Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - anulare act administrativ-

R O M A N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

S E N T I N Ț A NR. 2763

Ședința publică din data de 29 mai 2014

Președinte O_________ G_______

Grefier B________ C_______

Pe rol, judecarea cererii având ca obiect “anulare act administrativ” formulată de reclamantul M______ S____-N_____, domiciliat în mun. C-lung Moldovenesc, ____________________________. 137, jud. Suceava în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Suceava.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 15 mai 2014, susținerile apărătoarei reclamantului fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta, și când, pentru a da posibilitatea apărătoarei pârâtei să depună la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 22 mai 2014, apoi din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 29 mai 2014.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 10.10.2012 sub nr.XXXXXXXXXXXXX, reclamantul M______ S____ N_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Sucursala Suceava, anularea deciziei nr.xxxxx din 17.09.2012 emisă de pârâtă.

În motivarea acțiunii, a arătat că prin decizia contestată, fără a o motiva, APIA – Sucursala județului Suceava a respins contestația formulată împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr.8375/27.07.2012 - Titlu executoriu - prin care s-a stabilit că trebuie să restituie reclamantul următoarele sume: FEADR-EU-AMP1 3347,64 LEI, FEADR-EU-AMP2 1565,85 LEI, FEADR-Na AMP1 734,87 lei, FEADR-NA-AMP2 343,71 lei, suma totală fiind de 5992,07 lei, reprezentând sume plătite necuvenit pentru anul 2008, an pentru care a solicitat măsuri de agromediu; că din procesul verbal nu rezultă modul de calcul al sumelor pe care este obligat să le restituie ca sume necuvenite, din ce se compun aceste sume, ci numai faptul că în urma controlului administrativ s-a constatat o diminuare a suprafeței pentru care a solicitat măsuri de agromediu în anul 2008, respectiv de la 8,8 ha teren declarat, la 6,61 ha suprafață determinată.

În ceea ce privește suprafețele de teren declarate, a arătat reclamantul că acestea s-au făcut după suprafețele înscrise în registrul agricol și pentru care se plătește impozit, suprafețe care au rămas în realitate neschimbate până la această dată, dar care au fost diminuate periodic de la an la an, unilateral, urmare a fotogramelor efectuate de către APIA.

Urmare a acestui fapt, conform procesului verbal de constatare nr.xxxxx/03.09.2010, a fost obligat să restituie suma de 581,07 lei, sumă achitată de reclamant în totalitate la data de 04.10.2010, conform facturii M__ xxxxxxxx, iar conform procesului verbal nr.3991/20.04.2012 a fost obligat să restituie suma de 551,06 lei, sumă achitată integral de reclamant la data de 13.07.2012 conform facturilor MAN00006610 și MAN00006612.

Prin decizia APIA nr.xxxxxxx/08.06.2009, pentru acordarea plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață-campania 2008, s-a stabilit că în anul 2008 trebuia să încaseze pentru suprafața de 8,8 ha teren, suma totală de 9608,33 lei , ceea ce ar însemna că pentru 1 ha de teren trebuia să încaseze suma de 1091,85 lei.

Ca urmare a fotogramelor efectuate în anii 2009-2010 a rezultat această diferență, reclamantul trebuind înștiințat printr-o modificare pentru a fi pus în întârziere și să i se pună în vedere să restituie încă de atunci sumele considerate necuvenite.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a propune probe pentru apărare.

Prin sentința nr.2360 din 18 martie 2013 Tribunalul Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a anulat decizia nr.xxxxx/17.09.2012 emisă de pârâtă și procesul-verbal de constatare din data de 27.07.2012.

Totodată, s-a luat act că nu s–au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că actele contestate au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor legale pentru considerentele ce se vor arăta.

