ROMÂNIA

TRIBUNALUL C____-S______

REȘIȚA

Secția I civilă

Dosar nr.XXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR.71/R/2013

Ședința publică din 18 mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M________ M_____, judecător

JUDECATOR: C______ A___ N_____

JUDECĂTOR: B__ S_____ L_______

GREFIER: Ș______ C______

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuienții pârâți Giurgiuleanca E____, R__________ M____ și N_____ G_______ împotriva deciziei civile nr.284/15.12.2014 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX* de Tribunalul C____-S______, în contradictoriu cu intimatul pârât G___________ G_______ și intimata reclamantă L__ I______, având ca obiect acțiune pauliană, revizuire.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 14.05.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânarea pronunțării, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise, formulate de intimata reclamantă .

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Reșița sub nr.XXXXXXXXXXXXX, la data de 27.04.2011, reclamanta L__ I______ (fostă N_____), în contradictoriu cu pârâții N_____ G_______, G___________ G_______ și G___________ Elenea, solicită instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună revocarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 24.10.2008, autentificat de către BNP F______ D____ din mun. Reșița, între pârâtul debitor N_____ G_______, în calitate de vânzător și G___________ G_______ (bunicul vânzătorului) și soția acestuia G___________ E____, în calitate de cumpărători, contract ce are ca obiect imobilul înscris în CF nr.xxxxx-C1-U6 Reșița (provenit prin conversia de pe hârtie a CF nr.xxxxx-Reșița Română) top R207/4/____________________ nr.1 în suprafață de 74,14 mp, situat administrativ în mun. Reșița, ________________, _____________________-S______, în valoare de 31.253 lei, contract ce a fost făcut în dauna intereselor reclamantei, în calitate de creditor al pârâtului debitor N_____ G_______, cu consecința revenirii bunului în patrimoniul pârâtului debitor N_____ G_______, cu cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că fost căsătorită cu pârâtul N_____ G_______ până la data de 14.09.2006, când, prin sentința civilă nr.2304 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.3035/2006, s-a pronunțat divorțul.

Sub durata conviețuirii, părțile au contribuit la dobândirea și conservarea bunurilor comune, iar prin sentința civilă nr.3113/06.12.2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, instanța a dispus partajul bunurilor comune, prin atribuirea acestora în natură pârâtului N_____ G_______ și obligarea acestuia la plata față de reclamantă, în termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a sentinței, a sumei de 23.934 lei, cu titlu de sultă și a sumei de 2.926,10 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reclamanta a mai arătat că sentința civilă a rămas definitivă și irevocabilă la data de 12.11.2009, fiind învestită cu formulă executorie prin încheiarea camerei de consiliu din data de 08.02.2010, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Reclamanta a susținut că, dând dovadă de rea-credință, pârâtul nu și-a executat obligația și tinde să zădărnicească eventuala executare silită, prin crearea unei stări de insolvabilitate. În acest context, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare la data de 24.10.2008, autentificat de către BNP F______ D____ din mun. Reșița, între pârâtul debitor N_____ G_______, în calitate de vânzător și G___________ G_______ (bunicul vânzătorului) în calitate de cumpărător, care nu poate fi decât rezultatul unei fraude.

Reclamanta a arătat că dobânditorul imobilului avea cunoștință despre faptul că asupra imobilului exista notat în CF procesul intentat de L__ I______ (fostă N_____), în temeiul acțiunii civile promovate în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, și că, de la data vânzării imobilului, cumpărătorii acestuia, G___________ G_______ și soția acestuia, nu au locuit niciun moment în apartamentul în litigiu.

În drept, a invocat disp. art. 82 coroborat cu disp. art. 112 și urm., art. 274 Cod procedură civilă, art. 974 și art. 975 și Cod civil.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1685,40 lei și timbru judiciar de 5,0 lei. Pentru diferența de taxă judiciară în cuantum de 2663,58 lei a fost încuviințată cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar (prin încheierea ședinței camerei de consiliu din 11.06.2012, fila 92 dosar)

Pârâtul N_____ G_______ a formulat întâmpinare (filele 29-31 dosar), prin care a solicitat, pe cale de excepție, anularea ca netimbrată a cererii formulate de reclamantă, iar pe fond, respingerea cererii.

În motivare, a arătat că a fost căsătorit cu reclamanta, iar prin sentința civilă nr.2304/14.09.2006, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. 3035/2006, instanța a dispus desfacerea căsătoriei între părți. Prin sentința civilă nr.3113/06.12.2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, rămasă irevocabilă prin decizia nr.213/12.11.2009, instanța a dispus împărțirea bunurilor comune dinte soți, iar după pronunțarea deciziei nr. 213 din data de 12.11.2009, creanța reclamantei a devenit certă, lichidă și exigibilă, însă această sentință a fost atacată cu apel înaintat către Tribunalul C____-S______, care, prin decizia nr. 500/R din data de 29.10.2008, a modificat sentința atacată.

Împotriva deciziei nr.500/R din data de 29.10.2008, pronunțată de Tribunalul C____-S______, reclamanta a formulat recurs, care a fost admis, iar decizia nr.500/R din data de 29.10.2008 a fost casată, cauza fiind trimisă pentru rejudecarea apelului de către Tribunalul C____-S______.

Pârâtul apreciază că datorează suma de bani cu titlu de sultă doar după data de 12.11.2009, respectiv data pronunțării deciziei nr.213/12.11.2009 de către Tribunalul C____-S______.

În ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare, pârâtul susține că a fost încheiat anterior pronunțării deciziei mai sus-amintite, respectiv la data de 24.10.2008, dată la care creanța deținută de reclamanta creditoare nu era certă, lichidă și exigibilă.

Pârâtul menționează că nu a urmărit să creeze vreun prejudiciu creditoarei, necunoscând ce sumă avea de achitat către aceasta. Susține că apartamentul a fost dobândit prin contribuția proprie a sa, anterior încheierii căsătoriei, iar considerentele pentru care a vândut imobilul a fost acela că nu avea loc de muncă, nu realiza venituri din care să se întrețină, iar bunicii acestuia s-au oferit ca, în schimbul prețului obținut din vânzarea apartamentului de către aceștia, să-i asigure banii necesari întreținerii.

Pârâtul precizează că s-a obligat față de executorul judecătoresc să achite sumele de bani datorate creditoarei, ceea ce a și făcut, însă reclamanta i-a returnat banii. Susține că a încercat să trimită suma datorată, cu titlu de sultă și prin poștă reclamantei, însă aceasta a refuzat și de această dată primirea banilor, urmărind de fapt să devină proprietara unui apartament care nu i-a aparținut niciodată.

Pârâta G___________ E____ a formulat întâmpinare (fila 32 dosar), prin care a solicitat, pe cale de excepție, anularea ca netimbrată a cererii formulate de reclamantă, iar pe fond respingerea cererii.

Pârâta a arătat că la data de 24.10.2008, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la BNP D____ F______, a cumpărat apartamentul proprietate personală a nepotului său, pârâtul N_____ G_______, cu suma de 31.253 lei, care era plecat în străinătate, își pierduse locul de muncă, nu realiza venituri și avea nevoie urgentă de bani pentru a se întreține și pentru se întoarce în țară. Se susține că nu s-a urmărit fraudarea patrimoniului reclamatei creditoare și că a achitat toate taxele notariale, fiind cumpărători de bună-credință și că nu a avut cunoștință despre relațiile dintre reclamantă și pârâtul N_____ G_______ sau despre procesele acestora.

La termenul de judecată din data de 12.12.2011, reclamata L__ I______ (fostă N_____) a depus la dosar Note de ședință, prin care a arătat că prețul de vânzare al apartamentului este neserios, în sensul că un apartament cu două camere situat din centrul mun. Reșița valora între 20.000-30.000 euro (80.xxxxxxxxxxx lei), deci cu mult peste valoarea declarată ca fiind prețul vânzării menționată în contractul încheiat între părți.

De asemenea, reclamanta susține că pârâta Giurgiulena Elene avea cunoștință despre relațiile dintre reclamantă și pârâtul N_____ G_______ sau despre faptul că pe rolul instanțelor se află dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect partajul bunurilor comune ale părților.

În ceea ce privește susținerea pârâtului N_____ G_______, arată că acesta încearcă să inducă în eroare instanța, cu privire la precizarea faptului că transmiterea dreptului de proprietate a fost efectuată înainte de a fi pronunțată vreo hotărâre judecătorească. Reclamanta menționează că la data de 06.12.2007, Judecătoria Reșița, prin sentința civilă 3113, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sultei și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 26.860 lei . De asemenea, susține faptul că susținerea pârâtului că sentința judecătorească a rămas definitivă și irevocabilă după data vânzării apartamentului nu poate fi reținută, întrucât și în contractul de vânzare-cumpărare a fost menționat la sarcini procesul respectiv. Cât privește faptul că pârâtul ar fi fost dispus și chiar a încercat să achite suma de bani datorată în rate, arată că nu intră în discuție întrucât au trecut deja 4 ani și pârâtul a încercat să achite lunar câte 50 lei. În concluzie, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

La termenul de judecată din data de 23.01.2012, pârâtul N_____ G_______ a depus la dosar Note de ședință, prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantă, reiterând faptul că nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă .

În motivare, arată că, neavând mijloacele financiare necesare întreținerii, bunicii săi s-au oferit să-i cumpere imobilul proprietate exclusivă, dobândit anterior căsătoriei și că reclamanta nu avea niciun drept asupra acestuia. Arată, de asemenea, că a fost de bună-credință și după pronunțarea hotărârii judecătorești a dorit să achite sulta reclamatei debitoare în rate, însă aceasta a refuzat categoric primirea banilor, returnându-i. Arată că nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni, respectiv de înșelăciune prin vânzarea imobilului în cauză.

La termenul de judecată din data de 09.07.2012, instanța, având în vedere copia extrasului din registrul de decese nr.xxxxx/12.01.2012, privind pe defunctul G___________ G_______ (fila 57 dosar), a luat act de decesul pârâtului G___________ G_______ și, în temeiul disp. art.243 alin.1 Cod procedură civilă, a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului, a numitei N_____ M____ (fostă G___________), în calitate de fiică și a soției acestuia G___________ E____.

