Acesta nu este document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A III-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA NR.2274/CA/2015

Ședința publică din data de 13 octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: D____ B_____

GREFIER: F______ B____

Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta _____________, cu sediul în Oradea, ______________________ nr.2, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, cu sediul în Oradea, __________________.2/B, jud.Bihor, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că la termenul de judecată din data de 29.09.2015, partea prezentă a pus concluzii pe fondul cauzei, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care a fost amânată pronunțarea hotărârii pentru termenul de judecată din 06.10.2015, respectiv pentru acest termen de judecată, zi în care s-a pronunțat hotărârea.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND,

Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 30.10.2014, reclamanta _____________ a solicitat, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ N_____ – ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR, ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea adresei de înștiințare privind înființarea popririi asupra disponibilităților bănești cu nr.xxxxx/15.09.2014, a actului administrativ cu nr.xxxxxx/08.10.2014, precum și restituirea sumei de 1.400 lei, virată în contul AFP Bihor în urma popririi contului bancar, actualizată cu dobânda legală calculată conform C.pr.fiscală.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată că la data de 23 iunie 2014 a achitat contravaloarea a 1/2 din cuantumul amenzii dispusă prin Procesul verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxxxx/13.06.2014, respectiv 2.000 lei, din care 600 lei a fost virată în contul ISCTR, iar 1.400 lei a fost achitată în contul de venituri din amenzi și alte sancțiuni în beneficiul bugetului de stat. Se mai arată că la data de 26 iunie 2014, din motive necunoscute, i-a fost stornată suma de 1.400 lei, sumă pe care însă a achitat-o din nou la data de 1 iulie 2014, într-un alt cont indicat tot de Trezoreria statului. Reclamanta mai arată că nu are nici o culpă în virarea contravalorii amenzii achitate într-un cont greșit, câtă vreme la Trezoreria statului i-a fost indicat contul în care urmează a fi achitată amenda, greșita indicare a contului fiind culpa exclusivă a instituției financiare a statului.

În drept, a invocat dispozițiile Legii nr.554/2004.

Prin precizarea de acțiune de la fila 37 dosar, reclamanta arată că înțelege să renunțe la judecarea capătului de cerere privind adresa de înștiințare a înființării popririi asupra disponibilităților bănești, menținându-și acțiunea în ceea ce privește celelalte capete de cerere din acțiunea introductivă.

Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat la dezbateri și nici nu și-a exprimat poziția în scris față de acțiunea dedusă judecății.

Din coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, instanța reține în fapt următoarele:

Prin Procesul verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxxxx/13.06.2014, s-a dispus amendarea reclamantei cu amendă contravențională în cuantum de 4.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin.1 din OG nr.37/2007, constând în nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică de către conducătorul auto S_____ D_____, angajatul societății reclamante. Din cuantumul total al amenzii, reclamanta avea obligația de a achita 1.200 lei reprezentând 30% din amendă într-un cont indicat în actul sancționator ca fiind al beneficiarului ISCTR, iar diferența de 2.800 lei, reprezentând 70% din aceasta, trebuia achitat în contul de venituri din amenzi și alte sancțiuni deschis la Trezoreria statului, beneficiar fiind bugetul de stat. Totodată, prin actul sancționator, i-a fost adusă la cunoștință contravenientei posibilitatea de a achita, în termen de 48 de ore de la comunicare, 1/2 din amenda aplicată, respectiv 2.000 lei, din care 600 lei în contul ISCTR, iar 1.400 lei la bugetul de stat.

Din procesul verbal de afișare aflat la fila 14 dosar, rezultă că procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat reclamantei la data de 23 iunie 2014, iar din extrasul de cont de la fila 13 dosar instanța reține că reclamanta a achitat la data de 23 iunie 2014, respectiv în termenul legal de 48 de ore de la comunicare, suma de 600 lei în contul indicat în cuprinsul procesului verbal de contravenție ca fiind beneficiar ISCTR și 1.400 lei în contul indicat de funcționarii din cadrul Trezoreriei statului ca fiind beneficiar bugetul de stat. Pe considerentul că suma de 1.400 lei ar fi fost virată într-un cont greșit, pârâta i-a restituit reclamantei la data de 26 iunie 2014 suma de 1.400 lei, iar reclamanta a procedat la o repetare a acestei plăți la data de 1 iulie 2014, într-un alt cont indicat de instituția Trezoreria statului.

