ROMÂNIA

Judecătoria Corabia

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - servitute –

SENTINTA CIVILĂ NR. 1000

Ședința publică din data de : 09.07.2013

Instanța constituită din:

Președinte : D___ R_____ F_______– judecător

Grefier: R___ A__-M____

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulata de reclamantul V_____ S_____-V_____, domiciliat in municipiul Bucuresti, _________________, ___________,_______________, impotriva paratei S_______ I____, domiciliata in orasul Corabia, ______________________. 45, judetul O__, și intervenientă V_____ L______, domiciliat in municipiul Bucuresti, _________________, ___________________________, avand ca obiect „ servitute”.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu s-au prezentat pentru reclamant avocat I___ M_____ cu imputernicire avocatiala la dosar și parata S_______ I____, precum și intervenienta V_____ L______.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constata ca rezultatul dezbaterilor a avut loc in ședinta publica din data de 02.07.2013, fiind consemnat in incheierea de amanare a pronuntarii din acea data, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare.

JUDECĂTORIA

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr.XXXXXXXX/02.11.2011, reclamantul V_____ Ș_____ V_____ a chemat în judecată pe pârâta S_______ I____ și a solicitat instanței ca prin hotărârea care va fi pronunțată să se dispună delimitarea și îndividualizarea servituții de trecere acordată de către pârâtă pe terenul său, pentru a vea acces la camerele și terenul al căror proprietar este, obligarea pârâtei să desființeze construcțiile aflate pe terenul său, respectiv închiderea pentru păsări și țarcul pentru câine sau să fie autorizat să le desființeze pe cheltuiala pârâtei

Totodată, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată determinate de proces.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008 pronunțată de către Judecătoria Corabia în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX s-a consfințit tranzacția prin care moștenitoarele autorilor M_________ G_______ și M_________ C_________ au înțeles să iese din indiviziune. B____ C________, S_______ I____ și M_________ E_____ au primit bunuri în natură, M_________ M_______ înțelegând să rămână străină de succesiune.

Reclamantul a mai arătat că prin tranzacția mai sus-menționată, B____ C________ a înțeles să rămână în indiviziune cu S_______ I____ pe camerele 1 și 3 având fiecare cota de ½ . De asemenea B____ C________ ”Acord drept de servitute doamnelor S_______ I____ și M_________ E_____, asupra încăperii nr.15, pentru a avea acces la pod, asupra încăperilor 1 și 3, ca și un drept de servitute prin curtea interioară pentru accesul la bucătăria de vară și pivniță, pe toată durata construcției. De asemenea, de comun acord am stabilit că nu se va achita de nicio parte vreo sumă pentru dreptul de servitute”.

S_______ I____ ”primește un drept de servitute de la M_________ E_____ asupra încăperii nr.15 pentru a avea acces la pod și drept de servitute prin curtea interioară pentru accesul la bucătăria devară și pivniță, pe toată durata construcției. De asemenea, de comun acord am stabilit că nu se va achita de nicio parte vreo sumă pentru dreptul de servitute”.

Reclamantul a precizat că prin contractul de vânzare autentificat sub nr.1109/06.04.2009 a cumpărat de la B____ C________ bunurile individualizate în contract (partea ei de moștenire) iar prin contractul de vânzare autentificat sub nr.2695/17.09.2009 a cumpărat de la M_________ E_____ partea acesteia de moștenire.

Reclamantul a învederat că deși dreptul de servitute a fost stabilit prin tranzacția încheiată între părți, acesta nu a fost individualizat, astfel că în prezent nu este delimitată foarte clar o cale de acces, acest lucru a dat naștere la interpretări și discuții.

Reclamantul a mai menționat că pe suprafețele de teren pe care este proprietar exclusiv pârâta are amplasată o împrejmuire pentru păsări. Aceasta exista și la momentul ieșirii din indiviziune însă această suprafață de teren nu i-a revenit pârâtei, iar ulterior a cumpărat-o.

Reclamantul a învederat că în vara anului 2011 deși pârâta știa foarte clar care sunt limitele proprietății sale, pe terenul său a construit un țarc pentru câine după ce a scos un pom fructifer..

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.555-559 și art.755 raportat la art.617 c.civil, precum ale art.274 C.proc.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 50 lei (f.8).

La cererea de chemare în judecată au fost anexate în copie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr.1100/25.09.2008 pronunțată de către Judecătoria Corabia în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX (f.7-12), încheiere CF nr.xxxxx/12.01.2009 (f.3), extras de carte funciară pentru informare (f.14), plan de amplasament și delimitare a imobilului intravilan (f.15), plan de situație a imobilului (f.17), contractul de vânzare autentificat sub nr.2695/17.09.2009 (f.18-20).