Prin sentința civilă nr. 2603/17.09.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Reșița a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată din oficiu; a respins acțiunea formulată de reclamanta L__ I______ (fostă N_____) în contradictoriu cu pârâtul G___________ G_______, ca fiind introdusă împotriva unei persoane care nu are capacitate procesuală de folosință; a admis cererea formulată de reclamanta L__ I______ (fostă N_____) în contradictoriu cu pârâții N_____ G_______, N_____ M____ (fostă G___________) și G___________ E____ și a dispus revocarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat de către BNP D____ F______ sub nr.3554/24.10.2008, cu privire la imobilul evidențiat în CF nr. xxxxx-C1-U6 Reșița (provenit prin conversia de pe hârtie a CF nr. xxxxx-Reșița Română) top R207/4/____________________ nr.1 în suprafață de 74,14 mp situat administrativ în mun.Reșița, ________________, __________, jud.C____-S______, cu obligarea pârâților la plata către reclamantă a sumei de 1690,40 lei , cu titlul de cheltuieli de judecată.

În baza art.18 din OUG 51/2008 a obligat pârâtul N_____ G_______ la plata față de stat a sumei de 2663,58 lei, cu titlul de cheltuieli procesuale.

Față de sentința civilă nr.2603/17.09.2012 a Judecătoriei Reșița au declarat recurs numitele G___________ E____ și R__________ M____ (fostă N_____), criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând casarea hotărârii și trimiterea dosarului pentru rejudecare la Judecătoria Reșița, modificarea hotărârii și respingerea cererii.

Prin decizia civilă nr.91/R/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul C____-S______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost admis recursul formulat de pârâții R__________ M____ (N_____ M____ la instanța de fond), cu reședința în Reșița ________________, __________, jud.C____-S______, G___________ E____, domiciliată în _____________________, jud.C____-Seevrin și N_____ G_______, domiciliat în ____________________, jud.C____-S______ împotriva Sentinței civile nr. 2603/17.09.2012, pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, de Judecătoria Reșița, în contradictoriu cu reclamanta L__ I______ (fostă N_____), cu domiciliul în mun. Reșița, P-ța 1 Decembrie 1918, nr.7, __________, Jud. C____-Seevrin și pârâtul G___________ G_______ (decedat), a fost casată sentința civilă recurată și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Judecătoria Reșița.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Reșița sub nr. XXXXXXXXXXXXX* la data de 17.04.2014, fiind repartizată manual completului C3.

Prin sentința civilă nr.1217/17.07.2014, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Reșița a admis acțiunea revocatorie formulată de reclamanta L__ I______ ( fostă N_____), în contradictoriu cu pârâții N_____ G_______, R__________ M____ (fostă N_____ M____, fostă G___________ ) și G___________ E____.

A declarat inopozabil reclamantei contractul de vânzare-cumpărare autentificat de către BNP D____ F______ sub nr. 3554/24.10.2008, cu privire la imobilul evidențiat în CF nr. xxxxx-C1-U6 Reșița (provenit prin conversia de pe hârtie a CF nr. xxxxx-Reșița Română) top R207/4/____________________ nr. 1 în suprafață de de 74,14 mp situat adminsitrativ în mun. Reșița, _________________, __________, jud. C____-S______, în limitele realizării creanței reclamantei.

A obligat pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1690,40 lei , cu titlul de cheltuieli de judecată.

A obligat pârâtul N_____ G_______ la plata față de stat a sumei de 2663,58 lei, cu titlul de cheltuieli procesuale.

În considerentele sentinței, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta L__ I______ și pârâtul N_____ G_______ s-au căsătorit la data de 24.08.2002, în fața ofițerului de stare civilă din cadrul Consiliului Local Carașova, iar prin sentința civilă nr.2304/14.09.2006, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.3035/2006, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 06.11.2006 prin neapelare, s-a dispus desfacerea căsătoriei din vina soțului pârât și reluarea de către reclamanta N_____ I______ a numelui purtat anterior căsătoriei, acela de L__.

Ca urmare a desfacerii căsătoriei, prin sentința civilă nr. 3113/06.12.2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a dispus atribuirea bunurilor mobile și a lucrărilor de îmbunătățire efectuate la apartamentul situat administrativ în Reșița, ________________ , __________, jud. C____-S______, bun propriu al pârâtului N_____ G_______, reținute ca fiind dobândite și executate prin aport comun și egal de către ambii soții, pârâtului N_____ G_______ și obligarea acestuia să plătească reclamantei suma de 23.934,36 lei, cu titlul de sultă, în termen de 2 (două) luni de la rămânerea definitivă a sentinței.

De asemenea, pârâtul N_____ G_______ a fost obligat să plătescă reclamantei suma de 2926,10 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul a formulat apel în termen legal, iar reclamanta a formulat cerere de aderare la apel.

Prin decizia civilă nr.500/R/29.10.2008, pronunțată de Tribunalul C____-S______, a fost admis apelul pârâtului, dispunându-se partajul bunurilor comune prin lotizare, pârâtul fiind obligat la plata sultei de 15.097,03 lei.

Cu cinci zile înainte, respectiv în data de 24.10.2008, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3554 de BNP F______ D____, pârâtul N_____ G_______ a vândut bunicului său matern G___________ G_______, în vârstă de 73 ani, întregul său drept de proprietate asupra apartamentului bun propriu situat administrativ în Reșița, _________________, __________, jud. C____-S______, înscris în CF nr.xxxxx Reșița Romană, nr. top.R207/4/___________ prețul de 31.253 lei, preț pe care vânzătorul a declarat că l-a primit în întregime în 24.10.2008, înainte de semnarea contractului. În cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare se face mențiunea că asupra imobilului descris mai sus există notat în Cartea Funciară procesul intentat de L__ I______ (fostă N_____), în baza acțiunii civile din dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, înregistrată la Judecătoria Reșița, notațiune care se menține în continuare.

