TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX
Ședința publică de la 19 decembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C____ M______ L____
Judecător O_____ I___
Judecător Ștefuc L______
Grefier M______ M____
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului având ca obiect „ anulare proces verbal de contravenție ” formulat de recurentul petent P______ L______ ROMANIA IFN SA cu sediul social în Voluntari, _________________, clădirea P______ Parter, _________ județul Ilfov, împotriva sentinței civile nr.-7109 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 19.05.2014, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX și în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA cu sediul în București sector 6, _____________________.401 A.
Dezbaterile în fond asupra recursului au avut loc în ședința publică din 12.12.2014, când au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu disp.art.260 Cod pr.civilă a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 19.12.2014, când a hotărât astfel;
TRIBUNALUL,
Deliberând, asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1654/ 29.01.2013, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. 25.XXXXXXXXXXXX, instanța a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al recurentei - petente S.C. P______ L______ ROMANIA IFN S.A. și a anulat cererea formulată de aceasta ca fiind introdusă de o persoană fără calitate de reprezentant.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
"Potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea fondului.
Potrivit art. 67 alin. 1 C.pr.civ., părțile pot să-și exercite drepturile personal sau prin mandatar, iar conform art. 68 alin. 1, mandatul poate fi dat pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau pentru reprezentare, în ambele cazuri fiind obligatorie forma scrisă, iar dacă reprezentantul este un avocat, acesta certifică semnătura clientului potrivit legii avocaților.
Potrivit art. 108 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activități specifice profesiei se naște din contractul de asistență juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat și client ori mandatarul acestuia, iar conform art. 126 alin. 1 și 3, contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului, în baza acestuia, avocatul legitimându-se față de terți prin împuternicirea avocațială (art. 131 alin. 1), pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta reprezentând un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare sau dispoziție în numele și pe seama clientului.
Din analiza acestor dispoziții legale, rezultă că avocatul trebuie să facă dovada mandatului său prin împuternicirea avocațială în original, emisă în baza și în limitele contractului încheiat cu clientul. Art. 83 alin. 1 C.pr.civ. prevede că în cazul cererii făcute prin mandatar, se va depune procura în original sau în copie legalizată.
În speță plângerea a fost semnată de către un avocat, depunându-se o copie după o împuternicire avocațială în care este specificat dreptul avocatul de a reprezenta și asista partea, de a redacta și de a exercita căi de atac, fără a se preciza că are și dreptul de a semna plângerea.
Prin citația emisă la data de 21.08.2012, i s-a pus în vedere petentei să facă dovada mandatului, depunându-se la data de 28.01.2013 o altă împuternicire, în original, care cuprinde aceleași mențiuni: dreptul avocatul de a reprezenta și asista partea, de a redacta, susține și de a exercita căi de atac. Or termenul redactare se referă doar la conceperea unei cereri, adică demersul intelectual de a transpune în scris idei, nu și semnarea documentului, care exprimă însușirea conținutului acestuia de către client.
Potrivit art. 161 C.pr.civ., în cazul în care constată că reprezentantul părții nu face dovada calității de reprezentare, instanța acordă un termen și dacă lipsurile nu se complinesc în acest termen, anulează cererea."
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta - petenta S.C. P______ L______ ROMANIA IFN S.A., înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova – Secția a II – a civilă și de contencios administrativ și fiscal la data de 03.04.2013, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, reținerea cauzei spre rejudecare, admiterea plângerii, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat și exonerarea sa de la plata amenzii. Totodată, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat.
Prin decizia civilă nr.2967/5.12.2013, pronunțată de Tribunalul Prahova a fost admis recursul formulat de recurenta – petentă __________________________ IFN SA, cu sediul procesual ales la C__. av. Criana M________, cu sediul în mun. București, _____________________ Babes, nr. 3, sector 5, împotriva Sentinței civile nr. 1654/ 29.01.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. nr. 25.XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - CESTRIN, cu sediul in mun. București, sector 6, ________________. 401 A.
În cererea a fost înregistrată în rejudecare pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. XXXXXXXXXX19.06.2012* petenta P______ L______ ROMANIA IFN SA a solicitat, în contradictoriu cu intimata C_____, anularea procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx/15.05.2012.
Potrivit art. 19 alin. 1 din O.G. 2/2011: "Procesul verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator(...)". Semnătura agentului constatator ce atrage nulitatea procesului verbal lipsește cu desăvârșire, ceea ce antrenează automat sancțiunea nulității absolute, conform art. 17 din O.G. 2/2001.