Pârâta S_______ I____ a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicita ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul său de superficie asupra suprafeței de sub construcții și cea necesară bunei utilizări a acestor construcții și anume: pătul, cocină, coteț, căminul pentru apă, racordul la rețeaua de apă potabilă și hasnaua de la baie, toate construcțiile fiind edificate cu mai mult de 30 de ani în urmă pe terenul proprietatea reclamantului și a soției sale, să se delimiteze și să se individualizeze pe terenul reclamantului servitutea de trecere de la proprietatea sa la construcțiile anexe-bucătărie de vară, pătul, cocină, coteț, ultimele trei construcții fiind edificate pe terenul proprietatea reclamantului și a soției sale. Pârâta a mai solicitat și cheltuieli de judecată..

În motivarea în fapt a cererii pârâta-reclamantă a arătat că imobilul-monument istoric situat în Corabia, _____________________.45 a fost proprietatea bunicului ei, preotul M_________ E______ și a fost moștenit de cei doi fii ai săi , preoții M_________ G_______ și M_________ C_________, cel de-al treilea fiu primind alte bunuri. Tatăl său G_______ M_________ și unchiul său C_________ M_________ au încheiat acte de partaj voluntar, în afara unor încăperi determinate, care reveneau expres unuia sau altuia dintre moștenitori, terenul pe care este situată construcția și parte din casă și anexe , prin convenție trebuiau folosite în comun de moștenitori, autorii dorind în felul acesta autorii lor dorind ca imobilele să rămână mai departe în familie. Pentru aceleași considerente, atât ea cât și rudele sale, B____ C________, M_________ E_____ și M_________ E______ au realizat tranzacții finalizate prin hotărâri de expedient prin care ieșire din indiviziune a avut mereu ca scop păstrarea imobilului în familie.

Pârâta-reclamantă a menționat că rudele sale nu și-au respectat promisiunea și au înstrăinat reclamantului și soției sale părțile lor din imobil astfel încât, deși servituțile s-au constituit prin hotărârea de expedient este necesară individualizarea acestora.

Pârâta-reclamantă a menționat că din planul de situație al imobilului, care a stat la baza realizării tranzacției încuviințată prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008, rezultă că, pe terenul din spatele casei, dinspre vecinul I____ S______, reclamantul are ieșire la calea publică. Este evident că servitutea de trecere pe care o solicită a fi individualizată în cauza dedusă judecății privește latura opusă, către vecinul Ș_____ M____. Cu privire la această delimitare pârâta-reclamantă a solicitat ca aceasta să se facă tot pe terenul reclamantului (pe aliniamentul A-R), de la ________________________ partea din spate a casei și anexa proprietatea reclamantului și apoi un drept de trecere pe terenul său delimitat de punctele EYHC1J1D, în felul acesta aducându-i-se cele mai mici prejudicii și va putea folosi eficient suprafața de teren pe care o are în proprietate. Astfel reclamantul are acces atât la toată suprafața de teren pe care o are în proprietate prin poarta de acces pe care și-a făcut-o la stradă pe terenul său și are acces și la anexe, pod și magazie.

În ceea ce privește capătul de cerere privind ridicarea de construcții, pârâta-reclamantă a precizat că locuiește în imobilul în litigiu din anul 1974, dată la care se găseau pe teren și alte anexe decât cele partajate prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008 și anume:un pătul din țevi metalice, pe plasament din metal, cu pereți din plasă de sârmă, acoperit cu tablă neagră, o cocină din cărămidă, acoperită cu azbociment, cu paviment din beton, un coteț pentru păsări, construit din metal, acoperit cu azbociment, toate aceste construcții aflându-se pe un teren închis cu plasă de sârmă, pe stâlpi din beton. Construcțiile au fost ridicate de bunicul său cu mult înainte și sunt lipite de bucătăria de vară care i-a fost atribuită. La rândul său, a folosit aceste anexe și, pentru că erau vechi, le-a recondiționat astfel încât ceilalți moștenitori au considerat că sunt proprietatea sa și de aceea nu au avut nicio pretenție cu privire la aceste bunuri, așa explicându-se de ce ele nu figurează în hotărârea de expedient.

Pârâta-reclamantă a învederat că întrucât folosește construcțiile de peste 37 de ani a dobândit un drept de superficie asupra terenului cu acordul celorlalți coindivizari astfel încât nu poate fi obligată să ridice aceste construcții. De altfel acest drept de folosință al terenului constituie și o servitute pe care a dobândit-o prin uzucapiune și de aceea și din acest punct de vedere cererea privind desființarea construcțiilor este neîntemeiată.