Împotriva deciziei instanței de apel, reclamanta a formulat recurs, în termen legal, iar prin decizia civilă nr.168/24.02.2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara a fost admis recursul, dispunându-se casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul C____-S______.

În rejudecare, la data de 02.07.2009 apelantul pârât N_____ G_______ a formulat cerere de retragere a apelului principal declarat împotriva Sentinței civile nr.3113/06.12.2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Prin decizia civilă nr.213/12.11.2009, Tribunalul C____-S______ a luat act de renunțarea la apel formulată de pârâtul N_____ G_______, constatându-se, totodată, că aderarea la apel a rămas fără obiect.

La data de 08.02.2010, prin încheierea camerei de consiliu pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost învestită cu formulă executorie sentința civilă nr.3113/06.12.2007, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Întrucât pârâtul N_____ G_______ nu și-a executat de bună-voie obligația de a achita reclamantei sulta de 23.934,36 lei, au fost inițiate de către reclamantă, în calitate de creditoare, formele de executare silită în dosarul execuțional nr. 7225/2010 al B__ M______ G_______.

Având în vedere că pârâta R__________ M____ (fostă G___________ M____, fostă N_____ M____) și mama pârâtului N_____ G_______ nu a făcut dovada prin declarație autentică că a renunțat expres la moștenirea defunctului său tată, instanța a apreciat că, în temeiul calității sale de fiică a defunctului G___________ G_______, are calitate procesuală în prezenta cauză.

Instanța a reținut că reclamanta, creditoarea din dosarul de executare silită nr.7225/2010, are împotriva de pârâtului N_____ G_______, debitor în cadrul aceluiași dosar, o creanță certă, constatată prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3113/06.12.2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, definitivă la data de 12.11.2009.

Susținerea pârâților potrivit căreia creanța reclamantei nu este anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare atacat, motiv pentru care nu ar fi îndeplinită una din condițiile mai sus menționate, nu poate fi reținută.

Creanța reclamantei este anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare atacat, fiind stabilită la data de 06.12.2007 prin sentința civilă nr.3113, pronunțată de Judecătoria Reșița, moment în care dobândește caracter cert și lichid, ea devenind numai exigibilă la data rămânerii definitive a hotărârii mai sus menționate, respectiv la data de 12.11.2009.

De altfel, pârâtul formulează apel, criticând sentința pentru modul în care a fost dispusă sistarea stării de comunitate - atribuirea bunurilor în natură și obligarea acestuia la plata sultei, nu și sub aspectul masei bunurilor comune reținute, a cotei de contribuție a reclamantei sau a valorii bunurilor comune.

Referitor la condiția ca actul atacat să fi produs un prejudiciu reclamantei, instanța a reținut că pârâtul N_____ G_______ nu a executat de bună voie obligația stabilită prin hotărâre în sarcina acestuia, astfel că reclamanta a trecut la executare silită, însă, în urma demersurilor întreprinse, executorul judecătoresc a constatat că pârâtul debitor nu mai deține bunuri imobile, ca urmare a înstrăinării apartamentului prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu bunicii acestuia, fiind anulată în acest sens încheierea nr. 7255/25.03.2010, emisă de OCPI C____-S______, prin care s-a dispus notarea somației de plată în favoarea creditoarei L__ I______, prin sentința civilă nr. 2864/13.10.2010 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Astfel că reclamanta se află în imposibilitate de recuperare a sumei de xxxxx,46 lei, atâta timp cât debitorul nu are alte bunuri în proprietate, nu are venituri care să poată fi poprite și efectuează la diferite intervale de timp plăți modice (50 sau 100 lei), în raport de valoarea creanței și susține ferm că își va achita obligația, însă nu așa cum cere fosta lui soție, ci atunci când el va avea mijloace.

Prin urmare, instanța a reținut că, prin înstrăinarea imobilului mai sus menționat, pârâtul N_____ G_______, debitor în dosarul de executare silită, și-a creat starea de insolvabilitate, împrejurare ce are drept consecință prejudicierea reclamantei, creditoare în dosarul de executare, care se vede în situația de a nu-și putea acoperi creanța.

Cu privire la condiția fraudei, instanța a reținut că noțiunea de fraudă - condiție a acțiunii pauliene - are un înțeles special, nu se confundă cu dolul contractual, ci este suficient ca debitorul să fi avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditor.

În speță, atât pârâtul N_____ G_______, debitor în dosarul de executare silită, cât și terțul dobânditor, în calitate de bunic al pârâtului vânzător, și care, locuind împreună cu pârâtul N_____ G_______, știau situația economică a acestuia și aveau cunoștință despre litigiul dintre părți, despre care s-a făcut mențiune în însuși contractul de vânzare-cumpărare atacat, precum și despre pretențiile formulate de reclamantă, au cunoscut faptul că prin înstrăinarea imobilului deținut (singurului bun de valoare comparabilă cu valoarea creanței) nu se putea acoperi creanța reclamantei și că acest lucru o va prejudicia pe aceasta.

Prin contribuția bunicului la cumpărarea apartamentului de la nepot, adică în familie, în condițiile în care nu avea nevoie de altă locuință (apartamentul a fost folosit în continuare tot de către pârât) și nu dispunea de resurse financiare în acest sens, a urmărit prejudicierea reclamantei în sensul de a o pune în imposibilitate de a mai recupera vreo sumă de bani de la pârâtul N_____ G_______.