Art.5 al.1 și 2 din HG nr.875/2011 prevede că „(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația ca înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare. (2) În situația în care se constată că există indicatori nerealizați sau numai parțial realizați de rezultat/de output/obiective - în special cei care au fost utilizați în procesul de evaluare care a condus la aprobarea finanțării respectivelor proiecte și pentru care beneficiarii și-au angajat prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare răspunderea realizării acestora până la plata finală - autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, pe baza procedurilor proprii, aplică principiul proporționalității stabilit la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanță, respectiv nu autorizează integral sau, după caz, autorizează parțial la plată sumele prevăzute la alin. (1). În aceeași situație, dacă proiectul nu și-a atins scopul propus prin contractele/acordurile/ ordinele/deciziile de finanțare și sumele prevăzute la alin. (1) sunt mai mici decât sumele de recuperat, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanță, întocmesc procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare”.

Raportat la dispozițiile legale enunțate, tribunalul a constatat că pârâta nu le-a respectat, din moment ce a emis procesul-verbal de constatare a neregulilor după un interval de 4 ani, având în vedere că neregulile constatate vizează facilități funciare acordate pentru anul 2008.

În al doilea rând, actele administrativ-fiscale nu sunt motivate, or sub acest aspect, în mod constant ICCJ a statuat că motivarea este necesară din perspectiva posibilității de apreciere atât asupra competenței autorității publice de a emite actul administrativ cât și asupra legalității și temeiniciei măsurii impuse.

Și CEJ a reținut că motivarea trebuie să fie adecvată actului emis și trebuie să reprezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să permită persoanelor vizate să stabilească motivarea măsurilor; insuficiența motivării sau nemotivarea atrag nulitatea sau nevalabilitatea actelor contestate.

În cauza dedusă judecății, pârâta nu a motivat în nici un fel decizia nr.xxxxx/17.09.2012 (fila 5 dosar), iar procesul verbal nr.8375/27.07.2012 nu conține altceva decât o înșiruire de acte normative, fără a se indica la modul concret textul de lege care a fost încălcat, ceea ce conduce la imposibilitatea verificării legalității acestor acte, dar și la concluzia că acestea au fost emise în exces de putere.

Nu în ultimul rând, deși instanța a solicitat pârâtei să facă dovada modalității de calcul a sumelor impuse reclamantului, aceasta nu a făcut o astfel de dovadă.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare, a susținut că instanța de fond nu a cercetat cauza dedusă judecații și nu a motivat sentința dată.

A considerat că procesele verbale au fost întocmite legal și corect, sub aspect de conținut și formă; că tribunalul a avut o atitudine subiectivă și tendențioasă având în vedere numai notele pârâtei ca și când recurenta pârâtă ar fi fost judecată și nu în contradictoriu cu subscrisa; că rolul activ al instanței de judecată a fost depășit în modul de a interpreta probele depuse, solicitându-se mai mereu explicații de la pârâtă în susținerea cererii reclamantului; că instanța trebuia să analizeze înscrisurile aflate la dosar din care rezulta clar de unde decurgea încălcarea obligațiilor reclamantului și respingerea cererii sale de acordare a subvenției și că instanța a diminuat până la lipsă răspunderea fermierului la momentul completării cererii, deși în funcție de aceasta se poate acorda sau nu subvenția solicitată, ținându-se cont de obligațiile asumate și suprafața declarată.

A arătat că instanța de fond nu a reținut faptul ca reclamantul a semnat (deci are cunoștință de condițiile și obligațiile ce și le asumă), inclusiv pachetul GAEC (figurează în anexa III.1 la cererea de acordare sprijin financiar pe suprafață); că pachetul de agromediu presupune acordarea unei sume de bani mai consistentă, dar și asumarea obligațiilor pe o perioadă de 5 ani iar nerespectarea obligațiilor asumate chiar și în al cincilea an atrage aplicarea de sancțiuni multianuale și întocmirea unui proces-verbal de constatare debit, la data când este constatat debitul și nu la data când fermierul a încălcat obligațiile asumate; că pentru gestionarea corectă a suprafețelor de teren, odată la 5 ani se efectuează controale pe suprafețe din aer, se efectuează zboruri care atestă sau nu destinația tuturor suprafețelor de teren.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca legală și temeinică.