Pârâta-reclamantă a mai solicitat să se constate dreptul său de superficie aspra terenului devenit proprietatea reclamantului pe care a construit în anii 1975-1976, racordul de apă și hasnaua pentru baie. Pe terenul său, pe latura dinspre vecinul Ș_____ M____, la cca. 0,5 m și cca.6m față de gardul de la _____________________ cămin pentru apă și de aici racordul trece pe terenul reclamantului și apoi la bucătăria sa. Tot lângă gardul spre același vecin a construit hasnau din beton care colectează ape reziduale de la baie și bucătărie, și aceste construcții fiind edificate cu acordul celorlalți moștenitori, folosindu-le continuu peste 35 de ani, astfel încât a dobândit un drept de superficie asupra terenului pe care sunt construite.

Pârâta-reclamantă a învederat că prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008 s-a stabilit în favoarea sa și o servitute de trecere de la partea de casă proprietatea sa la bucătăria de vară, pivniță și pod. Cum urmare a înstrăinării drepturilor celorlalți moștenitori către reclamant, în prezent au apărut neînțelegeri cu noul proprietar astfel încât este necesară delimitarea (individualizarea pe acest teren) a servituții de trecere pe terenul reclamantului astfel încât să-i permită accesul la toate anexele proprietatea sa, inclusiv la pătul coteț și cocină. Singura cale de acces este cea folosită și în prezent, prin fața casei, aceasta fiind și cea mai scurtă și care produce prejudicii prin folosire.

Sub aspect procedural pârâta-reclamantă a solicitat introducerea în cauză, în calitate de intervenient forțat, și a soției reclamantului, V_____ L______, pentru ca sentința ce se va pronunța să-i fie opozabilă. Așa cum rezultă din cele două din cele două contracte de vânzare-cumpărare invocate de reclamant, imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei , sub regimul comunității de bunuri, astfel încât și soția reclamantului poate invoca aceleași drepturi ca și acesta, și de aceea solicită ca cererea sa să se soluționeze în contradictoriu cu ambii proprietari ai imobilului.

Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 50 de lei și timbru judiciar în cuantum de 1 leu.

La cererea reconvențională au fost anexate în copie, următoarele înscrisuri: act partaj voluntar nr.1872/28.09.1948 (f.40), act partaj voluntar întocmit la data de 29.08.1956 (f.41), testament autentificat sub nr.3027/28.11.1969 (f.42),certificatul de moștenitor nr.250/02.07.1973 (f.43), înțelegere de partaj voluntar din data de 05.10.1993 (f.44), schiță imobil (f.45), sentința civilă nr.6119/05.10.1993 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.2450/1993 (f.46-47), plan de situație a imobilului (f.49), tranzacție pentru terminarea unui proces început (f.50-53).

La solicitarea părților instanța a încuviințat pentru reclamantul-pârât proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie și proba cu înscrisuri iar pentru pârâta-reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului și intervenientei forțat și expertiza tehnică în specialitatea topografie.

Raportul de expertiză tehnică topografică a fost depus la data de 05.06.2012 (f.81-90).

Atât reclamantul-pârât cât și pârâta reclamantă au formulat obiecțiuni cu privire la raportul de expertiză întocmit. Răspunsul la obiecțiunile formulate au fost depuse la data 09.10.2012 (f.103-104).

Instanța a încuviințat efectuarea unei contraexpertize de către un alt expert având în vedere că expertul desemnat inițial nu a răspuns la obiectivele încuviințate de către instanță.

Raportul de expertiză tehnică topografică a fost depus la data de 25.02.2013(f.81-90).

Imptriva acestui raport de expertiza au formulat obiectiuni atât reclamantul-pârât cât și pârâta reclamantă, obiectiuni care au fost incuvintate de catre instanta (f.143-144). Completarea la raportul de expertiza tehnica a fost depus la 15.04.2013 (f.151-157).

Analizand actele si lucrarile dosarului instant retine umatoarele:

Prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008 pronunțată de către Judecătoria Corabia în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX s-a consfințit tranzacția prin care moștenitoarele autorilor M_________ G_______ și M_________ C_________ au înțeles să iese din indiviziune cu privire la imobilul situat in Corabia, _____________________.45, respectiv casa de locuit si teren aferent in suprafata de 1107 mp . B____ C________, S_______ I____ și M_________ E_____ au primit bunuri în natură, M_________ M_______ înțelegând să rămână străină de succesiune (f.7-12).

