comunei L____, _______________________ fond înfundat, neavând nici o ieșire la drumul comunal.

În ceea ce privește varianta solicitată de reclamanți, marcată în schița de la ( fila 46 de la dosar), între punctele J-I-H-G-F, având o lungime de 50,11 m. și o lățime de 3 m. , expertul concluzionează în raportul său de expertiză că aceasta nu necesită nici o amenajare, fiind accesibilă cu toate mijloacele de acces solicitate de către reclamanți.

De asemenea în ceea ce privește variantele oferite de către pârât, pe traseele A-B-C-D, precum și pe traseele D-E-F-K-L, se arată că aceste variante necesită cheltuieli de amenajare, momentan nefiind practicabile pentru a se exercita dreptul de trecere pentru reclamanți, iar traseul oferit de punctele A-B-C-D străbate și alte terenuri, care nu aparțin părților din proces.

În cauză au fost audiați martorii Ț____ S____, Ș_____ E___ și Ș_____ V_______, declarații atașate la dosarul cauzei, din care s-a reținut faptul că, trecerea în litigiu a fost folosită atât de reclamanți cât și de vechii proprietari ai terenului dominant, în mod sezonier toamna și primăvara, respectiv în sezonul liber, care potrivit obiceiului locului, începe din luna octombrie și până în primăvara anului următor, până în luna mai, așa cum mărturisește martora Ș_____ V_______. Trecerea în litigiu a fost folosită atât de vechii proprietari cât și de reclamanți, pentru a-și transporta recolta obținută de pe terenul lor, situat în amonte pe terenul pârâtului, pentru a-și transporta recolta și îngrășămintele naturale, neexistând altă posibilitate de ieșire la calea publică, în prezent. Toate celelalte variante de trecere oferite de către pârât, fiind închise și prezentând inconveniente pentru reclamanți fiind necesare amenajări, pentru varianta marcată în schița la dosar cu literele D-E-F-K-L, iar pentru cealaltă variantă oferă inconvenientul că trece pe la alți proprietari și este închisă cu garduri din lemn.

Potrivit prevederilor înscrise în art. 616 și urm., din codul civil, prin loc înfundat, al cărui proprietar poate reclama o trecere pe locul vecinului se înțelege acel loc care nu are nici o ieșire la calea publică, în aplicarea acestui text, se are în vedere imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, precum și cazurile în care ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoase.

Cum în cauză, fondul reclamanților este fond înfundat, fără ieșire la calea publică așa cum rezultă din raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză și din declarațiile martorilor audiați, iar varianta solicitată de reclamanți fiind cea mai scurtă și mai puțin păgubitoare atât pentru pârât cât și pentru reclamanți, fără a prezenta inconveniente grave sau periculoase pentru bunurile părților, instanța în baza art. 1075 și urm. din Codul civil raportat la art.616 din același act normativ, a admis ca întemeiată cererea reclamanților, și i-a obligat pe pârâți să le tolereze trecerea peste terenul lor, în varianta marcată la dosar cu literele J-I-H-G-F, având o lungime de 50,11 m. și lățime de 3 m., în perioada liberă a anului, începând cu data de 1 octombrie și până la data de 3 mai, a fiecărui an, cu piciorul,animalele și cu atelaje auto trase de mână, sau de animale.

În ceea ce priește excepția invocată de către pârât, privind lipsa calității procesuale, instanța a respins-o ca nefondată întrucât potrivit prevederilor art. 59 din Legea 287/2009 care cuprinde dispozițiile privind punerea în aplicare a noului Cod civil, dispozițiile art. 602-625 din Codul civil, nu se aplică situațiilor juridice născut anterior intrării în vigoare a acestora. Ori, litigiul dintre părți, s-a născut anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, prin aceea că între părți, același litigiu, a fost soluționat la data de 16 septembrie 2011, pe cale de ordonanță președințială, reclamanții obținând un drept provizoriu de trecere pe același traseu, până la soluționarea finală a litigiului dintre părți. Sub acest aspect a apreciat că, potrivit Decretului nr. 31/1954, reclamanții au un interes legitim pentru a formula o acțiune în justiție, iar sub aspect procedural aceștia având legitimare procesuală activă de a promova o acțiune în justiție, nu pentru instituirea unei servituți de trecere, ci pentru a obține un drept de trecere, în condițiile prevăzute de art. 1075 și urm. din Codul Civil.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâtul aflându-se în culpă procesuală, a fost obligat să le plătească reclamanților contravaloarea onorariului de avocat și a raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, în valoare totală de 2500 lei, conform devizului depus la dosarul cauzei și a chitanței cu nr. 20/2012 , reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C_____ A________, solicitând:

– în principal - modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de către intimații C____ C_______ E____ și C_____ P____ Constanin, pentru lipsa calității procesuale active;

– în subsidiar – modificarea în parte a hotărârii atacate, și pe cale de consecință stabilirea trecerii intimaților C____ C_______ E____ si C_____ P____ C_________, peste terenul pârâtului recurent, cu piciorul, cu atelaje trase de animale și cu mijloace auto, în perioada liberă a anului, începând cu data de 1 octombrie și până la data de 3 mai a fiecărui an, pe traseul A-B-C-D, având o lungime de 40.33 m și o lățime de 3 m., precum și exonerarea pârâtului recurent de plata cheltuielilor de judecată în valoare de 2500 lei, acordate de

instanța de fond.

