Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 610

Ședința publică de la 14 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M______ P____-P______

Judecător - E____ S___

Judecător - M______ M_____

Grefier - V_______ R______

x.x.x

Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de T_____ R_____ împotriva deciziei civile nr. 325 din 14 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel C______, în dosar nr. XXXXXXXXXXX*, în contradictoriu cu intimații S_____ I____, T_____ V________, O___ R______, T_____ I______, T_____ I____, T_____ C_____, T_____ P____-G______, T_____ I___, T_____ F________-C______, T_____ A______-D_____.

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns contestatorul T_____ R_____, asistat de avocat Cici Martie, cu delegatie de substituire pentru avocat V_______ D___, lipsind intimații.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat următoarele:

- contestația în anulare este motivată;

- dosarul nr. XXXXXXXXXXX*, în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 325/2015 împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație în anulare – împreună cu dosarele componente – se află atașat la dosarul cauzei, după care:

Avocat C.Martie, pentru contestator, a depus la dosar concluzii scrise, memoriu, împuternicirea avocațială și delegația de substituire. A expus oral motivele invocate în scris, arătând că se încadrează în dispozițiile art. 318, teza finală C.P.C., instanța de recurs nu a analizat toate motivele din cererea de recurs. A solicitat admiterea contestației, anularea deciziei civile nr. 325/2015 și rejudecarea recursului, fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A

Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 138/04.02.2015, dată în dosarul nr. XXXXXXXXXXX*, Tribunalul Gorj – Secția I Civilă a admis contestația la executare formulată de contestatorul T_____ R_____ privind lămurirea deciziei civile nr.83/18.03.2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, și în contradictoriu cu intimații T_____ I______, T____ I____ T_____ C_____, T_____ P____ G______, T_____ I___, T_____ F________ C______, T_____ A______ D_____, în calitate de moștenitori ai defunctului T_____ I__ și intimații S_____ I____, T_____ V________ și O___ R______.

A lămurit titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 83/2010 a Tribunalului Gorj în sensul că suprafața de 7500 mp face parte din suprafața de 21.318 mp inclusă în lotul lui S_____ I____ conform sentinței civile nr.2187/2007 a Judecătoriei Novaci, fiind identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert M_______ M_____, cu lățimea de 10,78 m, cu lungimea de 693,4 m pe latura de N și 697,7 m pe latura de sud și vecini: nord: rest proprietate S_____ I____, est: T_____ T_____ (T_____ R_____), lot atribuit prin _______________ Judecătoriei Novaci, la S - O___ M____ și vest-hotar Negoești.

A respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată conform art. 281³ alin.2 Cod procedură civilă.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Gorj – Secția I Civilă a reținut că prin cererea înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX la Judecătoria Novaci, contestatorul T_____ R_____, a solicitat în contradictoriu cu intimații S_____ I____, T_____ V________, T_____ I__ și O___ R______, lămurirea dispozitivului sentinței civile cu nr. 2187 din XXXXXXXXXX, pronunțată de Judecătoria Novaci, județul Gorj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, modificată parțial prin dispozitivul deciziei civile nr. 83 din XXXXXXXXXX a Tribunalului Gorj.

Prin sentința civilă nr.1758/06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă excepția necompetentei materiale invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Se reține că prin sentința civilă nr.2187/12.12.2007 a fost admisă în parte acțiunea civilă pentru ieșire din indiviziune, formulată de reclamanta S_____ I____, domiciliată în ____________________________, Județul Gorj,împotriva pârâților T_____ V________, domiciliat în ______________________________,Județul Gorj, T_____ I__,domiciliat în _________________________ de Amaradia, Județul Gorj, T_____ R_____ și O___ R______, domiciliați în _________________________ de Amaradia,Județul Gorj.

A fost omologat raportul de expertiză întocmit de expertul B_______ M_____ și au fost atribuite bunurile conform acestuia.

