Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECȚIA CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.1005

Ședința publică de la data de 11 Noiembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE S_______ R____

Judecător R_____ A______ V____

Grefier D______ B______

Pe rol fiind judecarea apelurilor civile formulate de apelantul-reclamat P_____ Ș_____, cu domiciliul în mun. G_____, _____________________________, nr.195, jud. G_____ și apelanta-pârâtă P______ S_____-F_________, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat M_______ M_____ din mun.Tulcea, _________________, ____________________________________, împotriva sentinței civile nr.485 din 20 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, având ca obiect ”anulare act, revocare contract de vânzare-cumpărare”, în contradictoriu cu intimații-pârâți M_______ S_____, cu domiciliul în oraș Isaccea, ______________________, județul Tulcea, M_______ A____, cu domiciliul în mun. Tulcea, _______________________, _____________, _____________, județul Tulcea și Ț______ G_______, cu domiciliul în București, sector 4, __________________. 15, ____________, ______________________________> Dezbaterile asupra apelului civil au avut loc în ședința publică din data de 28 Octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise la dosar și având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 04.11.2015 și, ulterior la 11.11.2015, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Asupra apelurilor civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 16.01.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXX reclamantul P_____ Ș_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâtele M_______ S_____, P______ S_____ F_________ și M_______ A____ revocarea contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 690/29.03.2012 și nr. 2895/12.10.2011 la Biroul Notarului Public „A____ E____” din Tulcea, cu consecința repunerii părților în situația anterioară, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta M_______ S_____ a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție prematuritatea formulării acțiunii, raportat la împrejurarea că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de a participa la ședința de informare privind avantajele medierii și a solicitat suspendarea judecății în considerarea faptului că pe rolul Judecătoriei Măcin este înregistrată o cauză având ca obiect constatarea nulității absolute a chitanței din data de 14.08.2005.

Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.

Pârâta P______ S_____ F_________ a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care, în esență, a reluat susținerile din cererea de chemare în judecată, cu argumente suplimentare în sensul admiterii acțiunii.

În cauza a fost introdus în calitate de pârât și numitul Țepelus G_______, încheierea din data de 3.09.2014.

Prin încheierea din data de 18.06.2014 a fost respinsă ca nefondată excepția prematurității formulării acțiunii, invocată de pârâta M_______ S_____, iar prin încheierea din data de 22.10.2014 a fost respinsă cererea de suspendare a judecății.

În probațiune prima instanță a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar și interogatoriul părților.

Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 485 din 20.02.2015 a respins acțiunea având ca obiect anulare act, revocare contract de vânzare cumpărare, formulată de reclamantul P_____ Ș_____, în contradictoriu cu pârâții M_______ S_____, P______ S_____ F_________, M_______ A____ și Ț______ G_______, ca nefondată.

Totodată a obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 lei către pârâta P______ S_____ F_________ și 1.000 lei către pârâta M_______ A____.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2895/12.10.2011 la Biroul Notarului Public „A____ E____” din Tulcea pârâtul Țepelus G_______ și pârâta M_______ S_____ au vândut pârâtei M_______ A____ terenul în suprafață de 1580 mp arabil situat în intravilanul localității Revărsarea, oraș Isaccea, jud. Tulcea, cu prețul de 13.000 lei.

Conform contractului prețul vânzării a fost de 13.000 lei din care 3.000 lei achitați către vânzătorul T______ G_______ si 10.000 lei către M_______ A____, iar potrivit mențiunilor din cuprinsul actului cei doi au primit sumele de bani indicate.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 690/29.03.2012 la Biroul Notarului Public „A____ E____” din Tulcea pârâta M_______ S_____ i-a vândut pârâtei P______ S_____ F_________ un imobil situat în intravilanul localității Revărsarea, oraș Isaccea, județul Tulcea, _____________________, format din teren în suprafață totală de 3150 mp și construcție aferentă, casă de locuit.