Sentința recurată este criticată pentru nelegalitate în ceea e privește soluționarea excepției lipsei calității procesuale active invocate de pârâtul recurent în prezenta cale de atac. Referitor la această critică recurentul susține următoarele:

Înscrisul sub semnătura privată nu transferă dreptul de proprietate și implicit nu conferă intimaților calitatea de proprietari;

- instanța a reținut ca terenul reclamanților este „loc înfundat,, așa cum descrie art.616 din C.civ.; articol ce face parte din secțiunea 5 intitulata „Despre dreptul de trecere,, care la rândul ei face parte din capitolul II intitulat „Despre servituțile stabilite de lege,, astfel ca rezulta o contradicție între temeiul invocat și explicația respingerii excepției, aceea că intimații au legitimare procesuală activă pentru a solicita un drept de trecere, dar nu au pentru instituirea unei servituți de trecere.

- art.616 din C.civ. prevede „ Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona,, - astfel cuvântul „proprietarul,, impune intimatului să dovedească întâi de toate calitatea de proprietar;

- art. 624 din C.civ. prevede „Servituțiile continue neaparente și servituțile necontinue și neaparente nu se pot stabili decât prin titluri,, iar art.675 din C.pr.civ prevede,, Asemenea cereri (cereri privitoarea la posesiune) se pot face și pentru ocrotirea servituțiilor continue si aparente,, - astfel practica judiciara a decis în mod just că, întrucât servitutea de trecere constituie o servitute necontinuă și neaparentă (nefiind vizibila), care nu se poate stabili decât prin titlu și nu poate fi dobândită prin uzucapiune, pentru apărarea ei nu poate fi promovată o acțiune posesorie, rezultă că poate fi apărată doar printr-o acțiune confesorie, care impune dovedirea calității de proprietar;

- deși pârâtul a invocat, prin întâmpinare, excepția lipsei calității procesuale active, instanța nu s-a pronunțat asupra ei decât prin sentință, de unde rezultă că a unit-o cu fondul cauzei, ori art. 137(2) din C.pr.civ. prevede „Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătura cu dezlegarea în fond a pricinii,, - dar în urma dovezilor administrate în legătură cu dezlegarea pricinii instanța nu a stabilit dacă intimații au sau nu au calitatea de proprietari, iar în caz contrar care este baza legală a calității lor procesual active.

Pe fondul cauzei, recurentul a criticat sentința recurată pentru netemeinicie, constând în următoarele:

Instanța a reținut: „ În ceea ce privește varianta solicitata de către reclamanți, între punctele J-I-H-G-F, având o lungime de 50,11 m și o lățime de 3 m , expertul concluzionează în raportul său de expertiză că aceasta nu necesită nici o amenajare, fiind accesibilă cu toate mijloacele de acces solicitate de către reclamanți, - față de acest aspect poate fi observat că în raportul de expertiză, la pct.6.7., se precizează că: „ traseul propus de reclamanți nu necesită nici un fel de amenajare,, fără a se preciza daca este accesibil cu toate mijloacele solicitate de către reclamanți, lucru confirmat în realitate de faptul ca acest traseu nu este accesibil cu auto.

Instanța a reținut:,, De asemenea în ceea ce privește variantele oferite de către pârât pe traseele A-B-C-D,precum și pe traseele D-E-F-K-L, se arată ca aceste variante necesita cheltuieli de amenajare , momentan nefiind practicabile pentru a se exercita dreptul de trecere pentru reclamanți, iar traseul oferit de punctele A-B-C-D străbate și alte terenuri, care nu aparțin pârâților în proces,, — în mod greșit a reținut instanța aceste aspecte deoarece în raportul de expertiza la pct.6.7. al doilea alineat se precizează că sunt necesare amenajări doar între punctele C și D, și nu pe tot traseul A-B-C-D, fără ca expertul să precizeze că drumul existent pe traseul D-E-F-K-L ar fi nepracticabil. Mai mult decât atât, traseul D-E-F-K-L este menționat în planul anexat la raportul de expertiza ca "drum de acces existent", iar în alineatul al 4-lea pct 6.5 din raportul de expertiză , se precizează că traseul D-E-F-K-L este folosit, aspect confirmat de realitate, având în vedere că este folosit de zeci de ani de către C____ V_______, inclusiv cu mijloace auto. Instanța a reținut că " traseul oferit de punctele A-B-C-D străbate și alte terenuri, care nu aparțin pârâților în proces", lucru care nu este adevărat, dat fiind faptul că în al treilea alineat al punctului 6.5 din raportul de expertiză se prevede "pârâtul mai propune și o a treia variantă, dar care nu poate fi prezentată întrucât măsurătorile nu s-au efectuat, aceasta varianta străbătând terenurile unor terțe persoane care nu sunt părți în proces", în concluzie a treia variantă propusă de către pârât străbate mai multe terenuri ale unor terțe persoane și nu traseul A-B-C-D, care străbate doar terenul pârâtului.