Astfel, prin lipsa semnăturii agentului constatator nu se poate stabili cine a întocmit procesul-verbal întrucât OG 2/2001 nu face distincție intre procesele verbale redactate cu scris de mana si cele redactate la mașina de scris sau computer e necesar ca, indiferent de forma de redactare, sa existe semnătura agentului constatator al contravenției pentru ca acesta, daca a consemnat lucruri neadevărate, sa poată fi urmărit pentru falsul intelectual comis.
Un alt element care antrenează sancțiunea nulității absolute este lipsa sediului societății, întrucât acesta se afla la următoarea adresa: localitatea Voluntari, ______________________. 2, Clădirea P______, Parter, etajele 1 si 2, județul Ilfov si nu ________________________. 201, mun. București, sector 2 așa cum in mod eronat s-a trecut in procesul-verbal.
Pe fond a arătat că la data de 29.05.2012 a fost comunicata societății o copie de pe procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/15.05.2012, încheiat de agentul constatator M____ V____, angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, potrivit căruia „la data de 03.05.2012 ora 13:16 locul DN1, Romanești, jud PH, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX aparținând P______ L______ ROMÂNIA S.R.L. a circulat fără a deține rovinieta valabila", fiind sancționată, potrivit art. 8 alin. 2 O.G. 15/2002, cu amenda contravenționala in valoare de 250 lei.
La momentul constatării contravenției nu conducea autoturismul un reprezentant al societății, ci unul dintre reprezentanții S.C. U____ Broker de Asigurare S.R.L., prin urmare acesta trebuia sa achite rovinieta si acesta trebuia sancționat contravențional. Potrivit art. 8 din OG 15/2002 constituie contravenție fapta de a circula fără a deține rovinieta valabila. Din conținutul acestui text legal, rezulta ca elementul material al contravenției consta in acțiunea de a circula si nu aceea de a pune in circulație. Prin urmare subiect activ al acestei fapte nu poate fi decât persoana care circula cu un autoturism fără a avea rovinieta valabila.
Astfel, nu s-a făcut nicio secunda dovada comiterii vreunei contravenții de către o persoana care sa fi angajata S.C. P______ L______ ROMÂNIA IFN S.A. si din care sa rezulte in vreun fel vinovăția S.C. P______ L______ ROMÂNIA IFN S.A. in legătura cu comiterea faptei.
Potrivit art. 7 din OG 15/2002, are calitatea de contravenient cel care circula efectiv fără rovinieta: „Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare si deținerea rovinietei valabile revin in exclusivitate, in cazul utilizatorilor romani, deținătorilor menționați in certificatul de înmatriculare(...)". Astfel, nu înseamnă ca petentul poate fi sancționat in baza art. 8 din O.G.nr.2/2002, întrucât acest ultim text legal prevede suficient de clar cine este subiect activ al contravenției, respectiv cel care circula cu autoturismul, nu cel care-l pune în circulație
În lumina jurisprudenței CEDO, contravențiile referitoare la circulația pe drumurile publice sunt încadrate în sfera "acuzațiilor în materie penală" la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat în jurisprudența sa (Cauza Maszini c. României - hotărârea din 21.09.2006, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei) că normele juridice ce sancționează astfel de fapte au caracter general și că urmăresc un scop preventiv și represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal. Art. 17 alin.1 din Codul penal definește infracțiunea ca „fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală".
Potrivit art. 1 al OG 2/2001, "Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București", vinovăție care nu a fost dovedită în niciun fel de către agentul constatator.
Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, "Fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție si se sancționează cu amenda". Potrivit alin. 6 din același articol, "Odată cu aplicarea amenzii contravenționale, utilizatorilor romani care folosesc rețeaua de drumuri naționale din România fără a avea rovinieta valabila li se retine certificatul de înmatriculare al vehiculului pana la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire conform prevederilor alin. (3)." Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece nicio persoana nu a fost identificata, vinovăția pentru comiterea faptei nefiind stabilita fata de nicio persoana. Ulterior constatării contravenției, deși putea sa faca o adresa in termenul de prescripție de 6 luni, in care sa-i puna in vedere sa ii comunicam cine a condus/cine e utilizatorul autoturismului in cauza, agentul constatator nu a luat niciun fel de masuri pentru a identifica contravenientul, acesta presupunând ca proprietarul este cel care a comis fapta. Procesele verbale se întocmesc de către agenții constatatori în baza unor presupuneri, vinovăția proprietarului bunului fiind prezumată apriori. Ori, în niciun sistem de drept din lume nu există prezumția de vinovăție, ci dimpotrivă, există prezumția de nevinovăție, care chiar dacă potrivit dreptului intern operează numai în dreptul penal, potrivit jurisprudenței CEDO mai sus invocate, prezumția de nevinovăție operează și în dreptul contravențional, acesta fiind subsumat celui penal, din cauza naturii represive a dreptului contravențional. Agentul constatator nu a făcut niciun demers pentru identificarea si sancționarea persoanei care se face vinovata de comiterea contravenției, in condițiile in care daca ar face acum acel demers, ar fi tardiv, întrucât emiterea unui nou proces verbal de constatare a contravenției in condițiile in care agentul constatator ar solicita informații despre persoana care a utilizat autoturismul, ar fi nelegala si netemeinica, întrucât s-ar face dupa împlinirea termenului legal de prescripție de 6 luni.