Prin tranzacția mai sus-menționată, B____ C________ a înțeles să rămână în indiviziune cu S_______ I____ pe camerele 1 și 3 având fiecare cota de ½ . De asemenea s-a stipulat in tranzactie ca B____ C________ acorda” drept de servitute doamnelor S_______ I____ și M_________ E_____, asupra încăperii nr.15, pentru a avea acces la pod, asupra încăperilor 1 și 3, ca și un drept de servitute prin curtea interioară pentru accesul la bucătăria de vară și pivniță, pe toată durata construcției. De asemenea, de comun acord am stabilit că nu se va achita de nicio parte vreo sumă pentru dreptul de servitute”.

S_______ I____ ”primește un drept de servitute de la M_________ E_____ asupra încăperii nr.15 pentru a avea acces la pod și drept de servitute prin curtea interioară pentru accesul la bucătăria devară și pivniță, pe toată durata construcției. De asemenea, de comun acord am stabilit că nu se va achita de nicio parte vreo sumă pentru dreptul de servitute. Acord drept de servitute doamnei M_________ E_____, pe terenul ce mi se atribuie în lot, pentru ca această să aibă acces la incaperea nr. 1( hol intrare), la sala nr. 10, la camera cu nișă, pivnița, precum si pentru a avea acces la partea de teren ce-i revine .”

Prin contractul de vânzare autentificat sub nr.1109/06.04.2009 reclamantul V_____ S_____ V_____ a cumpărat de la B____ C________ bunurile individualizate în contract (partea ei de moștenire) iar prin contractul de vânzare autentificat sub nr.2695/17.09.2009 a cumpărat de la M_________ E_____ partea acesteia de moștenire (f.28-30). Prin aceste contracte de vanzare-cumparare s-au transmis si drepturile de servitute instituite prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008.

Instanta a retinut in cauza ca mijloc de proba raportul de expertiza si comletarea la acest raport de expertiza intocmite de catre expertul tehnic judiciar M____ I___ avand in vedere ca acest expert a raspuns la toate obiectivele incuviintatea de catre instanta si la obiectiunile formulate de parti si a formulat mai multe variante de delimitare a servitutii de trecere care sa permita instantei alegerea variantei care sa satisfaca cerintele partilor.

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie s-a constatat ca imobilul situat in Corabia, _____________________.45, judetul O__ are suprafata totala de 1103 mp si are urmatoarele vecinatati N-T___ C________ si B______ M____, S-_____________________-S_____ M____ si V-I____ S______, conform schitei Anexa nr.1. In urma masuratorilor efectuate s-a constat ca reclamantul V_____ S_____ V_____ detine din imobilul mai susmentionat suprafata de teren aferent casei locuit de 572 mp iar parata reclamanta detine suprafata de 349 mp, conform schitei Anexa nr.3. Suprafata servitute de trecere este de 167 mp +15 mp=185 mp. (f.128, 131,133).

Din probele adminstrate rezulta ca pe terenul proprietatatea reclamantului se aflau amplasate la data efectuarii constatarilor urmatoarele constructii anexe: racord de apa, gura hazna in suprafata de 1,44 mp, patul, imprejmuire curte pasari, patul in suprafata de 18 mp, cotet, cocina porci (f.129, 132,133,165).

Cu privire la capatul de cerere prin care parata solicita se se constate ca a dobandite un drept de superficie asupra suprafetei de teren de sub constructii si cel necesar bunei utilizari a urmatoarelor constructii:patul, cocina, cotet de pasari si asupra terenului pe care parata a construit racordul de apa si hasnaua pentru baie.

În privinta dreptului de superficie se retine ca în acest sens, codul civil din 1864 nu cuprindea dispozitii exprese cu privire la acest drept real, astfel de dispozitii fiind introduse prin Noul Cod Civil, care prevede însa la art.68 din dispozitiile tranzitorii de punere în aplicare ca „dispozitiile art.693-702 din Codul Civil nu se aplica drepturilor de superficie constituite înaintea intrarii în vigoare a Codului Civil”.

În atare situatie si având în vedere totodata ca parata reclamanta a invocat dobândirea dreptului de superficie pe calea uzucapiunii de 30 ani și dispoyițiile art.6 din NCC,, (1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (4) Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit,,.instanta va analiza actiunea acesteia în raport de dispozitiile legale existente înainte de _____________________ noului cod civil, având în vedere că pârâtul-reclamantă a intrat în folosința imobilelor cu privire la care solicită instituirea unui drept de superficie în anul 1974, deci înainte de _____________________ NCC.