Deși martorii au declarat că traseul propus de către pârât A-B-C-D, denumit de către aceștia „ de sub culducuti", necesita „ ceva amenajări "respectiv ,, un tub și îndreptat taluzul" instanța s-a rezumat la a accepta răspunsul expertului și anume că: „Valoarea cheltuielilor de amenajare nu poate fi stabilită decât numai de un expert în construcții" , fără a administra alte probe din care să rezulte valoarea acestor cheltuieli ca mai apoi sa poată stabili temeinic dacă amenajarea este atât de împovărătoare pentru reclamant încât trebuie să împartă proprietatea pârâtului în doua, doar pentru faptul că reclamantul să nu facă anumite cheltuieli.

În concluzie, practica judiciară a decis că, din interpretarea dispozițiilor art.617, 618,634 din C.civ., rezultă că la constituirea unui drept de trecere trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează să suporte consecințele ei și nu să se ia în considerare, în mod precumpănitor și exclusiv, interesul celui ce urmează să beneficieze de dreptul de trecere. Astfel că necesitatea ca reclamantul să facă oarecare cheltuieli de amenajare nu poate justifica împovărarea pârâtului, mai mult decât cea inerentă limitării dreptului de proprietate, drept real, absolut, fundamental garantat de Convenția Europeana a Drepturilor Omului și de Constituția României.

In drept pârâtul recurent invocă dispozițiile art. 299 alin 1, art. 304 pct. 7și 9, 304 indice 1 Cod de procedură civilă.

Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate împotriva acesteia de pârâtul recurent C_____ A________, tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește critica de nelegalitate referitoare la soluționarea excepției lipsei calității procesuale active tribunalul apreciază că prezenta acțiune este o acțiune în obligație de a face conform formulării petitului, pe de o parte, iar reclamantul a depus un înscris sub semnătură privată prin care reclamanții au cumpărat imobilul împreună cu sarcina stabilită în favoarea acestuia, ”cu drum sezonier pe la C_____ A________”. Pe de altă parte, față de cererile de intervenție accesorie depuse de intervenienții P______ V_____ și Târău S____ care pretind același lucru ca și reclamanții, raportate la susținerile recurentului potrivit cărora fondurile învecinate situate la vest de terenul pârâtului recurent, menționate pe plan ca fiind ale numiților Târău S____ și C____ V_______, sunt locuri înfundate, iar traseul A – B – C – D, ar rezolva această problemă atât pentru intimați cât și pentru proprietarii fondurilor învecinate; în varianta traseului J – I – H – G – F s-ar da naștere unor noi litigii ce i-ar produce pârâtului recurent pagube suplimentare, ocazionate de divizarea inutilă a terenului, se impune o nouă analiză a celor de mai sus. În cadrul acestei noi analize se va dispune și efectuarea unei variante de trecere conform susținerilor recurentului, cu stabilirea pe cale de expertiză tehnică de specialitate a costurilor pe care le-ar necesita amenajarea trecerii pe traseul acceptat de recurentul pârât pentru o justă aplicare a prevederilor art. 616 și următoarele C. civil.

Cum această probă nu poate fi administrată pentru prima dată în recurs, existând impedimentul prevăzut de art. 305 C. pr. civ., tribunalul în baza art. 312 alin. 3 C. pr. civ., va casa hotărârea atacată și va trimite cauza la aceeași instanță de fond spre rejudecare. În rejudecare se vor avea în vedere toate susținerile și cererile părților la fond și în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul C_____ A________ împotriva sentinței civile nr. 1410/2012 pronunțată de Judecătoria Câmpeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX și în consecință:

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare în favoarea aceleiași instanțe.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Iunie 2013.

Președinte, I_____ S_____	Judecător, G_______ B___ P_____	Judecător, S_____ I___
	Grefier, A__-M____ O____

Red. B.P.G.

Tehnored. O.A.M. 2 ex/18.10.2013

Judecător fond : C_____ Ș_____ D_____