Prețul vânzării a fost de 15.000 euro, echivalentul a 65.605,50 lei și a fost achitat de cumpărătoare la data de 27.03.2012, conform extrasului de cont depus în copie la dosar (fila nr. 231).

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 11.08.2011 reclamantul P_____ Ș_____ a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâta M_______ S_____, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de 3000 dolari USD, 3800 euro și 1600 lei plus dobânda legală, majorându-și apoi cuantumul pretențiilor. Prin sentința civilă nr. 231 din 23.01.2013, rămasă definitivă și irevocabilă la data de 15.05.2013, pârâta M_______ S_____ a fost obligată să-i plătească reclamantului sumele de 3800 euro, 1600 lei, dobânzile legale aferente acestora și 3856 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

S-a mai reținut că, acțiunea revocatorie (pauliană) este acea acțiune prin care creditorul poate cere desființarea actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale, fiind îndreptată atât împotriva debitorului cât și a terțului care a beneficiat de pe urma lor. Fundamentul juridic al acțiunii este, pe de o parte, dreptul de gaj general al creditorului, iar pe de altă parte în ideea că prin actele sale frauduloase debitorul comite un delict civil împotriva creditorului, delict ale cărui consecințe negative este obligat să le repare.

Astfel, potrivit art. 1562 alin. 1 din Codul civil „Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate”.

În prezenta cauză, raportat la împrejurarea că se solicită revocarea unor contracte de vânzare-cumpărare, sunt aplicabile și prevederile art. 1562 alin. 2 din Codul civil, în sensul că „Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate”.

Prin urmare, condițiile de admisibilitate a acțiunii revocatorii sunt existența un prejudiciu cauzat creditorului constând în micșorarea gajului general de natură să determine insolvabilitatea totală sau parțială a debitorului, existența unei fraude din partea debitorului și o complicitate la fraudă a terțului, iar creditorul să aibă o creanță certă, lichidă și exigibilă.

Analizând cele două contracte de vânzare-cumpărare din perspectiva celor arătate, s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea acțiunii revocatorii formulate de reclamant.

Astfel, s-a arătat că, o primă chestiune relevantă în acest sens este împrejurarea că la momentele la care s-au încheiat cele două contracte, reclamantul P_____ Ș_____ nu avea o creanță certă, lichidă și exigibilă față de pârâta M_______ S_____, chiar dacă acesta formulase o cerere de chemare în judecată împotriva sa având ca obiect acțiune în pretenții.

Într-adevăr, în doctrină și în practica judiciară sunt anumite opinii potrivit cărora creanța creditorului trebuie să fie, de regulă, anterioară încheierii de către debitor a actului a cărui inopozabilitate se solicită, existând astfel posibilitatea admisibilității unei acțiuni pauliene și în cazul în care creanța certă, lichidă și exigibilă s-ar naște și ulterior actului presupus a fi fraudulos.

Chiar și în aceste condiții, creditorul trebuie să facă dovada unei fraude a debitorului, dar în special complicitatea terțului dobânditor la frauda debitorului în sensul că a cunoscut că prin actul atacat se cauzează un prejudiciu creditorului, ținând cont că actele atacate sunt cu titlu oneros.

Sub acest aspect, art. 1562 alin. 2 din Codul civil se referă explicit la această condiție de admisibilitate a acțiunii pauliene, atunci când stabilește că declararea inopozabilității actului atacat pe cale pauliană nu poate avea loc decât dacă terțul cunoaște faptul că prin încheierea actului contestat se cauzează sau se mărește starea de insolvabilitate a debitorului.

S-a mai reținut că, prin probatoriul administrat în cauză nu s-a dovedit faptul că pârâtele P______ S_____ F_________ și M_______ A____ au cunoscut la momentul încheierii contractelor că pârâta M_______ A____ a fi avut datorii la reclamant și cu atât mai puțin împrejurarea că prin aceste operațiuni juridice aceasta își va cauza o stare de insolvabilitate care urma să determine imposibilitatea îndestulării creanței reclamantului.