De asemenea, în procesul verbal de constatare a contravenției lipsesc rubrici/elemente dintre cele prevăzute in mod imperativ de art. 16 din OG 2/2001 si ca în temeiul art. 1.357 Cod Civil fiecare răspunde pentru fapta proprie, in măsura in care aceasta a fost dovedita/probata.
Intimata, legal citată, nu s-a prezentat și nu formulat întâmpinare, dar a depus actele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal.
Prin sentința civilă nr.7109/19.05.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești a fost admisă în parte plângerea formulata de petenta P______ L______ ROMANIA IFN S.A. împotriva procesului verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/15.05.2012 întocmit de intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA – C_____ și pe cale de consecință s-a modificat procesul-verbal atacat în sensul exonerării de tariful de despăgubire și menținerii sancțiunii amenzii.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/15.05.2012 petenta a fost sancționată pentru că în data de 03.05.2012, ar fi circulat pe DN1, în localitatea Românești, fără a avea achitat tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehiculul XXXXXXXX.
Din perspectiva legalității actului atacat, instanța constată că acesta cuprinde toate elementele prevăzute de art. 16, precum și de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută, respectiv, numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii sau semnătura agentului constatator. Aceste dispoziții trebuie însă corelate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și cu ale art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel încât semnătura agentului constatator poate fi și electronică.
Lipsa celorlalte prevederi enumerate la art. 16 alin. 1, respectiv alin. 6, este sancționată cu nulitatea relativă, contravenientul trebuie să demonstreze ce vătămare a suferit prin neincluderea acestora.
Cu privire la sediul contravenientei, deși este menționată adresa punctului de lucru, petenta nu a făcut dovada că a operat modificarea și în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, având în vedere că identificarea contravenientului se face, potrivit art. 9 alin. 3 din OG nr. 15/2002 din baza de date a MAI.
În plus petenta a depus ea însăși atât procesul-verbal, cât și dovada comunicării acestuia la vechiul sediu, astfel încât nu poate susține că nu i s-a comunicat sau că a suferit vreo vătămare.
Totodată, instanța reține că petenta a fost sancționată pentru contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002: „Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție”. Sancțiunea este amenda, prevăzută în anexa nr. 2. Astfel pentru categoria de vehicule A este stipulată o amendă de 250-500 lei.
Instanța a reținut că deși la data de 25.10.2011 petenta a vândut, în baza facturii fiscale nr. xxxxxxxx, nu s-a făcut dovada că acesta ar fi dobândit dată certă, cum ar fi de exemplu prezentarea la organul financiar competent în vederea radierii din rolul fiscal, pentru a fi opozabil terților, inclusiv intimatei.
Criteriile de apreciere ale culpei în cazul unei societăți de leasing sunt mai riguroase față de obiectul de activitate al acestora, care trebuie să manifeste o diligență sporită, în speță prin îndeplinirea formalităților necesare radierii din evidențe a autovehiculului înstrăinat.