Astfel, potrivit prevederilor art. 492 din Codul Civil din 1864” orice constructie, plantatie sau lucru facut în pamânt sau asupra pamântului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamânt cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pâna ce se dovedeste din contra”.

Din formularea textului de lege rezulta ca se instituie o prezumtie relativa legala, ce consta în dreptul de proprietate al proprietarului terenului, asupra constructiilor ori altor lucrări edificate atasate de sol, prezumtie care însa poate fi rasturnata prin proba contrara din moment ce legea vorbeste "pâna ce se dovedeste din contra".

Proba contrara poate sa tinda la dovedirea unui drept de superficie, ca o exceptie de la regula înscrisa în art. 492 Cod civil, drept real ce consta în dreptul de proprietate al superficiarului asupra constructiei edificata pe terenul proprietatea altei persoane si asupra caruia superficiarul dobândeste un drept de folosinta.

Pentru constituirea dreptului de superficie se cere deci, în primul rând dovedirea dreptului de proprietate asupra constructiei, iar în al doilea rând, fie existenta unei dispozitii legale, fie o conventie încheiata între superficiar si proprietarul terenului, deoarece dreptul de superficie ia nastere în puterea legii, ori prin conventia partilor care nu pot fi decât cei doi proprietari ai constructiei si terenului si are ca obiect constituirea superficiei. În practica s-a stabilit totodata ca dreptul de superficie poate fi constituit si pe calea uzucapiunii.

În privinta primei conditii- dovada dreptului de proprietate asupra constructiilor se retine ca parata relamanta a sustinut prin cererea reconventionala ca locuieste in imobilul in litigiu din anul 1974, dată la care se găseau pe teren si alte anexe decât cele partajate prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008 și anume:un pătul din țevi metalice, pe plasament din metal, cu pereți din plasă de sârmă, acoperit cu tablă neagră, o cocină din cărămidă, acoperită cu azbociment, cu paviment din beton, un coteț pentru păsări, construit din metal, acoperit cu azbociment, toate aceste construcții aflându-se pe un teren închis cu plasă de sârmă, pe stâlpi din beton. construcțiile fiind ridicate de bunicul său cu mult înainte și sunt lipite de bucătăria de vară care i-a fost atribuită constructii pe care le-a reconditionat cu acordul celorlati mostenitori. Asupra terenului devenit proprietatea reclamantului a construit în anii 1975-1976, racordul de apă și hasnaua pentru baie..

Expertul în constructii a identificat cu ocazia efectuarii raportului de expertiza urmatoarele constructii-anexe pe terenul cu privire la care se solicita constituirea unui drept de superficie, altele decat cele mentionate in sentința civilă nr.1100/25.09.2008 , respectiv: racord de apa, gura hazna, patul, imprejmuire curte pasari, patul, cotet, cocina porci (f.129, 132,133).

In urma masuratorilor efectuate de catre expert s-a constatat ca constructiile aflate in stapanirea paratei reclamante au urmatoarele suprafete:C1/1=92 mp-casa; C1/1=77 mp-casa; C1/2=127 mp-casa; C3=20 mp-magazie: C2-=24 mp-bucatarie, patul=18 mp, gura hazna=1,44 mp.

In ceea ce priveste bucataria de vara, aceasta constructie i-a fost atribuita in proprietate in urma tranzactiei consimtita prin hotararea de expedient, respectiv sentința civilă nr.1100/25.09.2008 (f.11). Prin aceeasi hotarare s-a stabilit ca pentru exercitarea dreptului de folosinta a bucatariei de vara va avea un drept de servitute de trecere asupra pe terenul ce se atribuie in lot numitei M_________ E_____.

Parata-reclamanta a invocat dobândirea dreptului de superficie prin prescriptia achizitiva de 30 ani, prescriptie care opereaza în cauza din urmatoarele considerente: potrivit art. 1890 cod civil toate actiunile reale se vor prescrie prin 30 de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua credinta. Prin urmare, efectul uzucapiunii de 30 de ani se va produce daca în acest termen s-a exercitat o posesie propriu zisa, iar nu o detentie precara, fara a exista vreunul din viciile posesiei. Astfel, trebuie îndeplinite conditiile prevazute de art. 1847 Codul civil din 1864 potrivit carora : posesia este utila daca este neîntrerupta, netulburata, publica si exercitata sub nume de proprietar , iar bunul sa fie posedat în tot timpul prevazut de lege adica 30 de ani. Din coroborarea probelor administrate în cauza (interogatoriul intervenientei fortat, raportul de expertiza tehnica, înscrisurile depuse) rezulta ca parata-reclamanta a stapânit exclusiv mai mult de 30 ani constructiile existente pe teren.