Relevant în acest sens este faptul că plata sumei de 15.000 euro în cazul imobilului achiziționat de pârâta P______ S_____ F_________ în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 690/29.03.2012 a fost realizată către pârâta M_______ S_____ prin transfer bancar, conform extrasului de cont depus în copie la dosar, fapt ce înlătură orice dubiu cu privire la veridicitatea acestei operațiuni.

În plus, s-a apreciat nu se poate reține nici existența unui preț derizoriu care să ducă la concluzia unei fraude a părților contractante, în condițiile în care prețul imobilului a fost de 15.000 euro, echivalentul a 65.605,50 lei, iar conform certificatului fiscal nr. 7718/2 din 9.09.2013 eliberat de Primăria orașului Isaccea valoarea construcțiilor aferente imobilului era de 73.360,92 lei (fila nr. 30).

În privința contractului autentificat sub nr. 2895/12.10.2011 prin care s-a vândut pârâtei M_______ A____ terenul în suprafață de 1580 mp arabil situat în intravilanul localității Revărsarea, oraș Isaccea, cu prețul de 13.000 lei, chiar dacă pârâtul Țepelus G_______ a afirmat în fața instanței că actul nu s-a întocmit în prezența sa și nu a primit suma de bani menționată în cuprinsul acestuia, s-a constat că această împrejurare nu este de natură a face dovada faptului că persoana care a cumpărat imobilul avea cunoștință despre creanța pretinsă de reclamant sau despre o eventuală fraudă a pârâtei M_______ S_____.

Faptul că în cuprinsul celor două contracte s-au inserat mențiuni cu privire la inexistența unor proceduri judiciare care să producă efecte juridice asupra tranzacțiilor nu poate constitui motiv de revocare a acestora, întrucât litigiul care făcea obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX nu viza situația celor două imobile.

Pe de altă parte, analizând condițiile de admisibilitate a acțiunii reclamantului, prima instanță a reținut că nu este îndeplinită nici condiția prejudicierii creditorului, întrucât nu s-a făcut dovada faptului că prin încheierea celor două contracte de vânzare-cumpărare pârâta M_______ S_____ și-ar fi creat o stare de insolvabilitate.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâta M_______ S_____ deține o cotă de 6/16 dintr-un teren în suprafață de 637 mp situat în G_____, cartier Badalan, ______________________, înscris în cartea funciară a municipiului G_____ nr. xxxxxx, teren asupra căruia s-a notat interdicția de vânzare ca urmare a emiterii unei ordonanțe președințiale la cererea reclamantului P_____ Ș_____ (filele nr. 233 - 236).

Potrivit grilei notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare aflată pe pagina de internet a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, valoarea terenurilor intravilane curți – construcții în municipiul G_____ la nivelul anului 2014 era cuprinsă între 120 euro, 90 euro, 40 euro și 20 euro pe mp teren, în funcție de zona urbanistică de amplasament.

Astfel, printr-un calcul estimativ la o valoare medie de 40 euro/mp, rezultă că terenul în suprafață de 637 mp situat în G_____ ar valora aproximativ 25.480 euro, iar cota-parte de 6/16 ce îi revine pârâtei ar avea o valoare aproximativă de 9.555 euro.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că la data formulării prezentei acțiunii reclamantul avea o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 3800 euro, 1600 lei, dobânzile legale aferente acestora, 3856 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și 636 lei cheltuieli judiciare efectuate cu ocazia recursului. Conform încheierii din data de 18.07.2013 emisă de Biroul executorului judecătoresc „P_________ Ș_____” din G_____, valoarea dobânzilor datorate de pârâtă era de 20.913,44 lei, iar prin însumarea tuturor acestor valori rezultă că suma datorată de pârâtă reclamantului ar ajunge la un cuantum de 3.800 euro și 27.005,44 lei (cca. 5.975 euro la cursul BNR din data formulării acțiunii).

