Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SIBIU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 1819/CA

Ședința publică de la 13 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L____ R_____ P___

Grefier N_______ M______

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe reclamant F______ F________ și pe pârât DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____, pârât ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, având ca obiect anulare act administrativ

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprez. reclam. av. P____ I____, lipsa fiind pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU,

DIRECȚIA G_______ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B_____

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că nu s-au depus la dosar relațiile solicitate de la pârâte.

Reprez. reclamantei av. P____ față de lipsa relațiilor solicitate de pârâtei, arată că se trage concluzia că nu a fost soluționată contestația până la acest moment,

Instanța față de lipsa relațiilor solicitate de la pârâtă, trage concluzia că probabil până la acest termen nu a fost soluționată contestația formulată de reclamantă.

Reprez. reclamantei, față de lipsa relațiilor solicitate, respectiv modalitatea de soluționare a contestației, arată că instanța nu se poate pronunța pe subsidiarul cererii, arată că nu are alte cereri de solicitat în cauză.

Nefiind alte cereri formulate în cauză, instanța încheie faza cercetării judecătorești si acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reprez. reclam. av. P____ solicită admiterea acțiunii în principal, respectiv obligarea pârâtelor să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr. xxxxxxxxxxxx din 31.12.2012 și înregistrată la organul fiscal sub nr.xxxxx din 6.03.2012, arată că plângerea prealabilă nu a fost soluționată până la acest termen, pentru ca potrivit disp. art. 218 C. pr. fiscală să conteste si răspunsul la contestația formulată în termenul de 6 luni, reclamanta neavând deschisă calea pentru a solicita si anularea deciziei de impunere. Solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

T R I B U N A L U L ,

Deliberând asupra cauzei de față,

Constată că sub nr. XXXXXXXXXXX s-a înregistrat la Tribunalul Sibiu acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta F______ F________ în contradictoriu cu DGRFP B_____ si AFP Sibiu solicitând pronunțarea unei sentințe prin care: în principal să fie obligate pârâtele sa soluționeze contestația formulata împotriva deciziei referitoare la obligațiile de plata, dosar fiscal nr. xxxxxxxxxxxxx din 31.12.2012 și în subsidiar anularea deciziei referitoare la obligațiile de plata, dosar fiscal nr. xxxxxxxxxxxxx din 31.12.2012 si a eventualei decizii de respingere a contestației formulate de către reclamantă in temeiul art. 205-207, ca netemeinice si nelegale.

În fapt reclamanta a arătat că împotriva ei s-a emis decizia de plată pentru suma de 616 – obligații accesorii, decizie pe care reclamanta a înțeles să o atace.

In data de 06.06.2014, Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu a comunicat reclamantei un răspuns prin care a arătat ca prin adresa nr. xxxxxx/01.04.2013 3-a solicitat CASS Sibiu dosarul fiscal al contribuabilei, dar fata de lipsa unui răspuns din partea CASS nu pot proceda la soluționarea contestației.

In aceste condiții, in conformitate cu prevederile art. 70 alin. 2 din OG 92/2003, in situația in care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare pentru o decizie, termenul de soluționare se prelungește cu perioada cuprinsa intre data solicitării si data primirii informațiilor solicitate.

In concret, prin răspunsul cu nr. xxxxxx/20.05.2013 s-a prelungit termenul de soluționare a plângerii prealabile pana la primirea informațiilor solicitate de aceasta de la CASS. Însă, de la comunicarea din 06.06.2013 nu s-a mai comunicat absolut nimic reclamantei până în prezent si nici nu s-a soluționat plângerea prealabila, termenul de soluționare fiind mult depășit si nejustificat, chiar si cu aplicarea dispozițiilor art. 70 al. 2 din OG 92/2003. Având in vedere lipsa unui răspuns contestația la administrativa formulata de către reclamanta se impune obligarea pârâtelor la soluționarea plângerii prealabile formulate de aceasta.

În ce privește subsidiarul cererii, reclamanta a mai arătat că decizia contestată nu a fost emisă ca urmare a unei inspecții fiscale conform procedurii prevăzute de Codul fiscal, de asemenea nu i-a fost comunicată reclamantei nici o decizie de impunere prin care să se fi stabilit creanța principală la care să se calculeze penalități, motiv pentru care în baza art. 45 al.1 din OG 92/2003 actul nu produce efecte.

Față de dispozițiile art. 45, 86, 119 si 120 din OG 92/2003, in situația in care nu s-a comunicat niciodată decizia de impunere prin care s-a stabilit creanța fiscala principala, nu s-a împlinit termenul de scadență, iar dobânzile si penalitățile de întârziere nu au început niciodată să curgă.

In concret, suma reținuta in decizie cu titlu de accesorii (dobânzi si penalități), nu există, dreptul de a calcula accesorii al paralei nu s-a născut niciodată, obligația astfel cum a fost stabilita nu exista, sumele nefiind datorate. In aceste condiții, decizia referitoare la obligații de plata accesorii a fost emisa in mod nelegal, impunându-se anularea acesteia.

În probațiune s-a depus decizia contestată, plângerea prealabilă, adresa xxxxxx/2013 emisă de AJFP Sibiu prin care comunică reclamantei că nu a primit informațiile solicitate de la CASS Sibiu.