Față de aceste considerente, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile din textul de lege arătat mai sus, urmând să admită acțiunea revocatorie formulată de reclamantă, ca fiind întemeiată.

Împotriva sentinței civile nr.1217/17.07.2014, pronunțată de Judecătoria Reșița, au declarat recurs pârâții-recurenți N_____ G_______, Giurgiulena E____ și R__________ M____, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, pe care o consideră ca fiind nelegală si netemeinică, în sensul respingerii cererii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea căii de atac, au arătat că instanța de fond în mod greșit a reținut că reclamanta avea o creanță certă, lichidă și exigibilă la data când imobilul ce face obiectul contractului a cărei anulare se solicită a fost înstrăinat, în realitate sentința civilă nr.3131/2006, prin care s-a constatat creanța reclamantei, a fost modificată de mai multe ori, împărțirea bunurilor comune soluționându-se prin decizia civilă nr.213/12.11.2009 a Tribunalului C____-S______, dată la care abia atunci creanța reclamantei a devenit certă lichidă și exigibilă conform dispozițiilor art.975 Cod civil.

Tot în mod greșit instanța de fond a reținut că N_____ G_______ și pârâții, bunicii săi, au fost de rea-credință la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare și că bunicul său nu avea posibilități materiale de a achiziționa acest apartament, iar N_____ G_______ avea posibilități materiale să se întrețină, deoarece lucrează în străinătate.

Solicită să se constate că dimpotrivă, cu actele depuse la dosar, a dovedit că vânzarea a fost reală, N_____ G_______ având nevoie de bani pentru întreținere, bunicul său având posibilități pentru a cumpăra apartamentul. N_____ G_______ a făcut dovada prin actele provenite de la Primăria Carașova că nu mai lucrează, că nu are niciun fel de venituri, locuiește cu bunica sa, o ajută în gospodărie, motiv pentru care a și fost scutit de la plata taxelor de timbru.

Tot în mod greșit instanța de fond a reținut, fără nici un document justificativ, cu toate că inclusiv pârâta R__________ M____ a arătat că nu a acceptat succesiunea după moartea tatălui său, că aceasta are calitatea de pârâtă, fiind obligată inclusiv la cheltuieli de judecată.

Solicită să se constatate că pârâta R__________ M____ nu are calitate de pârâtă, neacceptând niciodată succesiunea defunctului său tată și să se respingă acțiunea reclamantei față de aceasta.

Un alt motiv pentru care solicită respingerea acțiuni reclamantei este acela că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra ceea ce i s-a cerut, respectiv să dispună revocarea contractului de vânzare-cumpărare din 24.10.2008, instanța schimbând obiectul cererii, declarând inopozabil contractul în cauză.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, solicită să se constate că au fost scutiți de la plata acestora, fapt de care instanța de fond nu a ținut seama.

Au mai arătat că din cuprinsul legii civile și a practicii constante civile rezultă clar condițiile ce trebuie să fie îndeplinite pentru admiterea cererii reclamantei. Acțiunea reclamantei nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi admisă. Creanța reclamantei este ulterioară actului de vânzare-cumpărare și prin urmare acest act nu poate fi nici prejudiciabil și nici fraudulos, N_____ G_______ încheind acest contract din lipsă de venituri, neavând la data respectivă reprezentarea creanței reclamantei.

Contractul de vânzare-cumpărare în cauză, N_____ G_______ la încheiat în data de 24.10.2008, deci la o dată la care reclamanta nu avea nicio hotărâre definitivă și irevocabilă prin care să se constate o sumă de bani pe care N_____ G_______ să i-o plătească.

În motivare, Judecătoria Reșița nu a ținut seama de acest aspect foarte important, deoarece potrivit legii, pentru admiterea acțiunii pauliene formulată de reclamantă, se cere ca aceasta să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă iar această creanță să fie anterioară actului a cărui anulare se solicită.

Din cuprinsul înscrisurilor depuse în dosar se constată că la data de 24.10.2008, când a fost încheiat actul la care anulare se solicită, reclamanta nu avea niciun fel de creanță împotriva lui N_____ G_______.

În drept, au invocat dispozițiile art.975 Cod civil.

Prin decizia civilă nr. pronunțată în dosar nr. Tribunalul C____-S______ a respins recursul declarat de recurenții N_____ G_______, Giurgiulena E____, și R__________ M____, împotriva sentinței civile nr.1217/17.07.2014, pronunțată de Judecătoria Reșița.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul C____-S______ a reținut că principala critică pe care recurenții o aduc sentinței atacate vizează faptul că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că acțiunea promovată de reclamantă întrunește condițiile prevăzute de art.975 Cod civil.

Verificând sub acest aspect sentința atacată, tribunalul constată că instanța de fond a analizat punctual fiecare din condițiile prevăzute de art.975 Cod civil, raportându-se la probatoriul administrat în cauză, și concluziile acesteia se impun a fi menținute în calea de atac.

Reclamanta-intimată L__ I______ are o creanță certă, lichidă și exigibilă stabilită prin titlul executoriu sentința civilă nr.3113/6.12.2007, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Ulterior acestei sentințe, în 24.10.2008 pârâtul N_____ G_______ vinde apartamentul situat în Reșița, ________________, __________, județul C____-S______ bunicilor săi, creându-și o stare de insolvabilitate, apartamentul respectiv fiind singurul bun pe care reclamanta L__ I______ l-ar fi putut executa silit.