Prin urmare, la data introducerii cererii de chemare în judecată pârâta ar fi datorat reclamantului suma de aproximativ 9.775 euro, ce reprezintă cu puțin peste valoarea aproximativă a cotei-părți din terenul deținut de pârâtă în municipiul G_____ și asupra căruia reclamantul a notat interdicția de vânzare în cartea funciară în baza încheierii nr. xxxxx/29.03.2013 emisa de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G_____, prin emiterea unei ordonanțe președințiale.

Ca atare, în condițiile în care reclamantul își poate îndestula creanța prin valorificarea acestui imobil, prima instanță a reținut că nu se poate aprecia că prin cele două contracte de vânzare-cumpărare pârâta și-ar fi creat o stare de insolvabilitate, nefiind astfel îndeplinită nici această condiție de admisibilitate a acțiunii revocatorii.

Față de argumentele expuse, s-a constatat că acțiunea formulată de reclamant este nefondată.

Totodată prima instanță având în vedere art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă a obligat reclamantul la plata sumei de 1.000 lei către pârâta M_______ A____ reprezentând onorariu avocat, cheltuieli dovedite prin chitanța depusă la dosar.

În privința cheltuielilor de judecată efectuate de pârâta P______ S_____ F_________, prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 451 alin 2 din Codul de procedură civilă și a constat că onorariul în cuantum de 5.000 lei fixat de avocat conform chitanței depuse la dosar este disproporționat față de obiectul cauzei și complexitatea acesteia, sens în care a redus onorariul la suma de 3.000 lei. Fără a interveni în relația contractuală dintre avocat și pârâtă, s-a apreciat că nu poate fi pusă în sarcina reclamantului suportarea integrală a sumei percepute drept onorariu pentru prestația efectuată în dosar.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel reclamantul P_____ Ș_____ și pârâta P______ S_____-F_________.

Astfel, susține reclamantul că hotărârea atacată este nelegală și netemeiniciei arătând că, în mod greșit a reținut prima instanță (alin. 1 pagina 6) că pârâții Ț______ G_______ și M_______ A____ au primit sumele de bani indicate în contractul nr.2895 din 12 octombrie 2011.

În realitate, în prezenta cauză, conform probelor administrate, cel puțin pârâta M_______ S_____ a acționat cu rea credință, deoarece a încheiat contractele în cauză doar pentru a-și provoca starea de insolvabilitate și a eluda executarea silită a sentinței civile care constituie titlul executoriu.

În continuare apelantul reclamant invocă disp. art.1.204 Cod civil și art.1246-1247 din același cod și arată că pârâta M_______ S_____ a acționat cu rea-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe timpul executării silite; prețul vânzării-cumpărării nu a fost negociat; prețul vânzării-cumpărării, cel puțin către Ț______ G_______ nu a fost plătit, iar consimțământul acestuia nu a fost serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză, ba mai mult, consimțământul acestuia a fost viciat fiind dat din eroare, respectiv consimțământul a fost viciat fiind surprins prin dol.

Astfel, apreciază apelantul reclamant că acest contract, fiind un contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă, conform art.1.246 Cod civil este lovit de nulitate și, pentru acest motiv, conform art.1247 alin. 3 Cod civil instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.

S-a mai arătat că, în alin.1 pagina 8 din hotărârea atacată instanța de fond reține faptul că ”pârâtul Ț______ G_______ a afirmat în fața instanței că actul nu s-a întocmit în prezența sa și nu a primit suma de hani menționată în cuprinsul acestuia”-contract lovit de nulitate-dar în mod greșit reține instanța faptul că ”această împrejurare nu este de natură a face dovada faptului că persoana care a cumpărat imobilul avea cunoștință despre creanța pretinsă de reclamant sau despre o eventuală fraudă a pârâtei M_______ S_____".

Chiar dacă în fața instanței de fond nu au recunoscut, pârâtele M_______ A____ și Podască S_____-F_________ au avut cunoștință de faptul că la momentele vânzării-cumpărării bunurilor, pârâta M_______ S_____ se afla în proces cu reclamantul pentru restituirea împrumuturilor.

