Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 3710/2015

Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C______ M____

Judecător A____ I_____ A___

Judecător S_____ P______

Grefier M____ D_____ F______

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta reclamantă ______________________________ SA SRL împotriva sentinței nr. 808 din 26 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul pârât I__ V_____.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic V_______ E______ D_____ pentru recurentul reclamant ______________________________ SA SRL, lipsind intimatul pârât I__ V_____.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul a fost timbrat, declarat și motivat în termen legal, după care,

La interpelarea instanței, reprezentantul recurentului reclamant precizează că nu mai are cereri de formulat.

Instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Consilier juridic V_______ E______ D_____ pentru recurentul reclamant solicită admiterea recursului, conform concluziilor scrise pe care le depune.

C U R T E A:

Asupra recursului de față,

Soluția instanței de fond:

Prin sentința nr.808 din data de 26.06.2015 pronunțată de Tribunalul Gorj a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată.

Motive de recurs:

Împotriva acestei sentințe s-a exercitat calea de atac a recursului de către recurenta reclamantă solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței cu consecința anulării procesului verbal de control nr. SM 45/21.01.2014, ________ I__ nr. xxxxxxx, cu cheltuieli de judecată.

Dezvoltarea motivelor de recurs:

Recurenta reclamantă a învederat, în esență, că, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu incălcarea prevederilor art. 488 pct.6 și 8 NCPC. A mai arătat că, instanța de fond, la pronunțarea sentinței nu a reținut și nu a avut in vedere următoarele considerente: inspectorul desemnat de I__ a efectuat controlul în afara perioadei de valabilitate a avizelor și anume in perioada 20-21.01.2014 neținând cont de prevederile HG nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite. De asemenea că, a solicitat și obținut avizul nr. 2/29.01.2013 pentru reînnoirea avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite. De asemenea, în anexa la aviz sunt nominalizate și locurile de muncă din cadrul UMC Berbești, având valabilitate până la 31.12.2013.

Totodată că, inspectorii de muncă urmau să efectueze verificări în vederea stabilirii conformității celor declarate în perioada de valabilitate a avizelor în conformitate cu HG nr. 246/2007, verificare care nu s-a efectuat de către inspectorii de muncă în termenul specificat în acest act normativ. A mai arătat că, inspectorul desemnat de I__ V_____ a realizat controlul în afara perioadei de valabilitate a vizelor și anume 20-21.01.2014.

A mai arătat că, la data de 10.12.2013 a depus prin adresa nr. xxxxx/10.12.2013 la I__ V_____ Raportul privind modul cum s-au realizat măsurile prevăzute în vederea nominalizării condițiilor de muncă și Stadiul realizării măsurilor din Planul de prevenire și protecție revizuit pentru îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor pentru măsurile rămase restante din anul 2012.

De asemenea că, în conținutul procesului verbal de control, inspectorul de la I__ V_____ face referire doar la modul general și nu sunt specificate în mod clar abaterile constatate și nici măsurile care nu au fost realizate, fapt pentru care solicită nulitate acestuia. Astfel, ca urmare a emiterii procesului verbal de control s-a emis procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, emis fără arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite prin neindeplinirea în totalitate a măsurilor dispuse, astfel încât este absolut nelegal pentru societate să probeze existența circumstanțelor ce atestă gradul de pericol al faptei, in condițiile in care inspectorul de muncă era obligat prin lege să le consemneze.

Recurenta reclamantă a invederat că, intimata nu a realizat o corectă individualizare a măsurilor indeplinite emițând procesul verbal de control în bază căruia a fost intocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prin care a fost amendată cu suma de 10.000 lei. A mai arătat că, intimata nu a respectat condiția de proporționalitate cu gradul de pericol social al faptei. De asemenea a invocat prevederile art. 2 alin.1 lit. c din HG nr. 246/2007.

Temeiul de drept: art. 488 pct. 6 și 8 NCPC.

Legal citată, intimatul pârât a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de recurs.

În fapt, a arătat, in esență, că, criticile aduse de recurenta reclamantă sunt nefondate. De asemenea că, amenda contravențională aplicată firmei recurente în urma constatărilor efectuate și consemnat prin procesul verbal de control a fost menținută definitiv de către instanțele de judecată. de asemenea că, fapta prezintă un pericol social ridicat și că, măsura de intrare in legalitate, având termen permanent a fost dispusă în limitele și cu respectarea prevederilor Legii nr. 108/1999.

În drept, au fost invocate prevedrile art. 2 alin.1 lit. c și art. 14 alin.1 lit. b din HG nr. 246/2007, HG nr. 1077/2013, Codul de Procedură Fiscală, legea nr. 554/2004.

Recurenta reclamantă a depus răspuns la întâmpinare.