Prin decizia civilă nr.83/18 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX a fost admis apelul declarat de către pârâtul T_____ R_____ împotriva sentinței civile nr.2187/12.12.2007.

A fost schimbată sentința apelată în sensul că s-a atribuit în lotul lui T_____ R_____ și suprafața de 7500 mp situat în punctul „Frăsinet”, astfel că în această situație lotul valoric al lui S_____ I____ s-a diminuat cu suprafața de 7500 mp în valoarea de 9450 lei, rămânând la 49.987 lei, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii pârâtul T_____ R_____ a declarat recurs, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.1113/19.10.2010 pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

În urma declinării de competență, Tribunalul Gorj, prin decizia nr.52 de la 05.02.2013, a admis în parte contestația la executare formulată de T_____ R_____ și a lămurit înțelesul titlului executoriu reprezentat de decizia nr. 83 din 18.03.2010 a Tribunalului Gorj, în sensul că suprafața de 7500 mp din punctul "Frăsinet" face parte din suprafața de xxxxx mp, menționată în sentința civilă nr. 2187 din 12.12.2007 a Judecătoriei Novaci inclusă în lotul lui S_____ I____ și a respins cererea privind lămurirea înțelesului titlului executoriu cu privire la celelalte terenuri.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul T_____ R_____, iar prin decizia nr.7708/03.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX a fost admis recursul formulat de recurentul reclamant T_____ R_____, împotriva deciziei civile nr. 52/05.02.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații S_____ I____, T_____ V________, T_____ I__ Și O___ R______, a fost casată decizia civilă și trimisă cauza pentru rejudecare la Tribunalul Gorj.

Potrivit art. 399 C.pr.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281¹ C.pr.civ., se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la lămurirea, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

În baza art. 400 alin. 2 C.pr.civ., contestația privind lămurirea, înțelesul sau aplicarea titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea.

Prin decizia nr.7708/03.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în considerente s-a reținut că este necesar să se procedeze la lămurirea titlului executoriu în ceea ce privește terenul în suprafață de 7500 mp din punctul „Frăsinet” atribuit prin decizia 83/2010 în lotul contestatorului, în sensul identificării acestuia prin precizarea formei, dimensiunilor și vecinătăților actuale în raport cu punctele cardinale, elemente care să permită contestatorului creditor punerea în executare a hotărârii definitive prin care s-a sistat starea de indiviziune în litigiul anterior.

Potrivit art. 315 C.pr.civ., în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, astfel că instanța, prin probatoriile administrate, a procedat la identificarea acestei suprafețe de teren.

Prin sentința civilă nr. 2187/2007 a fost identificată suprafața de xxxxx mp situată în punctul „Frăsinet”, dar din această suprafață de teren, prin decizia civilă 83/2010, a fost atribuită suprafața de 7500 mp contestatorului, astfel că suprafața de xxxxx mp a fost diminuată cu suprafața de 7500 mp.

Chiar dacă cu ocazia măsurătorilor s-a dovedit că în punctul „Frăsinet” în loc de suprafața de xxxxx mp se regăsește de fapt suprafața de xxxxx mp, nu se poate reține că suprafața de 7500 mp va diminua această suprafață rezultată și nu suprafața de teren de xxxxx mp ce a fost identificată prin sentința civilă nr. 2187/2007.

Prin expertiza efectuată în cauză de către ing. M_______ M_____ s-a reținut că, deși suprafața de 7500 mp nu poate fi identificată conform dispozitivului deciziei civile 83/2010, lipsindu-i elementele topografice de identificare, din discuțiile purtate cu părțile cu ocazia efectuării expertizei a rezultat că anterior această suprafață de teren a fost identificată ca având lățimea de 10,078 m cu lungimea de 693,4 m pe latura de sud și vecini la nord rest proprietate S_____ I____, est T_____ T_____ (T_____ R_____), lot atribuit prin sentința civilă nr. 2187 a Judecătoriei Novaci, la sud O___ M____ și vest hotar Negoiești.