Așa cum rezultă din răspunsurile la interogatoriu, pârâtele au recunoscut că sunt rude apropiate și întrucât fac parte din aceeași familie „M_______”, cunoșteau sau cel puțin trebuiau să cunoască faptul că M_______ S_____ avea să restituie o sumă mare de bani.

Cu privire la frauda pârâtei M_______ S_____ aceasta este evidentă și constă în faptul că, deși este datoare față de reclamant și este obligată să restituie sumele împrumutate pârâta a refuzat efectiv să restituie sumele. Dacă într-adevăr pârâta a încasat sumele înscrise în contracte, aceasta ar fi putut cu prisosință să plătească datoriile.

A susținut apelantul reclamant că, în mod greșit instanța de fond a respins proba cu expertiza valorică a locuinței vândute și în scopul vădit de a induce ideea că valoarea reală a casei și a terenului aferent este de doar 1.5.000 euro, instanța de fond a reținut în alin.2 pagina 6 din hotărâre, faptul că, prin contractul nr.690 din 29.03.2012 ... pârâta M_______ S_____ a vândut numitei P______ S_____ F_________, un imobil format din teren în suprafață de 3150 mp și construcție aferentă, casă de locuit, încercând să inducă ideea că este vorba de un teren și o casă ieftină.

În realitate, s-a înstrăinat fictiv a casă de lux tip vilă situată la șosea, compusă din nouă camere și dependințe, dotată, utilată și mobilată complet cu mobilă stil din mahon, tablouri, pian și alte bunuri de valoare, plus terenul intravilan aferent, situat în centrul localității, la șosea, în suprafață de 3150 mp, ceea ce valorează cu mult peste 15.000 euro.

În concluzie, expertizarea locuinței, a bunurilor din ea și a terenului aferent era temeinică, legală, concludentă, pertinentă, oportună și utilă cauzei, probă care nu trebuia respinsă la fond.

Cu privire la prețul la care s-ar fi vândut casa și terenul de mai sus, așa cum s-a arătat și în concluziile scrise, în contractul de vânzare-cumpărare a casei din 29.03.2012, către P______ S_____-F_________, este stipulat în mod mincinos faptul că „prețul vânzării este în sumă de 15.000 euro, echivalentul sumei de 65.605,5 lei, calculați la cursul neoficial de schimb al BNR, pentru data de 29.03.2012, respectiv de 4,3737lei/Euro, achitat integral astăzi data autentificării 29.03.2012, preț pe care părțile l-au stabilit prin voința lor și de comun acord”, deși în întâmpinarea din data de 20.03.2014 (pagina 1 paragraf 3 alin.3) pârâta M_______ S_____ declară că a înstrăinat lui P______ S_____ F_________ pentru suma de 15.000 euro, bani pe care i-a primit efectiv de la cumpărătoare în data de 27.03.2012, adică înainte de autentificarea actului de vânzare cumpărare.

Și această împrejurare este un motiv de nulitate a contractului în cauză.

Cu privire la situația în drept a cererii reclamantului, deși în alin.l pagina l din Încheierea din 11.02.2015 instanța de fond a reținut că obiectul cererii îl constituie-anulare act revocare contract de vânzare-cumpărare-în alin. 5 și următoarele de la pagina 6 din sentință atacată se referă la revocare și la nulitate.

Totodată precizează apelantul reclamant că, potrivit art.1.214 Cod civil consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să-l informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie și anume cu privire la faptul că, în ambele cazuri, în prezența cumpărătoarelor și a notarului public, cu ocazia vânzărilor, M_______ S_____ a declarat în scris „că nu există proceduri pendinte și că nu are cunoștință de existența unor proceduri iminente sau care să se prefigureze în orice formă în fața instanțelor judecătorești ... în cadrul cărora, dacă s-ar ajunge la pronunțarea unor soluții împotriva vânzătoarei sau prin care vânzătoarea să cadă în pretenții de orice formă, o astfel de soluție ar avea sau ar putea avea drept consecință ca, fie vânzătoarea nu ar mai fi în situația de a dispune în mod liber de imobil, fie s-ar schimba limitele imobilului, fie ar fi limitate posibilitățile de folosire a imobilului, fie ar constitui sau recunoaște altor persoane, drepturi asupra imobilului”, deși știa că este deschisă de reclamant la Judecătoria Tulcea procedura civilă în pretenții, dosar nr.XXXXXXXXXXXXX pentru restituirea datoriei și a dobânzilor, avea cunoștință de procedura iminentă a executării silite împotriva sa, ceea ce conducea la împrejurarea de a nu dispune în mod liber de imobil.