A considerat că în mod corect a reținut instanța de fond că actele contestate au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale.

Prin decizia nr. 7710 din data de 15 octombrie 2013, Curtea de Apel Suceava a admis recursul, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pentru a hotărî astfel, curtea a reținut că motivele de critică invocate de pârâtă cu referire la fondul cauzei, motive ce fac trimitere la prevederile art.304(9) Cod proc. civilă, nu pot face obiectul de analiză al instanței în acest cadru procesual, față de excepția de necercetare a fondului cauzei, excepție ce prevalează:

Este de observat astfel, că deși prin contestația dedusă judecății instanței de fond, reclamantul a contestat cuantumul sumelor la a căror restituire a fost obligat, pârâta neprezentând un asemenea mod de calcul, în cauză nu au fost administrate probe în acest sens.

D____ urmare, conform prevederilor art.312 al.5 raportat la art.304 (9) Cod proc. civilă, a admis recursul și a casat sentința cu trimitere spre rejudecare, în vederea completării probatoriului, eventual administrării probei științifice cu o expertiză tehnică în vederea stabilirii cuantumului sumelor ce fac obiectul procesului verbal nr. 8375/27.07.2012.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXXX din data de 06.01.2012.

Prin precizările formulate de pârâtă (filele 16-19), aceasta a arătat că în data de 07.06.2009 a avut loc prima autorizare la plata a fermierului M______ S____-N_____ (ID fermier ROxxxxxxxxx) pentru suprafața totala solicitata de 8,8 ha, din care sub angajament de agromediu 8 ha, rezultând în urma calculului în sistemul electronic IACS Raportul privind calculul plaților atașat prezentei cu următoarele sume : plăți pentru grup cultura SAPS - 526,581 euro; plăți pentru grup cultura ZMD (Zona Montana defavorizata) - 440 euro; plăți pentru grup cultura PI (Pajiști cu înalta valoare naturală) - 1091,2 euro și plăți pentru grup cultura PI.2 (Practici agricole tradiționale) - 510,4 euro.

Procesul verbal de constatare debit si de stabilire a creanțelor bugetare nr.8375/27.07.2012 a fost întocmit doar pentru sumele acordate pentru pachetul de agromediu (PI si PI.2), deoarece aceste plați sunt condiționate, de semnarea, de către fermier a unui angajament multianual pe 5 ani, prin care se obliga sa păstreze aceeași suprafață a parcelei sub angajamentul semnat în primul an conform PNDR .

Obligațiile fermierului, privind Cerințele specifice/de management sunt detaliate în cadrul fișei tehnice a măsurii 214 din P.N.D.R. 2007-2013 (Programul Național de Dezvoltare Rurală).

S-a mai arătat că în cazul de față, din analiza declarației de suprafață semnată de fermier, se observă o diminuare a suprafețelor la parcelele 3 si 5 aflate sub angajament de agromediu (_______________ campania 2008, ulterior se reduce la 2,4 ha campania 2009; ________________ campania 2008, ulterior se reduce la 1,21 ha campania 2009). Diferențele de suprafață fiind împădurite, deși fermierul trebuia sa efectueze lucrări de întreținere pe toată suprafața aflata sub angajament. Conform OUG 125/2006, art. 5 alin 3 ..Pășunile împădurite nu sunt eligibile la plată.

În urma reinstrumentării dosarului în data de 02.02.2012, conform procedurilor APIA, s-a generat un nou Raport privind calculul plaților cu următoarele sume: plăți pentru grup cultura SAPS - 526.581 euro; plăți pentru grup cultura ZMD (Zona Montana defavorizata) - 440 euro; plăți pentru grup cultura PI (Pajiști cu înaltă valoare naturala) - 0 euro și plăți pentru grup cultura P1.2 (Practici agricole tradiționale) - 0 euro.