Precizarea pârâtului cum că sentința respectivă a rămas irevocabilă după data vânzării apartamentului și astfel este considerat un vânzător de bună-credință, nu poate fi reținută deoarece chiar și în contractul de vânzare-cumpărare a fost menționat la sarcini procesul respectiv.

Recurenții susțin că creanța reclamantei L__ I______ nu ar fi fost anterioară încheierii contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 24.10.2008. Și această susținere a fost analizată de instanța de fond, argumentele impunându-se a fi menținute în calea de atac, cu precizarea că titlul executoriu de care se prevalează reclamanta L__ I______ este chiar sentința civilă nr.3113/6.12.2007, care nu a fost schimbată în căile de atac.

Ca un argument în sprijinul afirmației că nu a intenționat să își creeze o stare de insolvabilitate în dauna reclamantei, fiind de bună-credință, recurentul N_____ G_______ arată că a expediat prin poștă reclamantei diferite sume de bani în contul datoriei pe care o are. Sumele modice pe care a probat recurentul N_____ G_______ că le-a expediat reclamantei nu pot fi apreciate ca o executare benevolă a obligației sale, raportat la cuantumul creanței și la încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 24.10.2008, încheiat în dauna drepturilor reclamantei.

În recurs se susține și că pârâta R__________ M____ nu ar avea calitatea de pârâtă, aspect care nu mai poate fi discutat în acest moment procesual față de considerentele deciziei civile nr.91/6.03.2013.

Recurenții susțin că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra revocării contractului de vânzare-cumpărare din24.10.2008, schimbând obiectul cererii de chemare în judecată atunci când a declarat inopozabil reclamantei contractul respectiv.

O eventuală admitere a recursului sub acest aspect și dispunerea revocării contractului de vânzare-cumpărare din 24.10.2008 ar reprezenta o agravare a situației recurenților în propria cale de atac conform art.296 Cod procedură civilă, raportat la art.316 Cod procedură civilă.

Reclamanta L__ I______ nu a atacat sentința civilă nr.1217/2014 sub acest aspect, înțelegând că prin soluția pronunțată de instanța de fond are posibilitatea de a proceda la executarea silită asupra apartamentului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 24.10.2008 în limitele realizării creanței sale.

Recurentul N_____ G_______ critică sentința pronunțată de Judecătoria Reșița și sub aspectul obligației sale la plata cheltuielilor de judecată, însă dispozițiile art.274 Cod procedură civilă au fost corect aplicate de instanța de fond.

Pârâți Giurgiuleanca E____, R__________ M____ și N_____ G_______ au formulat în termen legal revizuire împotriva deciziei civile nr. 284/15.12.2014 pronunțată de Tribunalul C____-S______, criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând modificarea acestei hotărâri

În motivarea cererii, revizuientul consideră că Tribunalul C____ - S______ nu s-a pronunțat asupra lucrurilor pe care le-au cerut și nu a luat în considerare înscrisurile doveditoare.

A solicitat Tribunalului C____-S______ să se pronunțe asupra modului în care creanța reclamantei a devenit certă, lichidă și exigibilă și mai ales asupra datei la care aceasta a devenit certă, lichidă, exigibilă față de motivarea făcută de instanța de fond.

Tribunalul C____-S______ nu s-a pronunțat asupra acestor aspecte, mulțumindu-se să rețină doar că instanța de fond a analizat punctând fiecare din condițiile prevăzute de art. 965 C.C. Aceasta echivalează cu o nepronunțare asupra cererii.

Instanța constată în mod greșit data la care creanța reclamantei devine certă, lichidă și exigibilă ca fiind data pronunțării sentinței civile nr. 3113 din 06.12. 2007 și nu data pronunțării deciziei nr. 213 din 12.11. 2009. Actul atacat a fost încheiat în data de 24.08. 2008. La această dată creanța reclamantei nu era certă, lichidă si exigibilă.

Sentința nr. 3113 din 06.12.2007 în care creanța reclamantei s-a constatat pentru prima dată a fost modificată prin decizia Tribunalului C____-S______ nr. 500 din 29.10. 2008, ulterior și această decizie prin care cuantumul creanței reclamantei a fost modificat a fost și ea modificată prin decizia nr. 168 din 24.02. 2009 a Curții de Apel Timișoara. Dosarul a fost trimis spre rejudecare și de abia în data de 12.11.2009 prin decizia nr. 313 a Tribunalului C____-S______ dosar" a fost soluționat și creanța reclamantei a devenii certă, lichidă si exigibilă a fost soluționată.

De asemenea a solicitat Tribunalului C____-S______ să verifice aspectul legat de buna-credință și insolvabilitate, aspect pe care Tribunalul C____- S______ nu l-a analizat sub nici o formă fiind făcută dovada cu sentința civilă nr. 3113 din data de 06. 12. 2007 că deține bunuri mobile ce pot face obiectul executării silite. De asemenea a depus înscrisuri din care rezultă că bunicii săi au avut venituri și că astfel au avut posibilitatea achiziționării apartamentului contracarând astfel afirmațiile fără niciun temei făcute de Judecătoria Reșița.