Pârâta M_______ S_____ în scopul vădit de a eluda executarea silită pentru datoriile neplătite, acționând cu rea credință, a surprins prin dol, consimțământul cumpărătoarelor Podașca S_____-F_________ și M_______ A____, încheind contractele în cauză dintr-o cauză ilicită, contractele fiind doar mijloacele folosite pentru a-și provoca starea de insolvabilitate și a eluda executarea silită a sentinței civile care constituie titlul executoriu.

Cu privire la condițiile de admisibilitate ale acțiunii revocatorii apelantul reclamant învederează că, prejudiciul cauzat creditorului constă în micșorarea gajului general de natură să determine insolvabilitatea totală sau parțială a debitorului prin faptul că pârâta și-a înstrăinat proprietățile. Existența unei fraude din partea debitorului este, de asemenea, cât se poate de concludentă, frauda pârâtei constând în faptul că aceasta a refuzat să restituie datoriile. Existența unei complicități a terților este, la fel, cât se poate de concludentă așa cum s-a arătat la paragraful l.a din apelul promovat, precum și existența unei creanțe certe, lichide și eligibile.

În mod greșit instanța de fond a reținut că, la data vânzării imobilelor, creanța nu ar fi fost certă, lichidă și exigibilă. În cadrul acțiunii pauliene, reclamantul trebuie să facă dovada că este creditorul debitorului având împotriva sa o creanță ajunsă la scadentă și că actul încheiat de debitorul său este fraudulos, scopul fiind diminuarea dreptului de gaj general al creditorilor chirografari și, cum reclamantul este un asemenea creditor, evident că are dreptul să ceară desființarea unui asemenea act.

În doctrina dreptului civil, actul fraudulos de înstrăinare comis în vederea sustrageri unui bun de la confiscare sau urmărire silită este revocabil dacă a fost încheiat după comiterea faptei și înaintea hotărârii de confiscare și obligarea la despăgubiri. Într-un asemenea caz, nu mai este nevoie ca reclamantul să dovedească că are o creanță certă anterioară actului fraudulos, din moment ce face dovada că actul atacat s-a încheiat în scopul prejudicierii intereselor sale sau îi sunt prejudiciate asemenea interese.

Prin urmare, din doctrină rezultă că promovarea acțiunii revocatorii (pauliene) nu este întotdeauna, condiționată de existența unui titlu executoriu, respectiv de o hotărâre judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, cu dată anterioară înstrăinări bunului, dat fiind că o asemenea acțiune nu constituie un act de executare.

Mai arată apelantul reclamant referitor la interogatoriul pârâtei M_______ S_____ despre care apărătorul acesteia susține că s-ar afla în străinătate, în conformitate cu dispozițiile art.356 alin.2 Cod proc.civilă, apărătorul pârâtei trebuia să depună răspunsurile la interogatoriu „în cuprinsul unei procuri speciale certificată de acesta”. Contrar dispozițiilor legale, apărătorul pârâtei a depus răspunsurile la interogatoriu solicitat, ca anexă la un înscris numit ”Note de Ședința - Răspunsul la Interogatoriu”. În concluzie, nefiind depuse conform dispozițiilor legale, în cuprinsul unei procuri speciale certificată de avocat, răspunsurile la interogatoriul pârâtei M_______ S_____ sunt lovite de nulitate.

Respectivele vânzări nu au avut o cauză licită și morală, motiv pentru care, potrivit art. 1238 alin.2 Cod civil, cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună sau, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.