Toate argumentele mai sus expuse conduc la concluzia ca, în ceea ce priveste prima conditie a constituirii dreptului de superficie,parata-reclamanta a facut dovada dreptului ei de proprietate asupra constructiilor edificate pe terenul identificat sub constructiile mai sus-mentionate .

În privinta celei de-a doua conditii, respectiv aceea ca dreptul de superficie sa rezulte din intervenirea uzucapiunii de 30 ani, si aceasta este îndeplinita, pe de o parte având în vedere ca respectivele constructii existau în urma cu mai mult de treizeci de ani, iar pe de alta parte terenul a fost folosit exclusiv de catre parata-reclamanta.

Având în vedere ca sunt indeplinte conditiile pentru dobandirea dreptului de superficie instanta va admite acest capat de cerere si va constata ca a dobandit un drept de superficie asupra suprafetei de teren de sub urmatoarele constructii:patul, cocina, cotet de pasari si asupra terenului pe care parata a construit racordul de apa si hasnaua pentru baie.

Cu privire la capatul de cerere al cererii de chemare in judecata avand ca obiect delimitarea și îndividualizarea servituții de trecere acordată reclamantului de către pârâtă pe terenul său, pentru a vea acces la camerele și terenul al căror proprietar este si cu privire la capatul de cerere al cererii să se delimiteze și să se individualize pe terenul reclamantului servitutea de trecere de la proprietatea sa la construcțiile anexe- bucătărie de vară, pătul, cocină, coteț, ultimele trei construcții fiind edificate pe pe terenul proprietatea reclamantului .

Raportat la starea de fapt retinuta, dispozitiile legale aplicabile sunt art. 620-643 Cod civil.

Art. 620 " (1)Este iertat proprietarilor a stabili pe proprietățile lor, sau în folosul proprietăților lor, orice servitute vor găsi de cuviință, pe cât timp aceste servituți nu vor impune persoanei proprietarului fondului servient *) obligația unui fapt personal, și pe cât timp aceste servituți nu vor fi contrarii ordinii publice. (2)Uzul și întinderea servituților stabilite astfel se regulează prin titlul ce le constituie, și în lipsă de titlu, după regulile următoare”.

În conditiile în care prin servitutea instituita în anul 2008 prin conventia partilor incheiata sub auspiciile justitiei nu a fost marcata portiunea de teren afectata de servitute, delimitarea acesteia în cadrul prezentului proces este întrutotul justificata, context în care se impune a se sublinia faptul ca este necesar a se tine seama si de interesul celui care suporta consecintele servitutii de trecere, fara a fi avut în vedere exclusiv interesul celui ce beneficiaza de dreptul de trecere.

Instanta retine ca parata-reclamanta nu-i contesta reclamantului pârât dreptul de servitute de trecere, prin însasi cererea reconventioanala precizând ca acesta din urma este beneficiarul unui atare drept, cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala adresate instantei vizând stabilirea întinderii dreptului de servitute al reclamantului si al pârâtei.

Din acest motiv instanta nu va analiza daca sunt indeplinte conditiile legale prevazute de art.616 C.civil pentru stabilirea dreptului de servitute, respectiv daca fondul dominant este un loc infundat care nu are nicio iesire la calea publica intrucat atat prin cererea de chemare in judecata cat si prin cererea reconventionala s-a solicitat delimitarea (individualizare) dreptului de servitute de trecere anterior instituit prin sentința civilă nr.1100/25.09.2008.

Potrivit raportului de expertiza întocmit de expertul M____ I___., in varianta III de stabilire a modului de delimitare a servitutii se propune ca servitute de trecere suprafata de 159 mp, reclamantului i se delimiteaza dreptul de servitute de trecere pe terenul delimitat de punctele 29-30-56-31-34-33-29 si pe terenul delimitat de puctele 1-72-69-68-4-1 (pentru a avea acces si din _____________________ unde sunt utilitatile) iar parata are drept de servitute de trecere pe terenul delimitat de punctele 68-69-26-70-71-73-74-75-76-56-13-12-55-10-9-8-7-6-5-68.

Prin modul în care a fost delimitata servitutea de trecere în lucrarea de specialitate sus-mentionata este evident ca sunt respectate dispozitiile legale refritoare la modul de exercitare a dreptului de sevitute printre care si afectarea cat mai putin a fondului ce este grevat de servitute, se permite accesul ambelor parti la utilitati (apa si canal) pe drumul cel mai scurt fara a sa mai fie nevoie de alte investitii. Potrivit acestei variante reclamantul are acces si din _____________________ unde sunt utilitatil.