De asemenea, a solicitat să se analizeze lipsa calității procesuale pasive a pârâtei R__________ M____, deoarece cu actele de la dosar a dovedit că aceasta nu are calitate de pârâtă în dosar, deoarece nu a acceptat succesiunea defunctului Giurgiulena G_______. Tribunalul reține că acest aspect nu mai poate fi discutat deoarece el a fost reglementat de Decizia Civilă nr. 91/ 06. 03. 2013. Prin Decizia Civilă nr. 91/ 06. 03. 2013 s-a dispus casarea cu trimitere tocmai pentru a se analiza calitatea de pârâtă a Rechterger M____ .

A solicitat Tribunalului a se pronunța și asupra unei alte greșeli săvârșite de Judecătoria Reșița, respectiv schimbarea obiectului cauzei. Sub acest aspect Tribunalul C____-S______ arată că nu poate să îngreuneze situația pârâților în propria cale de atac, dar nu a solicitat revocarea contractului cumpărare-vânzare, ci admiterea recursului și respingerea cererii reclamantei, ca inadmisibilă așa cum retine instanța de recurs si instanța de fond atunci când schimbă obiectul cauzei.

Apelanții susțin că Tribunalul C____-S______ nu ține seama de înscrisurile din care rezultă că cumpărătorii apartamentului care au o situație materială bună și puteau să cumpere apartamentul contrar celor menționate în motivarea instanței de fond care își bazează întreaga argumentației privitoare la lipsa bunei credințe la încheierea contractului de cumpărare-vânzare a cărui anulare se solicită pe faptul că cei 2 cumpărători nu aveau situație materială de a cumpăra apartamentul, iar vânzătorul lucra în străinătate, avea posibilități materiale și a continuat să locuiască în acest apartament și după vânzare.

Există înscrisuri anterioare pronunțării deciziei Tribunalului C____-S______, care dovedesc că vânzătorul N_____ G_______ nu avea venituri și nu a mai locuit în acest apartament, de asemenea există înscrisuri din care rezultă că N_____ G_______ nu se afla în stare de insolvabilitate, având bunuri mobile ce pot face obiectul executării silite, precum și înscrisuri în dosarul penal nr. 104/ P/ 2011, din care rezultă că pârâtul N_____ G_______ a încercat să se înțeleagă cu reclamanta, însă aceasta a refuzat. Aceste înscrisuri dacă ar fi fost luate în considerare ar fi avut un caracter determinant, apt de a duce la pronunțarea altei soluții, respectiv de admitere a recursului formulat.

In drept, invocă disp. art. 322 și 5 C.pc.

In susținerea cererii revizuienții au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri :copia buletinului de identitate a lui N_____ G_______ din care rezultă că domiciliază în Carasova, copia veniturilor lui Giurgiulena G_______ și a lui Giurgiulena E____, declarația lui Giurgiulena E____ că a acceptat succesiunea soțului său declarația lui R__________ M____ că nu acceptă succesiunea, adeverință de la asociația de locatari.

Intimata L__ I______ a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată și nelegală și acordarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, intimata a susținut reaua credință a recurentului revizuient N_____ G_______ prin aceea că deși la data de 06.12.2007 Judecătoria Reșița a pronunțat Sentința civilă nr. 3113 în dosarul XXXXXXXXXXXXX, Sentință prin care acesta a fost obligat a plăti sulta și cheltuielile de judecată în cuantum de 26.860 lei, în termen de două luni, au trecut 7 ( șapte ) ani și acesta nu a dat curs dispozițiilor instanței. Consideră că dacă, în timpul deliberării, instanța găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părților."

Invocă excepția nulității, tuturor actelor întreprinse de Tribunal în prezentul dosar după data de 05.03.2015. La acea dată, după rămânerea în pronunțare, cauza prezentă a fost repusă pe rol în timpul ședinței de judecată deci nu în timpul deliberării, așa cum apare înscris și pe ECRIS, după ce instanța a lăsat cauza în pronunțare, în acest sens, invoca înregistrarea audio a ședinței din data de 05.03.2015, în care se poate asculta faptul că Tribunalul C____-S______ a repus cauza pe rol, după ce aceasta a rămas în pronunțare, preluând motivele de revizuire de la apărătorul părților adverse (care s-a prezentat la termen în ședința publică), instanța acordând un alt termen.

Referitor la Motivele Revizuirii la pag. 1 alin. 6 că: "Tribunalul C____ -S______ nu s-a pronunțat asupra acestor aspecte, mulțumindu-se să rețină doar că instanța de fond a analizat punctând fiecare din condițiile prevăzute de art. 965 C.civ. Aceasta echivalează cu o nepronunțare asupra cererii noastre."

Apoi în motivele de Revizuire, aceștia reiau motivarea din opinia separată în care se susține că o creanță este certă doar dacă o instanță s-a pronunțat definitiv asupra ei Se susține astfel, că o creanță litigioasă, (dovedită ulterior ca certă), nu are acest caracter de la momentul nașterii ei, ci doar dacă o instanță se pronunță definitiv asupra acesteia. Această motivare nu poate fi primită. Chiar dacă o creanță este contestată, litigioasă și, mai apoi, constatată definitiv de instanță că este certă, aceasta are caracter cert de la momentul nașterii sale, și nu de la momentul rămânerii definitivă a unei Sentințe care îi constată acest caracter. A raționa altfel, ar însemna să se atribuie caracter cert doar creanțelor asupra cărora s-a pronunțat definitiv o sentință care să le consacre ca fiind certe, ceea ce, practic ar bulversa tot circuitul economic și civil.