Față de aceste considerente, tribunalul a admis contestația la executare formulată de contestatorul T_____ R_____, a lămurit titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 83/2010 a Tribunalului Gorj în sensul că suprafața de 7500 mp face parte din suprafața de 21.318 mp inclusă în lotul lui S_____ I____ conform sentinței civile nr.2187/2007 a Judecătoriei Novaci, fiind identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert M_______ M_____, cu lățimea de 10,78 m, cu lungimea de 693,4 m pe latura de N și 697,7 m pe latura de sud și vecini: nord: rest proprietate S_____ I____, est: T_____ T_____ (T_____ R_____), lot atribuit prin _______________ Judecătoriei Novaci, la S - O___ M____ și vest-hotar Negoești.

A respins capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată conform art. 281³ alin.2 Cod procedură civilă în care se arată că părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul T_____ R_____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, iar prin deciziei civilă nr. 325 din 14 mai 2015, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul T_____ R_____, împotriva deciziei civile nr. 138/04.02.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXX*.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2187/12.12.2007 a fost admisă în parte acțiunea civilă pentru ieșire din indiviziune, formulată de reclamanta S_____ I____, împotriva pârâților T_____ V________, T_____ I__, T_____ R_____ și O___ R______.

A fost omologat raportul de expertiză întocmit de expertul B_______ M_____ și au fost atribuite bunurile conform acestuia.

Prin decizia civilă nr. 83/18 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX a fost admis apelul declarat de către pârâtul T_____ R_____ împotriva sentinței civile nr.2187/12.12.2007.

A fost schimbată sentința apelată în sensul că s-a atribuit în lotul lui T_____ R_____ și suprafața de 7500 mp situat în punctul „Frăsinet”, astfel că în această situație, lotul valoric al lui S_____ I____ s-a diminuat cu suprafața de 7500 mp în valoarea de 9450 lei, rămânând la 49.987 lei, fiind menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

Împotriva acestei decizii pârâtul T_____ R_____ a declarat recurs, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.1113/19.10.2010 pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

La data de 25 10 2012, recurentul reclamant a formulat contestație la executare și a solicitat lămurirea titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 83/18 03 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj.

Potrivit art.399 alin.1 teza a doua Codul de procedură civilă de la 1865, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281¹, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.

D____ urmare , pentru lămurirea dispozitivului hotărârii, atunci când acesta nu cuprinde suficiente date care să permită executarea titlului, părțile au alegerea folosirii procedurii reglementată prin art.281¹ sau art.399 Cod procedură civilă de la 1865.

Cu toate acestea, contestația la titlu poate fi primită numai între limitele motivelor sau argumentațiilor cuprinse în hotărâre, în raport de hotărârile judecătorești sau probele existente la data pronunțării titlului, care se cere a fi lămurit, fără a se putea lua în considerare hotărâri pronunțate ulterior, și deci, fără a se modifica situația reținută în mod definitiv și irevocabil.

Curtea a constatat că recurentul a solicitat lămurirea titlului reprezentat de decizia civilă nr.83/2010 a Tribunalului Gorj, cu privire la suprafața de 7500 mp, iar instanța în mod corect a dispus efectuarea unei expertize topografice de către expert M_______ M_____, care a identificat această suprafață în sensul că a stabilit că suprafața de 7500 mp atribuită în lotul său și care face parte din suprafața de 21.318 mp, inclusă în lotul lui S_____ I____, conform sentinței civile nr. 2187/2007 pronunțată de Judecătoria Novaci, are următorii vecini: N- rest de proprietate S_____ I____, E-T_____ T_____, S- O___ M____, V- hotar Negoiești.

Atât cererea de lămurire dispozitiv, cât și contestația la titlu, fiind soluții alternative, recunoscute de legiuitor părților, motivele pentru care se promovează, precum și efectele lor juridice sunt identice, fiind normal ca și în privința cheltuielilor de judecată să se aplice dispoziții legale similare.

