ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA A II – A CIVILĂ , DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 3078

Ședința publică din data de 07 DECEMBRIE 2015

Președinte - T________ M______

Judecători - C_______ I____ N_______ E________ Ș_________ I____ C_______

Grefier – D_________ D_____

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de reclamantul Ș_____ T_____ L____, domiciliat in _______________________, județul Dâmbovița, reprezentat convențional de avocat E__ V_______, cu sediul profesional în Târgoviște, ____________________.1, _____________, județul Dâmbovița și pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Braniștea, cu sediul în comuna Braniștea, _____________________, județul Dâmbovița, prin primar Tachianu M_____, județul Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 507 din data de 14.05.2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal.

Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că dosarul se află la primul termen de judecată, recursurile promovate sunt motivate, scutite de plata taxei de timbru, după care,

Curtea, recalifică calea de atac declarată de reclamantul Ș_____ T_____ L____ din apel în recurs, potrivit disp. art. 10 alin. 2 și art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și ținând cont și de dispozițiile art.99 alin.3 din Regulamentul Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești.

Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri și față de împrejurarea că s-a solicitat și judecata cauzei, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțarea asupra celor două recursuri.

C U R T E A

Deliberând asupra recursurilor de față, reține următoarele:

Prin sentința nr. 507 din data de 14.05.2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, s-a admis acțiunea formulata de reclamantul Ș_____ T_____ L____, in contradictoriu cu pârâta, Unitatea Administrativ Teritorială Braniștea, prin primar Tachianu M_____ a constatat că în cauza a intervenit, prin Legea nr.124/2014, amnistia fiscala si exonerează reclamantul – angajat personal contractual al U__ Braniștea, de la plata sumei de 1670 lei, stabilita in sarcina acestuia, prin Dispoziția nr.353, din 11.12.2014, emisa de Primăria comunei Braniștea și a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata.

Împotriva sentinței au declarat recurs reclamantul Ș_____ T_____ L____ și pârâta, Unitatea Administrativ Teritorială Braniștea, prin primar Tachianu M_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În recursul declarat de reclamantul Ș_____ T_____ L____, se arată că motivul prezentei căi de atac îl reprezintă nelegalitatea hotărârii de fond, prin soluția pronunțata, în ceea ce privește cheltuielile de judecata.

În motivarea recursului arată că prin acțiunea promovata, a solicitat instanței de judecata anularea Dispoziției nr. 353/11.12.2014 emisa de Primăria comunei Braniștea prin care s-a dispus recuperarea sumelor încasate necuvenit de către personalul din aparatul de specialitate.

Prin apărările formulate, urmare a promovării acțiunii, intimata-parata a solicitat respingerea acțiunii, motivându-si aceasta solicitare.

In cuprinsul acestora a arătat ca apărările lui sunt întemeiate pe dispozițiile art. 2 si art. 3 din Legea nr. 124/2014, iar nu în sensul că aceasta recunoaște pretențiile formulate prin acțiunea promovata.

In aceste condiții, instanța de fond a respins solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecata în mod nelegal si netemeinic, reținând în mod eronat în considerentele hotărârii aplicabilitatea dispozițiilor art. 454 Cod procedura civila, respectiv ca intimata a recunoscut la primul termen de judecata pretențiile reclamantei.

Solicită admitere a apelului, modificare în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul de a acorda cheltuielile de judecata care sunt dovedite, în condițiile art. 452 c.pr. civ.

În recursul declarat pârâta, Unitatea Administrativ Teritorială Braniștea, prin primar Tachianu M_____, arată că instanța de fond a dispus admiterea cererii așa cum a fost formulata de reclamant, precum și anularea Dispoziției nr. 353/11.12.2014 emisa de Primarul comunei Braniștea, județul Dâmbovița, în ceea ce privește sumele a fi recuperate de la reclamant (1.670 lei).

In acest sens, raportat la obiectul cererii si la natura debitului ce se solicita a fi anulat, a depus actele care îi îndreptățeau la recuperarea prejudiciului ce rezida din angajarea, lichidarea si ordonanțarea unor sume privind drepturi bănești ce s-au acordat în baza Contractului colectiv de munca încheiat prin prisma prevederilor Legii nr. 130/1996, ce a avut drept consecința acceptarea de către ordonatorul principal de credite a înscrierii si suportării din bugetul local a plații acestora.

Contestă soluția instanței de fond pe care o apreciază ca fiind nelegala si netemeinica, raportat la obiectul cererii cu care a fost sesizata instanța și cu ceea ce a apreciat. Instanța apreciază asupra cererii prin prisma obligativității recalculării salariului de baza de care beneficiază reclamantul conform art. 3 din Legea nr. 124/2014, iar prin apreciere asupra obiectului cauzei: anularea unui act administrativ.

Instanța omite să analizeze asupra cererii prin prisma apărărilor formulate de recurentă, respectiv prin prevederile ce au stat la baza emiterii actul administrativ nr. 353/11.12.2014, acesta fiind legal emis: conform dispozițiilor Deciziei nr. 87/2013 a Curții de Conturi Dâmbovița, in urma căruia s-a întocmit Raportul de follow up nr. 5448/10.11.2014 in cadrul căruia s-a luat act de îndeplinirea parțiala a măsurii, cu recomandarea: „stabilirea întinderii prejudiciului si continuarea diligentelor in vederea recuperării acestuia integral..." atât la punctul 2.12. Măsura II 4 cat si la punctul 2.13. Măsura nr. II 5.