Continuând să dea dovadă de rea credință, revizuienții invocă cele de mai sus, în disprețul Deciziei civile nr. 284/2014, cea cerută a fi revizuită, unde la fila 8 alin. 7 instanța de recurs precizează " Verificând sub acest aspect sentința atacată (fondul) tribunalul constată că instanța de fond a analizat punctual fiecare din condițiile prevăzute de art. 975 Cod civil, raportându-se la probatoriul administrat în cauză, și concluziile acesteia se impun a fi menținute în calea de atac"

Prin urmare, în calea de atac a recursului motivele revizuientilor au fost verificate fiecare în parte raportate la întreg probatoriu, astfel că invocarea de către aceștia că în calea recursului nu au fost analizate aceste aspecte, consideră că urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

Referitor la Motivele Revizuirii la pag. 2 alin. 3 cum că: " Tribunalul C____ - S______ nu a verificat aspectul legat de buna credință*` la fila 8 alin 12 din Sentința criticată este analizat si acest aspect astfel că și din acest punct de vedere consideră că acest motiv urmează a fi respins.

Mai mult, recurenții revizuienți, dovedesc pe mai departe că nu doresc să respecte dispozițiile date în Sentința civilă nr. 3113/2007, deoarece aceștia prin apărător precizează " Eu am făcut dovada cu sentința civilă nr. 3113 din data de 06.12.2007 că dețin bunuri mobile ce pot face obiectul executării silite."; ori, la fila 8 alin. 6 din Sentința civilă nr. 3113/2007 se menționează
contrariul.

Din cuprinsul dispozițiilor reiese foarte clar fără locuri de interpretare faptul că N_____ G_______ este obligat să plătească sultă în bani ( 23.xxxxx lei) nicidecum să dea bunuri către fosta soție L__ I______, care au fost atribuite exclusiv revizuientuiui recurent, situație față de care consideră că si din acest punct de vedere urmează a fi respinsă această solicitare.

Precizează faptul că dna. R__________ M____ are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind succesoarea defunctului Giurgiulena G_______.

Toate motivele invocate au fost analizate de instanța de recurs și detaliate pe parcursul Deciziei civile nr. 284/2014:

Analiza acestora s-a făcut raportat la probatoriul administrat: Însăși revizuienții recurenți prin apărător la fila 2 alin. 3 fraza 2 din Motivele Revizuirii, recunosc creanța însă doresc să dea bunuri mobile în loc de bani, ceea ce contravine dispozițiilor titlului executoriu Sentința civilă 3113/2007

.

Deși se susține că bunicii lui N_____ G_______ au avut venituri care au putut susține achiziția apartamentului, specifică faptul că în prezenta speță, aceștia au formulat cerere de ajutor public judiciar care le-a și fost admisă de Tribunalul C____-S______ în faza procesuală a recursului, ceea ce demonstrează faptul că aceștia nu au venituri care să susțină nici măcar judecarea unei cereri de recurs, cu atât mai puțin achiziționarea unui imobil. Dl. Giurgiulena G_______ este decedat și, prin urmare nu mai realizează venituri (raportat la "copia veniturilor lui G.G. pag. 3, al. 3 din Revizuire").

Examinând susținerea revizuientei prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu, în baza art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, instanța constată că cererea nu este întemeiată, motiv pentru care urmează a fi respinsă, pentru următoarele:

În lecturarea temeiurilor de revizuire, instanța reține că motivele care au determinat partea să formuleze cererea sunt cele reținute de art. 322 pct. 5 - revizuirea pentru descoperirea de înscrisuri noi.

Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:

Potrivit art. 322 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri (…) se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Ori, Tribunalul constată că prin cererea de revizuire, revizuienții au formulat apărări de fond, criticile aduse vizând analiza excepției privind lipsa calității procesuale a unei părți, a datei la care creanța reclamantei a devenit certă, lichidă și exigibilă, de buna credință a părților, de starea de insolvabilitate a acestora, dar și de modul de aplicare a dispozițiilor sentinței civile consemnate anterior.

Ori, cererile formulate de către parte nu se încadrează în motivele expuse prin temeiul de drept invocat, expus „ad literam” de către Tribunal. Toate motivele invocate au fost deja supuse unei analize instanțelor anterioare, ori, o dată judecate motivele invocate de către cele două instanțe de fond și de recurs, acestea nu mai pot fi analizate,

În cererea de revizuire, nu se face mențiune cu privire la înscrisuri care să nu fi avute în vedere de către instanța de fond sau de recurs și care să fie esențiale în pronunțarea hotărârii, și de care instanțele să nu fi avut cunoștință.

Față de considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, văzând și dispozițiile art. 322 C.pr.civ., Tribunalul va respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții pârâți Giurgiuleanca E____, R__________ M____ și N_____ G_______ împotriva deciziei civile nr. 284/15.12.2014 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX* de Tribunalul C____-S______.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienții pârâți Giurgiuleanca E____, R__________ M____ și N_____ G_______ împotriva deciziei civile nr. 284/15.12.2014 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX*de Tribunalul C____-S______, în contradictoriu cu intimatul pârât G___________ G_______ și intimata reclamantă L__ I______.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 mai 2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M________ M_____ C______ A___ N_____ B__ S_____ L_______

GREFIER

Ș______ C______

Red M.M./17.06.2015

Tehnored. Ș.C./18.06.2015

Ex.2

Judecător tribunal Rorariu L_______

Judecător fond – I_____ B_______ M______