Considerentele instanței de recurs în raport de motivele de recurs invocate și de disp. art. 488 pct. 6 și 8 C.p.c:

1. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de disp. art. 488 pct.6 NCPC, Curtea constată că, pentru a se reține incidența acestui motiv, trebuie ca hotărârea atacată să nu cuprindă motivele pe care se întemeiază, astfel că, inexistența acestora împiedică exercitarea controlului judiciar, sau să cuprindă motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 alin.1 lit. b NCPC, ca de altfel și cercetarea fondului cauzei au în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

În cauză, motivarea primei instanțe răspunde acestor exigențe legale, instanța de fond examinând efectiv apărările și susținerile recurentei reclamante din cuprinsul cererii de chemare in judecată, arătând care sunt considerente care au condus la adoptarea soluției de respingere a cererii de chemare in judecată.

Totodată, sentința instanței de fond supusă analizei nu cuprinde motive contradictorii și nici străine de natura cauzei, astfel că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct.6 N.C.p.c.

De reținut faptul că, recurenta reclamanta s-a limitat doar la indicarea formală a acestui motiv de nelegalitate, fără a arătat, in concret, care sunt considerentele pentru care acest motiv este incident.

2. Sub aspectul motivului de recurs prevăzut de disp. art. 488 pct. 8 NCPC -pronunțarea hotărârii de către instanța de fond cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material-, Curtea, contrar susținerii recurentei reclamante, constată că, instanța de fond, a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente in cauză. Astfel, din analiza coroborată a prevederilor art. 2 alin.1 lit. c cu art. 6 alin.3 și 4 din HG nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, in forma in vigoare în perioada supusă verificării, rezultă, cum corect a reținut și instanța de fond că, recurenta reclamantă avea obligația ca, până cel mai târziu 31.12.2013, să încadreaze locurile de muncă in condiții normale de muncă, fapt care nu s-a realizat. Această stare de fapt rezultă din conținutul raportării privind modul în care s-au realizat măsurile tehnice prevăzute în vederea normalizării condițiilor de muncă, la locurile de muncă în cadrul UMC Berbești.

În ceea ce privește susținerea recurentei reclamante că,în raport de prevederile art. 6 alin.3 și 4 din HG nr. 246/2007, inspectorii de muncă urmau să efectueze verificările in vederea stabilirii conformității celor declarate în perioada de valabilitate a avizelor, în termenul specificat în acest act normativ, Curtea constată că este nefondată. Astfel, din cuprinsul prevederilor art. 6 alin.3 din HG nr. 246/2007 rezultă, fără putință de tăgadă că, obligația de a depune , în perioadele 15-30 iulie și 1-15 decembrie 2013, la inspectoratul teritorial de muncă o raportare privind modul în care au realizat măsurile prevăzute în vederea normalizării condițiilor de muncă revine angajatorului. Obligația ce revine, conform alin.4, inspectorilor de muncă, este aceea ca, în baza raportărilor prevăzute la alin. (3) este de a efectua verificări în vederea stabilirii conformității celor declarate, ale căror rezultate vor fi transmise Inspecției Muncii.

Insă, inspectorii de muncă nu au obligația de a verifica, in baza raportării efectuate de angajator, conformitatea acesteia până la 31.12.2013. Astfel, având in vedere că, în raport de prevederile art. 14 alin.1 din HG nr. 246/2007, nerespectarea de către angajator a măsurilor din planul de prevenire și protecție prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), constituie contravenție, rezultă că, aceștia au obligația de a verifica conformitatea raportării efectuate de către angajator în interiorul termenului de constatare și aplicare a contravențiilor, termen reglementate de prevederile OG nr. 2/2001.

Nefondată este și susținerea recurentei reclamante conform căreia procesul verbal de control este lovit de nulitate intrucât, in cuprinsul acestuia nu sunt specificate clar abaterile constatate și nici măsurile care nu au fost realizate, din cuprinsul acestuia, respectiv din anexa la acesta( f. 10-12 dosar nr. XXXXXXXXXXXX, Judecătoria Horezu), rezultând că acesta descrie clar abaterile constatate dar și măsurile nerealizate.

Critica recurentei reclamante privind greșita individualizare a măsurilor indeplinite este neintemeiată față de cele reținute anterior. In privința nerespectării condiției de proporționalitate cu gradul de pericol social al faptei, Curtea constată că sunt aspecte care țin de individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate și care nu se impun a fi analizate, acestea fiind supuse cenzurii instanței învestite cu soluționarea plângerii contravenționale.

În consecință, nici acest motiv de recurs nu este intemeiat, motiv pentru care, in raport de disp. art. 496 alin.1 NCPC, va respinge calea de atac, ca fiind nefondată.

3. Sub aspectul cheltuielilor de judecate solicitate de recurenta reclamantă, urmare a respingerii căii de atac, în raport de prevederile art. 453 alin.1 NCPC, reținând culpa procesuală a acesteia în promovarea căii de atac, va respinge cererea ca fiind nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă ______________________________ SA SRL împotriva sentinței nr. 808 din 26 iunie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul pârât I__ V_____, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2015.

Președinte, C______ M____	Judecător, A____ I_____ A___	Judecător, S_____ P______
	Grefier, M____ D_____ F______

Red. jud. S.P.

Jud. fond O.C.S.

4 ex/04.12.2015