Pe de altă parte, cheltuielile de judecată sunt strâns legate de culpa procesuală a unei părți, iar în cazul unei cereri de lămurire a dispozitivului hotărârii sau a unei contestații la titlu, indiferent de calea procedurală aleasă, nu se pot acorda astfel de cheltuieli, deoarece neclaritățile din titlu nu depind de voința părților.

Curtea a retinut că instanța de fond în mod corect a făcut aplicarea dispozițiilor art.281³ alin.2 Cod procedură civilă, care prevăd că părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii.

Față de aceste argumente, primul motiv de recurs privind greșita respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată este nefondat.

Cel de al doilea motiv de recurs privind faptul că expertul M_______ M_____ nu a răspuns la obiecțiunile formulate de reclamant la acest raport de expertiză si depuse pentru termenul din data de 04.02.2015 este nefondat.

Instanța în mod corect a limitat obiectivele expertizei topografice doar la identificarea terenului de 7.500 mp situat în pct. ,,Frăsinet”, deoarece , pe de o parte, decizia instanței de apel ce se cere a fi lămurită nu a avut în vedere decât această suprafață, iar pe de altă parte, astfel s-a stabilit în mod irevocabil prin decizia nr.7708/03 09 2013 a Curții de Apel C______, prin care s-a admis recursul, s-a casat decizia civilă și s-a reținut că este competent să soluționeze cererea Tribunalul Gorj.

S-a impus acestei instanțe, ca în rejudecare, să procedeze la lămurirea titlului executoriu în ceea ce privește terenul în suprafață de 7500mp, din pct. Frăsinet, atribuit prin decizia civilă nr. 83/2010 a Tribunalului Gorj, în lotul contestatorului, în sensul identificării acestuia, prin precizarea formei, dimensiunilor (lungime, lățime) și a vecinătăților actuale, în raport de punctele cardinale, elemente care să permită contestatorului creditor punerea în executare a hotărârii definitive prin care s-a sistat starea de indiviziune în litigiul anterior.

Așadar, în raport de aceste îndrumări obligatorii privind obiectul contestației, în mod corect Tribunalul Gorj a respins, în ședința publică din data de 04 02 2015, obiecțiunile formulate de contestator și intimați împotriva raportului de expertiză întocmit de expert M_______ M_____.

Susținerea recurentului că actelor de proprietate li s-a dat o interpretare eronată contrară celor reținute prin decizia nr. xxxxx/21 noiembrie 2012 a Curții de Apel C______ și s-a soluționat altceva decât s-a solicitat, este nefondată.

În primul rând, această hotărâre este ulterioară celei ce se solicită a fi lămurită , litigiul s-a derulat între alte părți, iar , pe de altă parte, scopul cererii de lămurire a dispozitivului unei hotărâri judecătorești este să expliciteze dispozitivul hotărârii ce urmează a fi valorificat, pentru a se putea proceda la executarea silită, dar prin prisma considerentelor reținute și în raport de actele existente în dosarul în care s-a pronunțat și nu este un mijloc procedural creat pentru a acorda altceva, sau pentru a se schimba situația de fapt reținută în titlu.

Astfel, în speță, instanța nu putea să procedeze pe calea unei cereri de lămurire dispozitiv la repoziționarea tuturor terenurilor deținute de părți în punctul ,,Frăsinet” sau în raport de poziția altor terenuri ale părților din punctul ,,Gâldane”, deoarece titlul care se solicită a fi lămurit vizează doar suprafața de 7500 mp și numai în sensul stabilirii vecinilor, pentru a putea fi individualizat și a se putea executa hotărârea.