Cât privește apelul formulat de pârâta P______ S_____-F_________ critica hotărârii atacate vizează măsura de diminuare a onorariului de avocat, în acest sens apelanta arată că, prin reducerea onorariului plătit avocatului se află în imposibilitate de a-și recupera integral cheltuielile de judecată având în vedere că reclamantul a căzut în pretenții.

Prima instanță nu a ținut seama și de valoarea pricinii, criteriu menționat de asemenea de disp. art.451 alin. 2 din NCPC, astfel că proporționalitatea onorariului este rezonabilă în raport de acest criteriu.

Sublinierea primei instanțe în sensul că obiectul și dificultatea procesului nu ar avea caracterul unei cauze complexe este greșită în condițiile în care o astfel de acțiune civilă nu face parte din rândul proceselor intens promovate pe rolul instanțelor de judecată, iar chestiunile juridice cu care a fost învestită instanța prezintă un grad suficient, dacă nu chiar sporit, de dificultate și noutate în raport de dispozițiile noului cod civil.

Faptul că procesul s-a soluționat în decurs de peste an de zile, având opt termene de judecată, toate acestea sunt elemente care justifică prestația concretă a apărătorului ales.

Nu poate fi înlăturată împrejurarea că activitatea unui avocat nu se rezumă strict la prezența în proces, deoarece pe lângă prestațiile efective de la termenele de judecată, au fost necesare pregătiri anterioare procesului constând în studiul pricinii și asigurarea unei apărări corespunzătoare.

Apărătorul ales a efectuat o apărare calificată, a îndeplinit toate actele specifice diligențelor ce se impuneau în cauză, studiind pricina, redactând întâmpinarea, motivând în fapt și în drept și asigurând reprezentarea la proces și formularea concluzii în fond, iar toate aceste operațiuni au condus la triumful în cauză și conservarea intactă a drepturilor sale, contra unei prestații, onorariu de avocat, rezonabil, proporțional cu valoarea și complexitatea pricinii, precum și activitatea depusă în cauză.

În consecință, apelanta pârâtă solicită admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul acordării în întregime a cheltuielilor de judecată, respectiv integral plata avocatului.

În drept, apelanta pârâtă a invocat disp. art.480 cod proc. civ.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile atacate prin prisma motivelor invocate de apelanți, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică potrivit celor ce succed.

Cu privire la apelul formulat de apelanta P______ S_____ F_________ instanța reține că apelul formulat în prezenta cauză critică hotărârea primei instanțe exclusiv cu privire la măsura de diminuare a onorariului de avocat.

Potrivit art. 451 alin.1 cod procedură civilă, cheltuielile de judecată constau in taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și a specialiștilor numiți in condițiile art. 330 alin.3, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport si daca este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuielile necesare pentru buna desfășurare a procesului.

Potrivit alin.2 al aceluiași articol din același act normativ instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Prin reducerea onorariului avocatului pus in sarcina parții care a pierdut procesul instanța nu intervine in contractul de asistență juridică și nu-l modifică, în sensul diminuării sumei cuvenite cu titlul de onorariu, ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală.

Cu privire la recursul formulat de apelantul P_____ Ș_____ instanța constată că potrivit art. 1562 alin.1 dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cerere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.

Potrivit alin.2 al aceluiași articol din Codul Civil un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.

Rezultă din textele de lege mai sus menționate că acțiunea revocatorie sau pauliană este acea acțiune prin care creditorul poate obține inopozabilitatea pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în prejudicierea drepturilor sale.

Art. 1562 Cod civil reglementează condițiile acțiunii revocatorie la care se adaugă condiția prevăzută de art. 1563 Cod civil, anume-creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.

Prejudiciul suferit de creditor ca urmare a încheierii actului juridic de către debitor este o cerință care presupune un prejudiciu personal și actual al creditorului constând în faptul că debitorul și-a creat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate prin încheierea actului juridic.