Prin întâmpinarea depusă (fila 26) pârâta AJFP Sibiu a solicitat respingerea acțiunii si menținerea deciziei xxxxxxxxxxxxx din 31.12.2012 pentru obligații fiscale accesorii.

Pe cale de excepție s-a invocat excepția tardivității formulării acțiunii în contencios, motivat de acea că decizia a fost comunicată la 1.02.2013 iar acțiunea s-a înregistrat la 12.02.2015. Această excepția a fost soluționată în sensul respingerii la primul termen de judecată prin încheierea din 26.05.2015. Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, doar în ce privește anularea deciziei – subsidiarul cererii.

Pârâta confirmă că reclamanta a atacat decizia de impunere după procedura prevăzută de art. 205 și urm. OG 92/2003, însă nu precizează motivul pentru care contestația nu a fost soluționată.

Se arată doar că starea de fapt din actul de impunere nu a fost contestată, iar ANAF a preluat începând cu 1.07.2012 de la CASS si Casa de Pensii creanțele reprezentând contribuții datorate de persoanele fizice.

Din actele cauzei Tribunalul reține:

La data de 31.12.2012 pârâta emite pe numele reclamantei decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii pentru suma de 616 lei reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.

Reclamanta a înțeles să atace această decizie după procedura prevăzută de art. 205 C.pr.fiscală, însă organul fiscal competent a soluționa această contestație a comunicat reclamantei la data de 20.05.2015 că nu a putut soluționa contestația până la acel moment întrucât Casa de Asigurări de Sănătate nu a comunicat documentele necesare soluționării contestației, invocând în apărare disp. art. 70 al.2 din C.pr.fiscală.

Aceeași a fost situația și în cursul procesului, pârâta răspunzând unei solicitări a instanței că nici la 15.06.2015 contestația nu a putut fi soluționată pentru aceleași motive anexând dovada că s-a adresat C.S.A.S Sibiu (f.37, 38).

Față de această stare de fapt reclamanta a menținut acțiunea în ceea ce privește principalul ei: obligarea pârâtei să soluționeze contestația, instanța urmând a analiza admisibilitatea acestui petit.

Se reține astfel că, potrivit art. 205 raportat la art. 207 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, sub sancțiunea decăderii. Conform art. 218 din același act normativ deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.

Deci, în cazul actelor administrativ fiscale obiectul controlului î-l constituie deciziile emise în soluționarea contestațiilor așa cum rezultă din dispozițiile art. 218 C.pr.fiscală.

Însă atâta vreme cât contestația nu a fost soluționată, reclamanta s-a văzut în imposibilitatea de a o ataca în fața instanței. Menținerea unei persoane în stare de incertitudine prin nederularea la timp a unor proceduri administrative nu este conformă cu practica CEDO privind soluționarea în termen a unei proceduri. CEDO include în noțiunea de procedură jurisdicțională, ce trebuie rezolvată într-un termen rezonabil și procedural în fața organelor administrative.

Așa fiind, reclamanta nu poate fi obligată a rămâne în incertitudine față de debitul său până la momentul soluționării contestației. Chiar dacă în procedura fiscală obiectul acțiunii îl constituie, potrivit art. 218 al.2 C.pr.fiscală deciziile emise în soluționarea contestației, reclamanta se poate prevala de disp. art. 1 si 8 din L.554/xxxxx și poate solicita instanței de judecată obligarea „autorității publice” în sensul art. 1 al.1 din L.544/2004 în concret organului fiscal îndreptățit potrivit art. 204 C.pr.fiscală, să soluționeze în termen contestația sa.

În lipsa unui răspuns și a evidentei vătămări a unui drept al reclamantei, autoritatea poate fi obligată în baza art. 8 al.1 si 18 al.1 teza finală din L.554/2004 să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamanta împotriva Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr.xxxxxxxxxxxx/31.12.2012 și înregistrată la organul fiscal sub nr.xxxxx/6.03.2012.

Pentru toate aceste considerente acțiunea reclamantei F______ F________ va fi admisă în varianta cuprinsă în petitul principal (așa cum s-a solicitat și în dezbateri), organul fiscal va fi obligat să soluționeze de urgență contestația și totodată fiind evidentă culpă procesuală va fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 100 lei (taxă de timbru).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta F______ F________ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliată în Sibiu, ______________________, _____________, jud. Sibiu, cu domiciliu procesual ales la Cabinet de Avocat F_____ V________, cu sediul în Sibiu, _____________________, jud. Sibiu împotriva pârâților Direcția G_______ Regională a Finanțelor Publice B_____, cu sediul în B_____, _____________________________.7, județul B_____ și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu cu sediul procesual în Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr.17, județul Sibiu și în consecință:

Obligă pârâtele să soluționeze contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii nr.xxxxxxxxxxxx/31.12.2012 și înregistrată la organul fiscal sub nr.xxxxx/6.03.2012

Obligă pârâtele la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se va depune la Tribunalul Sibiu.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2015

	Președinte, L____ R_____ P___
	Grefier, N_______ M______

red.P.L.R.23.10.2015

cop.N.M.26.10.2015

5 ex.