Cu privire la capătul de cerere al acțiunii având ca obiect obligarea pârâtei la desființarea constructiilor aflate pe terenul sau respectiv închiderea pentru păsări și țarcul pentru câine sau să fie autorizat să le desființeze pe cheltuiala pârâtei.

Potrivit art.6, alin.2 din NCC,, Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de _____________________ legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor,,.

In privința accesiunii, Legea nr. 71/2011 conține două norme juridice tranzitorii (art. 57 și art. 58), anume: dispozițiile Codului civil din 2009 referitoare la accesiunea naturală asupra animalelor se aplică situațiilor născute după ____________________________; în toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opțiune de către proprietarul imobilului, efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrării.

Ținând cont și de art. 6 alin. (2) C.civ., putem spune că accesiunea este supusă legii în vigoare la data producerii sau săvârșirii împrejurării sau faptei care atrage incidența accesiunii, iar, pentru ipoteza unor fapte continue, interesează legea în vigoare la data începerii.

In analiza acestui capat de cerere instanta va avea in vedere situatia juridica a celor doua constructii a caror desfiintare se solicita, respectiv cotet pasari si tarcul pentru caine.

In baza art 494 C.civ proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietarul constructiilor edificate pe teren. In aceste cazuri in practica se face distinctie intre tratamentul juridic al constructorului de rea credinta si cel al constructorului de buna credinta.

Potrivit principiului general aplicabil in materia dreptului civil buna credinta se prezuma, cazand in sarcina celui care alega reaua credinta sa faca dovada acesteia.

In materia supusa analizei reaua credinta trebuie sa fie constatata la data efectuarii constructiei, respectiv, conform materialului probator de la dosarul cauzei anterior anului 1974 cand constructia cotet pentru pasari a fost edificata, aceasta constand in faptul ca la momentul edificarii imobilului constructorul sa fi cunoscut ca se lucreaza pe terenul apartinand altei persoane sau fără știrea proprietarului terenului.

Aceasta situatie nu poate fi retinuta de catre instanta in cauza pentru urmatoarele motive:

In primul rand, terenul pe care a fost edificata constructa anexa-cotet pentru pasari era la data edificarii acesteia proprietatea bunicului paratei iar dupa anul 1974 acea constructie a fost reconditionata de către parata-reclamantă cu acordul celorlalti mostenitori. Instanta va lua in considerare și faptul ca prin capatul de cerere anterior s-a constatat ca parata a dobandit un drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra constructiei anexa-cotet pentru pasari si un drept de folosinta asupra terenului de sub aceasta constructie

Practica judiciara, in aplicarea dispozitiilor art 494 a stabilit unele coordonate in ceea ce priveste aprecierea relei credinte in fiecare cauza in mod concret, in functie de imprejurarile de fapt care caracterizeaza actiunea pârâtului. Astfel in deciziile de indrumare ale fostului tribunal suprem, s-a aratat ca la aprecierea relei cerinte instanta nu trebui sa deduca reaua credinta numai din faptul ca cel care a edificat constructia, lucrarea sau plantatia nu avea titlu asupra terenului, ci trebuie sa observe si daca nu cumva actiunea reclamantului nu imbraca forma unui abuz de drept, prin pasivitatea sau acceptarea efectuarii lucrarilor si introducerea actiunii dupa efectuarea acestora.

Cum in cauza singurul temei pentru obligarea pârâtei la ridicarea constructiei-cotet pentru pasari ar fi constatarea relei credinte la edificare instanta constata, fata de toate considerentele anterioare ca nu poate fi retinuta o astfel de conditie in cauza.

Intrucat se constata ca la momentul încorporarii materialelor in teren pârâta-constructor era de buna credinta, fiind convins ca se edifica constructia pe terenul apartinand bunicului sau si cu stirea celorlati mostenitori, se va respinge capatul de cerere prin s-a solicitat obligarea pârâtei la desființarea constructiei aflate pe terenul sau respectiv închiderea pentru păsări .

In ceea ce constructia constand cusca pentru caine instanta retine, in primul rand, ca parata nu a probat ca dobandit un drept de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra constructiei anexa-cusca caine si un drept de folosinta asupra terenului de sub aceasta constructie.

In al doilea rand instanta retine ca aceasta constructie a fost edificata in vara anului 2011 desi cunostea ca in urma incheierii contractului de vânzare autentificat sub nr.1109/06.04.2009 si contractului de vânzare autentificat sub nr.2695/17.09.2009, terenul pe care a edificat acea constructie era proprietatea reclamantului.