Se observa ca sumele SAPS si ZMD rămân neschimbate, iar fermierul nu le restituie. Sumele aferente celor doua pachete recalculate sunt 0.

Calculul plaților se face în euro, iar plata se efectuează în lei la cursul de schimb de 3,7413 lei pentru un euro, iar acestea sunt:

Cele doua sume provin din două fonduri destinate agriculturii, în procente diferite astfel: plata agromediu Pachet l (Pajisti cu înaltă valoare naturală) 4082,51 lei și plata agromediu Pachet P1.2 (Practici agricole tradiționale) 1909,56 lei

În concluzie, a arătat că procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 8375/27.07.2012 a fost întocmit în mod corect și legal având ca fundament mecanismul de calcul descris mai sus.

Prin precizările formulate (filele 32-34), reclamantul a arătat că din înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă, privind modul de calcul al sumelor solicitate a fi restituite, rezultă că Procesul verbal de constatare al neregulilor și de stabilire al creanțelor bugetare nr.8375/27.07.2012, "a fost în­tocmit doar pentru sumele acordate pentru pachetul de agromediu (P1 și P1.2) deoarece aceste plăți sunt condiționate de semnarea de către fermier a unui angajament multianual, pe 5 ani, prin care se obliga să păstreze ace­eași suprafață a parcelei sub angajamentul semnat în primul an conform PNDR", însă reclamantul nu a semnat un astfel de angajament pentru anul 2008.

Înscrisurile depuse nu reprezintă modul concret de stabilire a așa-zisului debit pretins, ci este o preluare a sumelor din Decizia nr.xxxxxxx/08.06.2009 art.1, de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață - campania 2008, depusă la dosar.

Din înscrisurile depuse nu rezultă modul de determinare obiectivă a diminuării suprafeței de la 8,8 ha teren declarat la 6,61 ha suprafață determinată în mod unilateral de către pârâtă, urmare a fotogramelor efectuate de către aceasta, fără o verificare în teren și fără punctul de vedere al reclamantului, ce trebuia să se regăsească în cu­prinsul procesului verbal de control; modul de stabilire si de calcul a sumelor reținute a fi încasate ne­cuvenit și modul concret textual de lege care a fost încălcat.

În aceste condiții, fără o verificare în teren, fără punctul de vedere al reclamantului, potrivit prev. art.21 alin.21 din OUG nr.66/2011, privind pre­venirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și uti­lizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, fără explicații clare asupra modului de determinare obiectivă a diferențelor, nu se poate justifica si verifica diferența de suprafață constatată de pârâtă.

Consideră că sarcina probei cu o expertiză tehnică, care din con­ținutul deciziei de casare nu rezultă ce fel de expertiză trebuie efectuată, ce trebuie să lămurească expertul, nu-i aparține în contextul celor arătate mai sus.

Cel mai important este faptul că actele administrative contestate nu sunt motivate, motivarea reprezentând o obligație generală a autorității pu­blice aplicabilă oricărui act administrativ .

În acest context, solicită a se avea în vedere că ÎCCJ a statuat în mod constant că motivarea unor astfel de acte es­te necesară nu doar pentru ca reclamantul, cetățean de rând să înțeleagă ceva, dar mai ales pentru ca instanța să poată aprecia competenta autorității publice de a emite actul administrativ, precum si asupra legalității si temeiniciei acestuia si a măsurilor impuse prin acel act.

A mai arătat că actul administrativ trebuie să prezinte situația de fapt motivată, dar și temeiul de drept, simpla înșiruire de acte normative nefiind suficientă.

Mai mult, pentru cauze identice nu se pot da soluții diferite, iar practica instanțelor de pe lângă Curtea de Apel Suceava a stabilit că sancțiunea pentru nemotivarea actului administrativ, nu poate fi decât anularea acestuia.