Sub aspectul individualizării, instanța reține că petentei i s-a aplicat minimul amenzii prevăzut de lege. Deși O.G. nr. 2/2001 prevede posibilitatea înlocuirii amenzii cu avertisment, instanța consideră că o asemenea măsură nu se justifică în cauză și că sancțiunea nu și-ar mai atinge scopul, câtă vreme, prin atitudinea ulterioară, nu rezultă că petentul și-a corijat comportamentul, prin achiziționarea, de pildă, a unei roviniete.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs petenta P______ L______ România IFN criticând sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență în mod greșit instanța de fond a reținut faptul că procesul verbal de contravenție este un înscris sub semnătură privată, ci doar unul autentic, emis de un agent constatator, în exercitarea atribuțiilor sale.Pe de altă parte pentru a deveni incidente disp.Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică, ar trebui ca procesul verbal să poată fi emis în format electronic. Mai mult decât atât dorește recurenta să sublinieze faptul că deși la data de 2.05.2012, era proprietarul autoturismului,transmisese dreptul vânzare asupra autoturismului cu nr.de înmatriculare B-49_SNN în baza unui contract de leasing către __________________ ASIGURARE SRL. O atare situație nu poate fi imputată recurentei săvârșirea contravenției pentru nerespectarea dispozițiilor legale de către utilizator care îl obligau pe acesta din urmă să-și achiziționeze rovinieta. În consecință, solicită să se constate că sancționarea petentei recurene nu are nici un suport legal, constituind o încălcare a principiului legalității stabilirii contravențiilor și aplicării sancțiunilor contravenționale, consacrat de disp.arr.1 din OG nr.2/2001. Solicită admiterea recursului,modificarea în tot a sentinței recurate și reținând cauza spre rejudecare, pe fondul cauzei admiterea plângerii cu consecința anulării în parte a procesului verbal contestat și exonerarea recurentei de la plata amenzii contravenționale în valoare de 250 lei și a tarifzului de despăgubire.
În drept s-au invocat art.299 și urm.Cod pr.civilă, art.304 pct.9 Cod pr.civilă, OG nr.2/2001, și Legea nr.455/2001 și art.34 alin.2 din OG nr.2/2001.
La data de 5.12.2014, intimata a depus întâmpinare pe calea căreia a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică cu precizarea că autoturismul recurentei fiind identificat în trafic, s-a verificat în baza de date cu roviniete valabile și s-a stabilit în mod corect că pentru acesta nu exista înregistrată rovinietă.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate în raport de actele și lucrările dosarului și ținând cont de dispozițiile legale incidente, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/15.05.2012 petenta P______ L______ ROMÂNIA IFN SA a fost sancționată pentru că în data de 03.05.2012, ar fi circulat pe DN1, în localitatea Românești, fără a avea achitat tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehiculul XXXXXXXX.
Tribunalul reține că petenta P______ L______ ROMÂNIA IFN SA nu a avut calitatea de utilizator la data săvârșirii contravenției, în sensul prevăzut de art.7 din Ordonanța nr.15/2002.
Se reține că la data de 25.10.2011 petenta P______ L______ ROMÂNIA IFN SA a vândut în baza facturii fiscale nr.xxxxxxxx/25.10.2011 cumpărătoarei __________________ ASIGURARE SRL, autoturismul cu numărul de identificare VSSZZZ5PZ5R099355, număr de înmatriculare XXXXXXXX.
Potrivit disp. art.11 alin.8 din O.G.nr.15/2002 tariful de utilizare se aplică în mod nediscriminatoriu pentru utilizatorii români și străini rețelei de drumuri naționale din România, aflată în administrarea CNADR SA.
Or, verificând data săvârșirii contravenției în procesul-verbal de contravenție, respectiv 03.05.2012, rezultă fără putință de tăgadă că la acea dată utilizatorul vehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX era __________________ ASIGURARE SRL.
Potrivit disp. art.11 alin.4 din O.U.G. nr.195/2002 în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar; că pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Se reține că __________________ ASIGURARE SRL nu a întreprins demersurile necesare de înmatriculare a vehiculului.
În ceea ce privește solicitarea recurentei de acordare a cheltuielilor de judecată, tribunalul reține că acesta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte achitarea și cuantumul acestor cheltuieli, și în baza dispozițiilor art.274 C.pr.civ., tribunalul va respinge cererea recurentei.
Față de aceste considerente, tribunalul în baza art.312 alin.1 C.pr.civ., va admite recursul și va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că admite plângerea și anulează în tot procesul-verbal de contravenție ________ 12 nr.xxxxxxx/15.05.2012 și va respinge cererea recurentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată din recurs, ca neîntemeiată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul având ca obiect „ anulare proces verbal de contravenție ” formulat de recurentul petent P______ L______ ROMANIA IFN SA cu sediul social în Voluntari, _________________, clădirea P______ Parter, _________ județul Ilfov, împotriva sentinței civile nr.7109 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 19.05.2014, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXXX și în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA cu sediul în București sector 6, ______________________.401 A.
Modifică in parte sentința recurată, în sensul că admite plângerea, anulează procesul-verbal contestat si exonerează petentul de amenda aplicată prin procesul-verbal de contravenție,.
Respinge cererea recurentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,19.12.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
L____ C____ M______ I___ O_____ Ștefuc L______
GREFIER,
M____ M______
Tehnored.SL/MM
Ex.2/5.01.2014
Operator date 5595
Jud.fond.B_____ M______ R_____