Astfel, prin expertiza efectuată în cauză de către ing. M_______ M_____ s-a reținut că, deși suprafața de 7500 mp nu poate fi identificată conform dispozitivului deciziei civile nr. 83/2010, lipsindu-i elementele topografice de identificare, din discuțiile purtate cu părțile cu ocazia efectuării expertizei a rezultat că anterior, această suprafață de teren a fost identificată ca având lățimea de 10,078 m cu lungimea de 693,4 m pe latura de sud și vecini la nord rest proprietate S_____ I____, est T_____ T_____ (T_____ R_____), lot atribuit prin sentința civilă nr. 2187 a Judecătoriei Novaci, la sud O___ M____ și vest hotar Negoiești.

Nu se poate susține că prin soluția adoptată s-ar fi încălcat dreptul de proprietate garantat prin Constituție și art.1 Paragraful 1 din CEDO, deoarece aceste dispoziții nu garantează unei persoane că trebuie să aibă terenul într-un anumit punct, astfel încât să facă un corp comun cu alte terenuri, ci trebuie să-i fie respectat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 7500 mp, situat în pct. Frăsinet, teren atribuit în lotul său prin hotărârea de partaj, dar neindividualizat, astfel încât proprietarul să poată să-și exercite cele trei atribute ale proprietății și anume posesie , folosință și dispoziție, atribute care pot fi exercitate în mod absolut și perpetuu asupra bunului respectiv.

Față de aceste argumente, Curtea a reținut că nu sunt incidente în cauză motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 6 , 7 , 8 și 9 Cod procedură civilă.

În raport de cele reținute , Curtea a considerat că decizia este temeinică și legală, respingând recursul ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, la data de 20 august 2015, recurentulTeodor R_____ a formulat contestație în anulare.

A solicitat admiterea în principiu a contestației în anulare, desființarea deciziei civile nr.325/14.05.2005, pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosar nr.XXXXXXXXXXX*, rejudecarea recursului în sensul admiterii acestuia într-una din ipotezele de modificare sau casare a deciziei civile nr.138/04.02.2015 a Tribunalului Gorj.

A invocat ca temei de drept dispozițiile art.317 alin.2 și 318 în ambele teze Cod procedură civilă.

În motivarea contestației a arătat că instanța de recurs că nu a analizat toate motivele de recurs, neanalizând toate aspectele, respingând recursul și pe considerentul că era nevoie de alte verificări de fapt, care necesitau efectuarea unei alte expertize topografice solicitată în situația casării deciziei civile nr.138/2015 a Tribunalului Gorj, cu reținerea litigiului spre rejudecare de către Curtea de Apel C______.

S-a arătat că instanța de recurs a omis să facă referire la motivele de recurs care vizau celelalte suprafețe, din punctele „Frăsinet” și „Gîldane”, în afara suprafeței de 7500 mp. din punctul „Frăsinet”. Pentru acest teren de 7500 mp.din punctul „Frăsinet”, Curtea de Apel C______ nu a analizat motivul de recurs prin care a argumentat și a demonstrat că această suprafață de 7500 mp. nu a fost corect identificată, deoarece expertul M_______ M_____ a identificat și a reținut doar jumătate din terenul din punctul „Frăsinet”, proprietatea sa, deținut conform actelor prezentate, lăsând neidentificată cealaltă jumătate din proprietatea sa, deținută cu acte, în punctul „Frăsinet”.

Intimații S_____ I____, O___ R______ și T_____ V________ au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației în anulare, arătând că instanța a analizat toate motivele de recurs care erau în legătură cu lămurirea dispozitivului deciziei civile nr.83/2010 a Tribunalului Gorj, că nu au fost indicate eventualele greșeli materiale săvârșite de instanța de recurs și nici nu s-a precizat ce altă instanță ar fi fost competentă să judece recursul acestuia, dacă instanța Curtea de Apel C______ nu era competentă.

Contestatorul a depus la dosarul cauzei memoriu, iar la termenul din 14 octombrie au fost depuse concluzii scrise de către apărătorul acestuia, prin care s-a arătat că temeiul de drept al contestației în anulare îl reprezintă art.318 Cod procedură civilă privind omisiunea instanței de recurs de a analiza toate motivele de recurs, și că nu au fost analizate motivele de recurs privind situația terenului din punctul „Gîldanele” și respectarea dreptului de proprietate pentru terenul din punctul „Frăsinet”.