Opoziția recurentei este legitima în condițiile în care a depus actele care îi îndreptățeau la recuperarea prejudiciului ce rezida din angajarea, lichidarea si ordonanțarea unor sume privind drepturi bănești ce s-au acordat in baza Contractului colectiv de munca încheiat prin prisma prevederilor Legii nr. 130/1996, ce a avut drept consecința acceptarea de către ordonatorul principal de credite a înscrierii si suportării din bugetul local a plații acestora.

Mai mult, având în vedere valorificarea actelor rezultate în urma masurilor dispuse de către Curtea de Conturi spre implementare, s-a emis Decizia de prelungire a termenului pentru realizarea masurilor dispuse prin Decizia 87/2013 pana la data de 31.03.2015, ceea ce a condus la întocmirea si emiterea Dispoziției nr. 353/11.12.2014 a Primarului comunei Braniștea, județ Dâmbovița.

In aceste condiții, nu consideră ca, ordonatorul principal de credite a încălcat prevederilor art. 2 si respectiv art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului plătit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 700, din 24 septembrie 2014.

Solicită admiterea recursului, desființarea în tot a hotărârii instanței de fond și respingere acțiunii.

Examinând sentința, prin prisma criticilor din cele două recursuri, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:

Prin dispoziția nr. 353/11.12.2014, s-a dispus recuperarea sumelor încasate necuvenit de către personalul din aparatul de specialitate al primarului ____________________________ de către persoanele având demnitate publică în cadrul Primăriei ________________________________ și Angajamentelor de plată la raportul de audit financiar nr. 3709/31.10.2013.

Dispoziția a cărei anulare este solicitată prin prezenta acțiune a fost emisă la data de 11.12.2014, deci ulterior intrării în vigoare, la data de 24.09.2014 a prevederilor legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 700.

Conform art. 2 alin. 1 din acest act normativ, „se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezent­ând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la alin. 1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii”.

Curtea reține că sumele imputate intimatului-reclamant se încadrează în categoria veniturilor de natură salarială acordate personalului plătit din fonduri publice, fiind acordate în baza unor contracte colective de muncă negociate anterior intrării în vigoare a legii nr. 330/2009, fiindu-le aplicabile prev.art. 2 sus-menționate. Prin urmare, nu se mai justifică recuperarea sumelor plătite cu acest titlu, intervenind exonerarea legală de la plată a acestora.

În pofida susținerilor recurentei-pârâte din cadrul cererii de recurs, Curtea apreciază că apariția unui act normativ referitor la înlăturarea obligației de plată a unor creanțe bugetare („amnistia fiscală”), în speță a legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natura salarială ale personalului plătit din fonduri publice produce efecte asupra legalității actului administrativ emis ulterior intrării acesteia în vigoare (cum este situația din prezenta cauză), cercetarea legalității actului administrativ în cadrul acțiunii în contencios administrativ fiind limitată la cadrul normativ în vigoare la data emiterii acestuia.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. 1 C.p.c., apreciind că prima instanță a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor legale în materie, nefiind încălcate art. 488 alin. 1 pct.8 C.p.c., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ BRANIȘTEA PRIN PRIMAR împotriva sentinței nr. 507 din data de 14.05.2015, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița– Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal.

Curtea reține că, în mod greșit, prima instanță a făcut aplicarea disp.art.454 C.p.c., respingând solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată formulată de reclamant, întrucât recurenta-pârâtă nu a recunoscut la prim termen de judecată pretențiile acestuia. Astfel, prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond (filele 38-39), recurenta-pârâtă a solicitat respingerea cererii, iar la primul termen de judecată la care, de altfel, s-a și soluționat acțiunea, aceasta a lipsit.

Față de aceste considerente, va admite, în temeiul art. 496 alin. 2 C.p.c., recursul declarat de reclamantul Ș_____ T_____ L____, împotriva aceleiași sentințe, în sensul că va obliga pârâta recurentă U__ Braniștea la plata sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată (reprezentând onorariu de avocat cf. chitanței depusă la dosarul de fond).

Va menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Braniștea, cu sediul în comuna Braniștea, _____________________, județul Dâmbovița, prin primar Tachianu M_____, județul Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 507 din data de 14.05.2015 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal.

Admite recursul declarat de reclamantul Ș_____ T_____ L____, domiciliat in _______________________, județul Dâmbovița, reprezentat convențional de avocat E__ V_______, cu sediul profesional în Târgoviște, ____________________.1, _____________, județul Dâmbovița, în sensul că obligă pârâta recurentă U__ Braniștea la plata sumei de 300 lei, cheltuieli de judecată.

Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 DECEMBRIE 2015.

Președinte, Judecători,

T________ M______ C_______ I____ N_______ E________ Ș_________ I____

Grefier,

D_________ D_____

Red.IC

Tehnored.DD

5 Ex /17.12.2015

d.f.XXXXXXXXXXXX Tribunalul Dâmbovița

j.f. C_____ I_____ D___

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120