Făcând abstracție de prima plată efectuată în termenul legal de 48 de ore de la comunicarea actului sancționator, instituția financiară a reținut că reclamanta nu ar fi achitat acea sumă în termen de 48 de ore, făcând referire la cea de-a doua plată, respectiv cea din 1 iulie 2014, astfel încât, în opinia instituției financiare, reclamanta ar fi avut obligația achitării în totalitate a amenzii, respectiv 2.800 lei în contul bugetului de stat, și nu 1/2 din această sumă, întrucât ar fi fost depășit termenul de 48 de ore, în care contravenientul beneficia de bonificația acordată de lege. Ori, este evident că reclamanta a achitat 1/2 din totalul amenzii, atât în ceea ce privește partea ce-i revine ISCTR, cât și bugetului de stat, în termenul de 48 de ore, indicarea greșită a contului de amenzii și sancțiuni neputându-i fi imputabilă reclamantei, astfel încât pârâta avea obligația de a ține cont de prima plată efectuată, respectiv de cea din 23 iunie 2014.

Față de aceste considerente, instanța urmează să constate că adresa cu nr.xxxxxx/08.10.2014, prin care reclamanta este încunoștințată despre depășirea termenului de 48 de ore și respectiv despre nebeneficierea de bonificația fiscală acordată de lege, este nelegală, impunându-se astfel a fi anulată.

Referitor la capătul de cerere privind restituirea sumei de 1.400 lei, pe care reclamanta a fost obligată să o achite în urma înlăturării bonificației fiscale de către administrația financiară și pe care a achitat-o în urma declanșării procedura executării silite prin poprire, instanța urmează să constate că restituirea acestei sume reprezintă o consecință a admiterii contestației la executare formulată împotriva executării silite declanșată împotriva reclamantei. Restituirea acestei sume poate fi realizată doar prin formularea de către reclamantă a unei contestații la executare în fața instanței de executare, instanța de contencios administrativ, investită cu soluționarea capătului de cerere privind anularea actului administrativ nefiind competentă să se pronunțe asupra executării silite, întrucât și-ar depăși competența materială a instanțelor judecătorești, hotărârea pronunțată de această instanță de contencios administrativ prin care s-a statuat efectuarea plății de către reclamantă în termenul de 48 de ore având o înrâurire semnificativă asupra hotărârii ce urmează a fi pronunțată cu ocazia soluționării contestației la executare îndreptată împotriva executării silite declanșată față de reclamantă.

Văzând că reclamanta, prin precizarea de acțiune, a înțeles să renunțe la judecarea capătului de cerere privind anularea adresei de înștiințare privind înființarea popririi asupra disponibilităților bănești (care de altfel și reprezenta o veritabilă contestație la executare), instanța, în baza art.406 din N.C.pr.civ., urmează să ia act de această manifestare de voință.

Față de aceste considerente și văzând în drept dispozițiile OG nr.2/2001 și ale Legii nr.554/2004, Tribunalul Bihor urmează să admită în parte acțiunea formulată și să dispună anularea actului administrativ nr.xxxxxx/08.10.2014, emis de pârâtă pe seama reclamantei, urmând să respingă capătul de cerere privind restituirea sumei de 1.400 lei, actualizată.

Urmează să se constate că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată din partea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Ia act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind anularea adresei de înștiințare privind înființarea popririi asupra disponibilităților bănești.

Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta _____________, cu sediul în Oradea, ______________________ nr.2, jud.Bihor, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE CLUJ-N_____ - prin A.J.F.P. BIHOR, cu sediul în Oradea, __________________.2/B, jud.Bihor și, în consecință:

- dispune anularea actului administrativ nr.xxxxxx/08.10.2014, emis de pârâtă pe seama reclamantei.

Respinge capătul de cerere privind restituirea sumei de 1.400 lei, actualizată.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 13.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

B_____ DorelBalaș F______

Red. B_____ D., jud.

Dact. BF în 05.11.2015.

4 ex.Pt.conf.2 com:

- _____________

- D.G.R.F.P. Cluj-N_____ – A.J.F.P. Bihor

Azi, ________2015.