Curtea, analizând contestația în anulare formulată, apreciază că aceasta este nefondată și o va respinge pentru următoarele considerente :

Prin cererea inițială au fost invocate ca temei juridic al contestației în anulare dispozițiile art.317 alin.2 și 318 ambele teze din vechiul Cod de procedură civilă aplicabil în cauză.

Prin concluziile scrise formulate în cauză și concluziile orale expuse în prezența contestatorului, a fost invocat ca temei juridic doar art.318 teza a II-a Cod procedură civilă, situație în raport de care instanța va analiza doar incidența în cauză a dispozițiilor art.318 teza II-a Cod procedură civilă.

Conform art.318 teza a II-a Cod procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Din analiza motivelor contestației în anulare formulate de contestator, se reține că acesta a invocat omisiunea instanței de recurs de a analiza motivele de recurs privind suprafețele din punctele „Frăsinet” și „Gîldane”, în afara suprafeței de 7500 mp. din punctul „Frăsinet”, că pentru acest teren de 7500 mp.din punctul „Frăsinet” instanța nu a analizat motivul de recurs prin care a argumentat și a demonstrat că această suprafață de 7500 mp. nu a fost corect identificată, deoarece expertul M_______ M_____ a identificat și a reținut doar jumătate din terenul din punctul „Frăsinet”, proprietatea sa, deținut conform actelor prezentate, lăsând neidentificată cealaltă jumătate din proprietatea sa, deținută cu acte, în punctul „Frăsinet”.

Prin concluziile scrise s-a invocat de către contestator că instanța de recurs a făcut o greșită apreciere a dispozițiilor art.315 alin.3 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea instanței de recurs era obligatorie doar sub două aspecte : asupra modului de rezolvare a problemelor de drept și a necesității de a administra anumite probe, apreciind că instanța de rejudecare trebuie să stabilească ea însăși situația de fapt.

Din analiza deciziei contestate, Curtea reține că instanța de recurs a expus punctual motivele de recurs cu care a fost investită și a răspuns acestora, pronunțându-se cu privire la fiecare motiv de recurs invocat.

Astfel, privința terenurilor situate în punctele „Frăsinet” și „Gîldane” s-a apreciat că instanța nu putea să procedeze pe calea unei cereri de lămurire dispozitiv la repoziționarea tuturor terenurilor deținute de părți în punctul ,,Frăsinet” sau în raport de poziția altor terenuri ale părților din punctul ,,Gâldane”, deoarece titlul care se solicită a fi lămurit vizează doar suprafața de 7500 mp și numai în sensul stabilirii vecinilor, pentru a putea fi individualizat și a se putea executa hotărârea.

S-a mai constatat că prin expertiza efectuată în cauză de către ing. M_______ M_____ s-a reținut că, deși suprafața de 7500 mp nu poate fi identificată conform dispozitivului deciziei civile nr. 83/2010, lipsindu-i elementele topografice de identificare, din discuțiile purtate cu părțile cu ocazia efectuării expertizei a rezultat că anterior, această suprafață de teren a fost identificată ca având lățimea de 10,078 m cu lungimea de 693,4 m pe latura de sud și vecini la nord rest proprietate S_____ I____, est T_____ T_____ (T_____ R_____), lot atribuit prin sentința civilă nr. 2187 a Judecătoriei Novaci, la sud O___ M____ și vest hotar Negoiești.

De asemenea, a fost analizat și motivul de recurs privind faptul că expertul M_______ M_____ nu a răspuns la obiecțiunile formulate de reclamant la acest raport de expertiză si depuse pentru termenul din data de 04.02.2015, fiind apreciat ca nefondat .