Din cuprinsul art. 494 din Codul civil rezultă că, în cazul constructorului de rea-credință, proprietarul terenului are dreptul să opteze pentru obligarea constructorului să-și ridice, pe cheltuiala sa, lucrările, ceea ce înseamnă că nu se pune problema despăgubirilor, sau să păstreze lucrările, situație în care este recunoscut dreptul constructorului la despăgubiri. Cum, în speță, pârâta este un constructor de rea-credință, iar opțiunea reclamantului a privit obligarea pârâtei la demolarea construcțiilor edificate pe terenul său,instanta va admite cererea reclamantului-pârât având ca obiect obligarea pârâtei la desființarea constructiilor aflate pe terenul reclamantului respectiv țarcul pentru câine sau, in situatia in care nu o va face, să fie autorizat să le desființeze pe cheltuiala pârâtei.

Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecata efectuate in acest proces, avand in vedere ca ambele cerei au fost admise in parte, in temeiul art.276 C.proc.civ va compensa in parte celtuielie de judecata constand in taxa judiciara de timbru aferenta cererilor avand ca obiect delimitare servitute de trecere si va mai obliga parata-reclamanta sa-i plateasca reclamantului parat suma de 1003,4 lei cheltuieli de judecta constand in onorarii experti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul V_____ S_____-V_____, domiciliat in municipiul Bucuresti, _________________, ___________,_______________, impotriva paratei S_______ I____, domiciliata in orasul Corabia, ______________________. 45, judetul O__, avand ca obiect „ servitute”.

Admite în parte cererea reconvențională formulată de către pârâta-reclamantă Stănescu I____, domiciliata in orasul Corabia, ______________________. 45, judetul O__ în contradictoriu cu relamantul-pârât V_____ S_____-V_____, domiciliat in municipiul Bucuresti, _________________, ___________,_______________ și cu intervenientul forțat, V_____ L______, domiciliat in municipiul Bucuresti, _________________, ___________,_______________, .

Omologhează raportul de expertiză și completarea la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar M_____ I___ în varianta III de delimitare a dreptului de servitute.

Admite capătul de cerere al acțiunii principale având ca obiect delimitarea și individualizarea servituții de trecere acordată de către pârâtă pe terenul său.

Reclamantul are drept de servitute de trecere pe terenul delimitat de punctele 29-30-56-31-34-33-29 și pe terenul delimitat de punctele 1-72-69-68-4-1, conform anexei nr.4, completare.

Admite în parte capătul de cerere al acțiunii principale referitor la obligarea pârâtei să desființeze construcțiile aflate pe terenul reclamantului respectiv închiderea pentru păsări și țarcul pentru câine.

Obligă pârâta să desființeze țarcul pentru câine aflat pe terenul reclamantului sau, în cazul în care nu o va face, autorizează reclamantul să-l desființeze pe cheltuiala pârâtei.

Constată că pârâta-reclamanta a dobândit un drept de superficie prin uzucapiunea de lungă durată cu privire la suprafața de teren de sub construcții și cel necesar bunei utilizări a următoarelor construcții : pătul, cocină, coteț de păsări și asupra terenului pe care pârâta a construit racordul de apă și hasnaua pentru baie, drept de superficie care va dura pe toată perioada de existență a construcțiilor.

Admite în parte capătul de cerere al cererii reconvenționale având ca obiect delimitarea și individualizarea pe terenul reclamantului a servituții de trecere acordată pârâte de la imobilele proprietatea sa la construcțiile anexă : pătul, cocină, coteț de păsări și la racordul de apă și hasnaua pentru baie.

Pârâta are un drept de servitute de trecere pe terenul delimitat de punctele : 68-69-26-70-71-73-74-75-76-56-13-12-55-10-9-8-7-6-5-68 )pentru accesul la utilități și la pătul, conform anexei nr.4, completare.

In temeiul art.276 C.proc.civ compensează cheltuielile de judecata constând in taxa judiciara de timbru aferenta cererilor avand ca obiect delimitare servitute de trecere si mai obliga parata-reclamanta sa-i plateasca reclamantului parat suma de 1003,4 lei cheltuieli de judecata constand in onorarii experti.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica din 09.07.2013, la sediul Judecătoriei Corabia.

Președinte Grefier

D___ R_____ F_______ R___ A__-M____

grefier aflat în C.O.

semnează grefier P_______ Crenguța

red./tehred. jud. D.R.F

5 ex/05.08.2013