Motivele invocate în apel nu pot fi primite deoarece și în opinia instanței de control judiciar în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea acțiunii revocatorii conform textelor de lege menționate mai sus.

Astfel, nu este îndeplinită condiția prejudicierii apelantului reclamant deoarece nu s-a putut dovedi că prin încheierea celor două contracte de vânzare cumpărare, intimata pârâtă și-ar fi creat o stare de insolvabilitate.

Aceasta deoarece intimata pârâtă mai deține o cotă de 6/16 dintr-un teren în suprafață de 637 mp situat în municipiul G_____ pe _____________________, înscris în Cartea Funciară a Municipiului G_____, teren asupra căruia s-a notat interdicția de vânzare.

In mod corect a reținut prima instanță că la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâta intimată avea o datorie către reclamant de aproximativ de 9775 euro, ce reprezintă cu puțin peste valoarea aproximativă a cotei părți din terenul deținut de pârâta intimată în municipiul G_____ și asupra căruia a fost notată interdicția de vânzare în cartea funciară.

Într-adevăr, apelantul își poate îndestula creanța prin valorificarea acestui imobil, neputându-se aprecia că prin încheierea celor două contracte de vânzare cumpărare, intimata pârâtă și-ar fi creat o stare de insolvabilitate.

Apelantul reclamant nu a putut face dovada niciunei fraude a debitoarei sale și nici a complicității terților dobânditori la frauda debitoarei, în sensul că au cunoscut că prin actul atacat se cauzează creditorului un prejudiciu.

Astfel, nu s-a putut dovedi că intimatele pârâte P______ S_____ F_________ și M_______ A____ au cunoscut la momentul perfectării celor două contracte că vânzătoarea lor ar fi avut datorii către reclamant și că prin încheierea acestora s-a urmărit ca vânzătoarea să-și producă o stare de insolvabilitate care urma să determine neputința îndestulării creditorului.

Nici în legătură cu contractul nr. 2895 din 12 octombrie 2011 prin care intimații pârâți M_______ S_____ și Ț______ G_______ au vândut pârâtei M_______ A____ suprafața de 1580 mp teren arabil situat în ___________________________, nu s-a putut face dovada fraudei, chiar dacă Ț______ G_______ a arătat în fața primei instanțe că nu a fost prezent la perfectarea actului și că nu a primit suma de bani cuprinsă în acest act.

Această situație nu este de natură a face dovada că dobânditoarea M_______ A____ avea cunoștință despre datoria pârâtei intimate către apelantul reclamant sau despre o eventuală fraudă a pârâtei M_______ S_____.

Contrar susținerilor apelantului prima instanță și-a întemeiat soluția coroborând probele încuviințate în cauză și bazându-se pe prevederile legale din noul cod civil cu referire la acțiunea revocatorie – pauliană.

Față de toate aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța urmează a respinge apelurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile civile formulate de apelantul-reclamat P_____ Ș_____, cu domiciliul în mun. G_____, _____________________________, nr.195, jud. G_____ și apelanta-pârâtă P______ S_____-F_________, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat M_______ M_____, din mun. Tulcea, _________________, _____________, _____________________, împotriva sentinței civile nr.485 din 20 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, având ca obiect ”anulare act, revocare contract de vânzare-cumpărare”, în contradictoriu cu intimații-pârâți M_______ S_____, cu domiciliul în oraș Isaccea, ______________________, județul Tulcea, M_______ A____, cu domiciliul în mun. Tulcea, _______________________, _____________, _____________, județul Tulcea și Ț______ G_______, cu domiciliul în București, sector 4, __________________. 15, ____________, _____________.

Definitivă

Pronunțată în ședința publică din data de 11 Noiembrie 2015.

Președinte, Ș_______ R____		Judecător, R_____ A______ V____
	Grefier, D______ B______

Red.sent.civ.jud. D.A.

Red./dec.civ.jud.R.S./10.12.2015

Tehnored.gref.D.B./+ gref.GE/11.12.2015/7ex.

_____________.apelanți/3 ex. intimați