Contestația în anulare, ca și cale extraordinară de atac, presupune că în afara motivelor expres prevăzute de lege, părțile nu pot solicita anularea hotărârilor judecătorești irevocabile pentru motive de fond și care ar presupune reluarea judecății și stabilirea unei alte situații de fapt sau de drept, întrucât aceasta ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a autorității de lucru judecat de care se bucură hotărârile judecătorești irevocabile.

Acest principiu trebuie respectat chiar în ipoteza în care partea nemulțumită ar susține că s-au săvârșit erori de judecată și ar pune în discuție legalitatea unei hotărâri, practica instanței europene de contencios al drepturilor omului afirmând constant că unul din elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul siguranței raporturilor juridice, potrivit căruia soluția definitivă pronunțată de instanțe la orice controversă nu trebuie să mai fie rejudecată ( Hotărârea din 8 nov. 2007 în cauza R___ c. României), iar anularea unei hotărâri judecătorești definitive nu poate fi justificată numai pe pretinsa apreciere injustă a probelor de către instanța care a statuat în ultimă instanță ( Hotărârea din 15 nov. 2007 în cauza Belasin c. României).

În cauza P_____ contra României, Hotărârea din 27 ian. 2009, Curtea a reținut că respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor juridice impune ca nicio parte să nu poată solicita desființarea unei decizii definitive și executorii într-o cale extraordinară de atac cu singurul scop de a obține reexaminarea cauzei și o nouă hotărâre cu privire la același litigiu.

Se constată că deși contestatorul a invocat ca temei legal dispozițiile ar. 318 teza a II a Cod procedură civilă, respectiv omisiunea instanței de recurs de a analiza toate motivele de recurs, acesta a criticat modul de stabilire a obiectivelor cu privire la expertiza realizată de expertul M_______ M_____, în privința terenurilor situate în punctele„Frăsinet” și „Gîldane”, identificarea acestora sau necesitatea efectuării unei alte expertize topografice și a precizat că instanța de recurs a făcut o greșită apreciere a dispozițiilor art.315 alin.3 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea instanței de recurs era obligatorie doar sub două aspecte : asupra modului de rezolvare a problemelor de drept și a necesității de a administra anumite probe, apreciind că instanța de rejudecare trebuie să stabilească ea însăși situația de fapt, motive care nu se circumscriu dispozițiilor art. 318 teza a II a Cod. procedură civilă.

Contestația în anulare reprezintă calea extraordinară de atac, prin intermediul căreia aceeași instanță își poate retracta propria hotărâre, iar nu o cale de cenzură judiciară.

Aceasta nu poate fi exercitată decât în cazurile strict prevăzute de lege, nefiind posibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ori a unor motive care au fost rezolvate de instanță.

Criticile formulate de contestator vizează aspecte de fond, respectiv aspecte ce țin de modalitatea de aplicare și interpretare a probatoriilor și de aplicare a legii, prin care contestatorul tinde la modificarea deciziei pronunțată de instanța de recurs, solicitând reanalizarea aspectelor legate de fondul litigiului, și care au format obiectul judecății în recurs, în condițiile în care instanța de recurs a expus punctual argumentele juridice pentru care a respins fiecare motiv de recurs ,argumente ce nu pot fi reanalizate sau cenzurate în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 318 teza a II a C.pr.civilă, în temeiul art.320 C.pr.civilă, contestația în anulare va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de T_____ R_____ împotriva deciziei civile nr. 325 din 14 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel C______, în dosar nr. XXXXXXXXXXX*, în contradictoriu cu intimații S_____ I____, T_____ V________, O___ R______, T_____ I______, T_____ I____, T_____ C_____, T_____ P____-G______, T_____ I___, T_____ F________-C______, T_____ A______-D_____.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2015

Președinte, M______ P____-P______	Judecător, E____ S___	Judecător, M______ M_____
	Grefier, V_______ R______

Red. jud. E.S___

Thn. 2 ex-21.10.2015

J.recl. S.C____,M.M.Mirtrancă, I.M_________