Prin încheierea din data de 15.05.2014 instanța a constatat că părțile din prezenta cauză nu doresc să efectueze o expertiză contabilă în prezenta cauză.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin decizia nr. xxxxx/17.09.2012 de soluționare a contestației s-a respins contestația formulată de reclamantă împotriva procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 8375/27.07.2012 încheiat de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură – Centrul Județean Suceava cu motivarea că procesul verbal contestat este corect întocmit.

În procesul verbal menționat s-a consemnat că suma totală de 5992,07 lei, plătită reclamantei este necuvenită pentru că, în urma verificării condițiilor de eligibilitate, s-a constatat o diminuare a suprafeței pentru care a solicitat măsuri de agromediu în anul 2008.

S-a mai arătat că pentru pachetul 1 și 2 de agromediu, diferența dintre suprafața declarată și suprafața determinată este de 2,19ha ceea ce reprezintă 33,13% din suprafața determinată.

Din înscrisurile depuse la dosar de către pârâtă, ce reprezintă documentația ce a stat la baza emiterii procesului verbal contestat, nu rezultă modul de determinare obiectivă a diminuării suprafeței, modul de stabilire și de calcul a sumelor reținute a fi încasate necuvenit, neputând fi furnizate de către instituția emitentă nici măcar explicații asupra algoritmului urmat pentru calculul acestor sume, informații ce trebuiau să se regăsească de altfel în cuprinsul actelor administrative contestate, pentru ca acestea să poată fi supuse controlului instanței de judecată.

Se mai reține că nici înscrisurile depuse de pârâtă (f. 20-29) nu reprezintă modul concret de stabilire a așa-zisului debit pretins.

Totodată se constată că pârâta a recunoscut în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat (f. 7-verso) că verificarea s-a efectuat exclusiv pe baza documentelor regăsite în evidența APIA, nefiind necesară audierea fermierului.

Se constată că nu s-a solicitat punctul de vedere al fermierului ce trebuie să se regăsească în cuprinsul procesului verbal de control ( art. 21 alin. 21 din OUG nr. 66/2011). În plus, fără explicații clare asupra modului de determinare obiectivă a diferențelor, nu se poate justifica și verifica diferența de suprafețe constatate de pârâtă.

Jurisprudența, inclusiv cea comunitară, este consacrată în sensul că actele administrative trebuie motivate de o manieră clară și univocă astfel încât să se permită destinatarilor să stabilească motivarea măsurilor și să verifice aspectele de nulitate, de neîncadrare în conținutul normei de reglementare.

Actul administrativ trebuie să prezinte situația de fapt, motivată, dar și temeiul de drept, simpla înșiruire de acte normative nefiind suficientă.

În cauza pendinte, se reține totodată că atât decizia nr. xxxxx/17.09.2012 emisă de pârâtă și procesul-verbal de constatare din data de 27.07.2012 sunt nemotivate, motivarea reprezentând o obligație generală a autorității publice, aplicabilă oricărui act administrativ, îndeplinind un dublu rol: acela de transparență în profitul beneficiarului actului, care va putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, precum și acela de a conferi instanței un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având astfel posibilitatea de verifica elementele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ, iar sancțiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi decât anularea acestuia.

Pentru motivele prezentate, în baza art.18 din Legea nr.554/2004, instanța va admite parte acțiunea și va dispune anularea deciziei nr. xxxxx/17.09.2012 emisă de pârâtă și a procesului-verbal de constatare din data de 27.07.2012.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

In numele legii,

H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite acțiunea având ca obiect “anulare act administrativ” formulată de reclamantul M______ S____-N_____, domiciliat în mun. C-lung Moldovenesc, ____________________________. 137, jud. Suceava în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Suceava.

Anulează decizia nr. xxxxx/17.09.2012 emisă de pârâtă și procesul-verbal de constatare din data de 27.07.2012.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 29 mai 2014.

Președinte, Grefier,

Pentru grefier aflat în concediu

medical semnează grefier șef secție

Red.O.G.

Tehnored. B.C.

Ex.4/17.07.2014